1,658 matches
-
de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast, hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa din sol dar ei au viabilitate redusă (1 oră). Înmulțirea sexuată are loc sub formă de oogamie, în urma căreia pe ramificațiile sifonoplaștilor apar oospori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa din sol dar ei au viabilitate redusă (1 oră). Înmulțirea sexuată are loc sub formă de oogamie, în urma căreia pe ramificațiile sifonoplaștilor apar oospori cu perete gros, dublu, ce rezistă în sol și vor da naștere în primăvara următoare la zoospori ce vor produce noi infecții. Epidemiologie. Transmiterea patogenului de la un an la altul se face prin oosporii ce rezistă în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile parazitate se găsesc oospori globuloși, galben-brunii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
încurajarea elevului să-și integreze cunoștințele. Roegiers preferă utilizarea termenului „activitate de integrare” pentru a alege momentul de studiu destinat integrării unei achiziții, decât termenul „situație de integrare”, deoarece „situație” evocă într-o măsură mai mare situația-problemă cu aparține unei ramificații de situații-problemă decât organizarea didactică la care este raportată. Exprimarea activitate în integrare” determină înțelesul de „situație didactică în care elevul este chemat să-și integreze cunoștințele, priceperile și achizițiile. V.5. Evaluarea achizițiilor (cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor) elevilor în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a fost de acord cu multe particularități ale "istoriei ideilor" lui Lovejoy, a dat ei însuși exemple excelente de combinare a istoriei intelectuale și a semanticii în studii care urmăresc cuvinte ca "mediu", "ambianță" și Stimmung în toate asociațiile și ramificațiile lor de-a lungul istoriei. *7 În sfârșit, metoda lui Lovejoy are o caracteristică foarte atrăgătoare. Ea ignoră în mod deliberat parcelarea cercetărilor literare și istorice pe limbi și naționalități. Cu greu ar putea fi exagerată valoarea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Bârcă, prezentate în acest cadru într-un catalog minimal, precedat de un scurt segment analitic în care sunt evocate principalele probleme caracteristice acestei tematici. ELEMENTE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN Conexate masivului nordic al trunchiului iranian, împreună cu diversele ramificații ale populațiilor central-asiatice desemnate inițial sub numele de dahai, saci și massageți, care i-au premers pe alani, triburile sarmatice au fost implicate în repetate restructurări comunitare și conglomerări etnice, care au avut ca rezultat diferențierea progresivă a unor grupuri
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
născută din amestecul europoizilor Ting-lin, al turanicilor și al Juan-Juan-ilor mongoloizi, din care vor descinde Kirghizii și hakașii de astăzi. Unii cercetători, atât arheologi cât și antropologi, caută rădăcinile acestei culturi până în cultura Androvo, din epoca bronzului, urmărind apoi diverse ramificații, care conduc la culturile Ananino, Pianâi Bor, Diakovo, Andronavo, Volosovo, Lomovatovo ș.a., cu care se încearcă diverse paralelisme. Multă vreme vestigiile sarmaților au fost confundate cu cele ale sciților, care locuiseră același teritoriu. Încercări de separare a celor două categorii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în cadrul căruia ar intra iassamații și sirmații, posibilii precursori ai sirakilor și iazygilor, s-a cristalizat în secolele VII-IV î.Hr., extinzându-se treptat și dincolo de Volga, în stepa Kalmukă și în regiunile Astrahan, Volgograd și Saratov. La sud, comunitățile acestei ramificații au pătruns în zona râului Manîci și în spațiul dintre Terek și Kuma, unele morminte ale acestei perioade fiind cunoscute inclusiv pe malul drept al Donului inferior. Grupa de morminte dintre Samara și Ural se distinge de grupa vestică prin
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
semierectă (la majoritatea soiurilor), orizontală (Pinot noir), semicaducă sau caducă (portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea nodurilor și internodiilor precum și colorarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea nodurilor și internodiilor precum și colorarea cu antociani și intensitatea acestora pe frunzulițele mugurilor de iarnă. 3. Coarda se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică (Furmint), conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano). 6.6. Numărul de aripioare la strugurile principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la soiurile pentru struguri de masă și la hibrizii producători direcți. Lungimea pedicelului bobului , determinată de la punctul de inserție la ramificație, poate fi foarte scurtă (≤ 4 mm), scurtă (7 mm - Grenache noir), mijlocie (10 mm - Cinsaut), lung (13 mm - Afuz Ali) și foarte lung (≥ 16 mm). Aceste caracteristici influențează și compactitatea strugurilor. Separarea de pedicel a bobului prezintă importanță mai ales
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
34; IBPRG 6.1.26.) se stabilește tot prin secționarea transversală a limbului, dar în zona de mijloc, suprafețele secțiunilor examinate vizual, redau profilul limbului. 4.11. Umflături sau bășici pe fața superioară a limbului se determină vizual în zona ramificațiilor ultimelor nervuri ale frunzelor. 4.12. Forma dinților se apreciază în funcție de conturul dinților pe lobul terminal Acestea pot fi cu ambele margini concave (nota 1 - soi de referință Vitis aestivalis), cu ambele margini drepte (nota 2 - soi de referință Mustoasă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
reprezintă media strugurilor numărați de pe 10 lăstari. 8.2. Mărimea strugurelui (cod OIV 202; UPOV 58; IBPRG 4.2.2.) se determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea strugurelui. Lungimea reprezintă distanța de la punctul de inserție al primei ramificații de pe axul principal până în vârful strugurelui, iar lățimea se stabilește în porțiunea cea mai lată a strugurelui. 8.3. Lungimea strugurelui (cod OIV 203; UPOV -; IBPRG 6.2.5.) se apreciază prin măsurători ale lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin numărul mediu de boape pe ciorchine la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe bob și ramificație . 9.20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă forța necesară pentru a separa boabele de pedicele și este foarte importantă la soiurile destinate producerii stafidelor. 9.21. Gradul de separare a boabelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de ramificare al strugurelui. Este dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
al strugurelui. Este dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina). 1.2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la nivel local nu duce la un exces de partide la nivel central. Prezența partidelor minore (minor parties) și participarea lor la alegerile locale nu a generat transformări ale partidelor reprezentate în Parlament. Alegătorii au conștientizat că un partid cu ramificații la nivel național nu poate ajuta la îndeplinirea unor obiective ce pot fi realizate prin organizații care reprezintă doar interesele comunităților locale și au nevoie, pentru a fi eficiente, de statutul de partid politic pentru a obține reprezentarea la care
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
politică este o diviziune a eticii, cât și teza că uzitarea principiilor și valorilor morale în argumentarea din filosofia politică este justificată. Prin "realism moderat" am în vedere acele concepții care neagă doar legitimitatea tezei că filosofia politică este o ramificație a eticii 30. Dat fiind că nu contestă îndreptățirea utilizării argumentării morale în (abordarea unora dintre problemele importante pe care le ridică) filosofia politică, realismul moderat poate fi descris în mod legitim și ca "moralism moderat". Ați observat, fără îndoială
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe baza metodologiei moraliste (fie în forma ei "pură", fie în forma pluralistă) și - ca atare - pare suficient de clar că s-ar putea ca ea să nu fie caracterizată întru totul corect atunci când este descrisă ca reprezentând (doar) o ramificație a eticii. Există două modalități de interpretare a sugestiei lui Waldron: 1) în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat, filosofii politici sunt obligați să renunțe (doar) la concepțiile morale "comprehensive" (la concepțiile morale perfecționiste și "metafizice" despre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constituie o "axiomă", fie și doar implicită, nu o concluzie a diverselor concepții morale particulare rezonabile 23) și să recurgă la temeiuri și argumente pur pragmatice. În prima interpretare, sugestia lui Waldron nu invalidează ideea că filosofia politică este o ramificație a eticii, de vreme ce acceptă îndreptățirea filosofilor de a recurge la principii morale, deși nu principii morale comprehensive, chiar și în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat. În cea de a doua interpretare, despre care cred că exprimă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
-i ofere un răspuns. Așa cum văd eu lucrurile, ea este mai curând o problemă a sociologiei politice (sau, dacă preferați, a politologiei). Ca atare, nu cred că Philp a ridicat o obiecție decisivă împotriva ideii că filosofia politică este o ramificație a eticii. Ultimul argument "moderat" explicit împotriva ideii că filosofia politică este o branșă a eticii care ne-a rămas de analizat este, după știința mea, cel al lui Glen Newey, din After Politics. Ca și Waldron sau Philp, Newey
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
eticii". Dacă observațiile noastre de până acum sunt corecte, și cred că suntem destul de bine întemeiați să le considerăm corecte, niciunul dintre argumentele avansate de realiști nu este, de fapt, în măsură să submineze teza că filosofia politică este o ramificație a filosofiei morale sau să legitimeze ideea îndepărtării sau izolării filosofiei politice de filosofia morală. La baza afirmației că filosofia politică este o disciplină ale cărei interese de cercetare sunt în continuitate cu interesele de cercetare ale filosofiei morale se
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]