1,534 matches
-
află în Recursul la memorie (2003). LEONID DIMOV JOCUL DE-A VISUL CONTROLAT Împrejurări potrivnice, nu puține, au făcut ca numele lui Leonid Dimov să fie vehiculat târziu. A debuta în volum la patruzeci de ani nu era totuși o raritate (Arghezi debutase la patruzeci și șapte!). Până la finalul intempestiv (1987), îi rămâneau douăzeci și unu de ani; cincisprezece volume și plachete, în succesiuni repezi, aveau să-l propulseze în primul plan al liricii contemporane; receptarea sa critică putea fi invidiată. Se adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Puțini știu că opera lui Levinas l-a influențat pe Papa Ioan-Paul al II-lea și pe Vaclav Havel și este studiată în întreaga lume. Opera sa ne-a rămas în toată genialitatea ei, fiind tratată, din păcate, ca excepție. Raritatea constă și în faptul că, într-o perioadă atît de bezmetică, a știut să acorde eticii putere și radicalitate, de unde era amenințată cu dispariția. Aceasta înseamnă că speranța subzistă, inclusiv pentru Franța, că există un orizont al adevărului în care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
dependentă direct de investiția în cunoaștere. Modelul neoclasic se baza pe acumularea de capital, caracterizată de așa-numita "lege a randamentelor descrescătoare". Investiția tehnologică, dimpotrivă, produce randamente crescătoare. Înalta tehnologie, imaterială, creează valoare adăugată mare, potențial infinită, neconstrînsă de limitările rarității materiale. Opunîndu-se teoriei echilibrului general a lui Walras, școala schumpeteriană neagă virtuțile autoreglatoare ale economiei de piață și apără teza ciclicității, în care inovația și "distrugerea creatoare" au un rol important. Peisajul economic nu ar fi niciodată stabil, crizele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mărfuri este reciproca raportului gradelor lor finale de utilitate, acesta din urmă fiind definit ca raportul dintre creșterea utilității totale și cea a ultimei cantități din bunul respectiv. Acest "grad final de utilitate" apare și la Walras, sub denumirea de "raritate" și la discipolul său, Vilfredo Pareto, sub cea de "ofelimitate elementară". Jevons a neglijat faptul că, pentru a aplica această metodă la explicarea schimburilor exprimate monetar, avem nevoie de un sistem complet de prețuri pentru a face comparabile diversele estimări
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în care informațiile sunt imediat disponibile tuturor participanților. Deci individul ar fi cvasiomniscient, devenind o condiție a echilibrului, aspect criticat ulterior de austriacul Friedrich von Hayek. Și Walras caută un numitor comun ipotetic al valorii, după o logică matematică. Cuvîntul raritate, care la Jevons desemna utilitatea marginală, a fost înlocuit de Walras cu sintagma intensi tatea ultimei nevoi satisfăcute. El a evidențiat relativitatea valorii de schimb, în opoziție cu utilitatea marginală. Walras ne mai oferă și o nouă variantă a legii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
respinge teoria valorii-muncă, pe care o acuză de a fi eșuat în explicarea relației cauzale dintre cantitatea de muncă depusă în producție și valoarea de schimb a bunurilor. Mai multe variabile ar fi responsabile în acest sens: procesul de producție, raritatea, condițiile pieței ș.a. Valoarea nu ar sta deci în calitățile inerente ale lucrurilor, ci ar trebui căutate în motivațiile psihologice ale comporta mentului uman, în atitudinile indivizilor față de obiectele capabile să le satisfacă dorințele și nevoile, iar această valoare ar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
insistînd mult asupra analizei cererii. Are și propuneri privind optimizarea repartiției. El respinge teoria ricardiană a celor trei clase sociale, cărora le aparțin cîte un factor de producție și cîte un venit pentru fiecare. Pentru el, valoarea este determinată de raritate, fiecare factor fiind mai mult sau mai puțin rar. Menger încearcă să elaboreze o teorie a nevoilor inspirată de biologie și de psihologie. Aspectele psihologice aveau să fie dezvoltate ulterior în special de către Friedrich von Wieser. Menger va continua cu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
asemenea sistem de ecuații simultane, cu relații reciproce determinate între variabile, ar putea fi unul de echilibru. Abordînd gusturile și dorințele, Pareto utilizează conceptul de ofelimitate, care la origini înseamnă o preferință individuală. Practic, Pareto a înlocuit termenul walrasian de raritate cu cel de ofelimitate ponderată, care desemnează utilitatea ultimei unități achiziționate dintr-un bun, ponderată cu prețul său. Pareto a utilizat celebrele curbe de indiferență, ce se vor dovedi utile pentru a elimina orice aluzie la utilități și pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de la Cambridge prețuiește mai mult legea cererii și ofertei, care-l duce la preț. Încearcă să explice și factorii determinanți ai cererii și ofertei. Astfel, susține că cererea este determinată de utilitatea totală care, la rîndul ei, e determinată de raritate. O marfă abundentă are o utilitate redusă, deci un preț mic și invers. Oferta depinde de cheltuielile de producție, din care Marshall elimină capitalul constant, incluzînd în schimb profitul capitalului. La Marshall cheltuielile de producție sunt echivalente cu ceea ce, în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a frîna creșterile excesive, inflaționiste, ale masei monetare. Knut Wicksell consideră moneda ca pe un credit special acordat societății, ofertanților de bunuri sau unor necunoscuți. Teoria sa, numită "a creanței", susține că moneda are doar o valoare nominală legată de raritatea relativă a mijlocilor de plată aflate în circulație. Respinge etalonul-aur. Oricum, valoarea monedei și nivelul general al prețurilor sunt strîns intercorelate. Tezele lui Wicksel aveau să fie apărate de Gustav Cassel și de alți autori din numita Școală suedeză. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de a inspira politici economice. De altfel, această analiză nu a fost niciodată aplicată în Europa Centrală. Inspirîndu-se din școala filosofică neokantiană, cu principiile sale epistemologice ce se bazau doar pe metoda matematică, Cassel a încercat să introducă conceptul de raritate în locul celui subiectiv de utilitate marginală, făcînd prozeliți numeroși în Germania și Austria, dar fără să conducă la o doctrină mai durabilă. De altfel, în secolul al XX-lea, teoriile mari ale valorii au fost abandonate în favoarea diferitelor teorii ale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
acces în mod nedescriminatoriu la întreaga informație disponibilă; piețele sunt caracterizate de o concurență perfectă; legea cererii și ofertei funcționează fără cusur și determină prețurile; resursele sunt rare și trebuie să luptăm pentru ele; utilitatea, mai ales cea marginală și raritatea sunt singurele determinante ale valorii, libera inițiativă, libera întreprindere caracterizează demersul economic, homo oeconomicus al lui Smith este reconstruit după nevoile cauzei și apare ca un individ egoist, lipsit de scrupule, a cărui singură obstinație o constituie maximi zarea profitului
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
după părerea mea au abătut analiza economică de la alte căi de evoluție sugerate de clasici și prin asta i-au făcut mult rău, încercînd s-o îndepărteze de caracterul său de știință socio-umană, care este fundamental. Sigur, și utilitatea și raritatea și calculul marginal sunt concepte valoroase, sunt un cîștig, exacerbarea lor însă este o greșeală. La fel, calculul matematic și mai apoi cel econometric pot aduce mult folos economiei, dar interpre tarea trebuie să aparțină tot economistului, nu matema ticianului
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o măsură importantă, de ceea ce suntem în stare să producem, și nu de ceea ce consumăm. Am ajuns într-o situație dezastruoasă încât nu putem acoperi, prin ce producem, decât o parte infimă din necesitățile consumului intern, iar exportul, reprezintă o raritate. d. Plasa consumismului Să privim cu atenție spre societatea de consum care este asociată globalizării. Și nu, neapărat, spre produsele modificate genetic și pline de conservanți care ne vor umple cimitirele cu sfinți falși. Niște cadavre ordinare despre care vom
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
toate acestea contribuie la crearea unui sentiment de vertij, un fel de senzație de orgie a consumului. Centre comerciale, solduri, magazine cu prețuri mici, totul incită dorința, totul pare oferit plăcerilor și dat pe îndestulate într-o negare frenetică a rarității ce amintește de cornul abundenței al lui Dionysos. Ceva asemănător unei ambianțe de desfrâu festiv impregnează lucrurile și timpii consumului exacerbat. Centrele civice evocă, la rândul lor, un fel de vârstă de aur generoasă și festivă, așa cum sunt ele transformate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
necesită reproiectarea sistemelor de producție astfel încât ele să aibă un efect minim dăunător asupra mediului și societății. Sustenabilitatea este acum în centrul cercetării în domeniul producției și sistemelor de producție. Schimbările din mediul înconjurător cum ar fi schimbările climatice și raritatea resurselor sunt sursă atât pentru restricțiile, cât și pentru oportunitățile dezvoltării tehnologice. Cercetarea în domeniu trebuie să satisfacă atât cerințele de mediu, cât și pe cele ale clienților, generând produse cu valoare adăugată, procese și tehnologii care îndeplinesc cerințele funcționale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mare centru comercial din nord-vestul Europei, acest lucru datorându-se activității comerciale în plină dezvoltare a Noii Americi. Laleaua, ca plantă cultivată, a fost importată în vestul Europei din Turcia și a fost pentru prima dată menționată în jurul anului 1554. Raritatea și culorile frumoase ale acestei flori au făcut din ea un lux necesar pentru membrii din clasele superioare ale societății. În timpul procesului de construire a pieței lalelelor, participanții nu făceau bani din procesul actual de producție. Lalelele ofereau mijlocul de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
trebuie să facă față lipsei spațiilor de depozitare și a mijloacelor de transport. Alterarea generală a legăturilor dintre ferme și partenerii economici, dar și lipsa infrastructurii agricole au facilitat apariția unei noi categorii socio-economice, cea a intermediarilor. Spre exemplu, datorită rarității spațiilor de depozitare, fermele sunt adesea forțate să închirieze depozite la prețuri foarte mari sau să vândă produsele mai devreme către intermediari, la prețuri dezavantajoase. Aceste practici sunt des întâlnite mai ales la fermele cu suprafețe mari de teren agricol
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a adolescentului sau a adultului, depresiile la copil fac de acum înainte obiectul unui consens relativ (conferința consensului, 1997; Marcelli, 1998). Totuși, evoluția pe termen lung a acestor depresii la copil rămâne în parte nesigură și dificil de evaluat, datorită rarității studiilor statistice aplicate asupra unui mare număr de cazuri și a numărului mare de situații clinice posibile. Vom înțelege ușor că evoluția unui episod depresiv, chiar grav dar unic, secundar unei separări neașteptate, tranzitorii, și care nu se va mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferențierea simptomatologiei depresive a adolescenței de o adevărată depresie. Feinstein și Wolpert (1973), Carlson și Strober (1978) sunt printre primii autori care au descris cazuri clinice de copii și adolescenți suferind de o afecțiune maniaco-depresivă. Ei precizează în același timp raritatea unui astfel de diagnostic. Începând cu anii optzeci, articolele sunt din ce în ce mai numeroase. Cităm spre exemplificare: - Dugas și colab. (1985), care raportează trei cazuri de sindrom Cotard, delir de negare a organelor. Este vorba de o simptomatologie bogată, întâlnită frecvent în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
regulă, acredităm și certificăm ceea ce ne este realmente necesar la un moment dat. Ce solicită societatea de la unii sau alții și ce putem noi să oferim mai bun. Temă de reflecție Se știe că un criteriu al valorii este și raritatea. A obține acum o diplomă stă la îndemâna oricui, indiferent de aptitudini și competențe. Nu cumva fuga după certificare și inflația de „diplomați” conduc la o banalizare sau devalorizare a certificării? Certificările își păstrează aceeași valoare în timp? Diploma de licență
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
propensiunea spre speculație sunt oarecum istorice, virtualizarea valorii se arată a fi expresia recentă a tensiunii raționalitate iraționalitate. Avantajele economice apropriate pe căi extraeconomice reprezentate de căutarea de rentă (tentația monopolului politici) și speculație (ca exploatare a oportunităților generate de raritate sau de utilitate) sunt depășite ca volum și importanță de avantajele virtualizării valorii. Spectrul de semnificații al acestei propensiuni începe prin supralicitarea calității capitalului, în variile sale expresii, de a avea prevalență la distribuirea valorii adăugate, continuă cu formula delocalizării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o metodă agonică pentru a atinge niște țeluri filosofice. Anecdotele își propun o edificare personală. În plus, întrucât marchează conștiințele și memoriile, ele țin de cunoștințele de mnemotehnică, stăpânită la perfecție în acele vremuri. Absența cărților sau, oricum, extrema lor raritate, numărul redus de oameni în stare să le citească obligă la exerciții care permit memorarea unei cantități considerabile de informații. În acea epocă, stăpânind acele tehnici acum pierdute, unii știau pe de rost toate versurile lui Homer. Lansez aici ipoteza
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
minciunind; nu spune minciuni; minte; mințit; miraculos; mîncare; neadevăr; neadevărat; necesitate; nemulțumire; neplăcere; neplăcut; niciodată; normal; nuanță; om înțelept; omenie; par; paradox; părintesc; pedeapsă; perceptibil; perfecțiune; poliție; porni; porumbel; pozitiv; pragmatism; preot; preț; principiu; profesor; promovare; propriu; protesta; sau provocare; raritate; rațiune; răspuns; recunoaștere; relație; respirație; revistă; roz; sacru; satisfacere; sau nu; scop; sfînt; sigur; siguranță; simplitate; simplu; sinceră; soră; speranță; spovedanie; stare; strălucit; supărat; susținere; șanse; ști; știința; știut; taină; tăticul; de tine; tragic; trădare; tribunal; tristețe; triumf; tulburător; uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moca; modestie; morală; moralitate; multă; naș; nimeni; noblețe; normal; normalitate; nouă; nu; nuc; oamenilor; oaspete; obraz; omagiu; omenos; și onoare; onora; ospăț; patrie; patriotism; părinte; plasă; plăcere; plăcut; a plăti; politic; pomană; a prețui; prețuire; primire; primul; prînz; prostie; rang; raritate; ras; responsabilitate; rușina; sănătate; serbare; servește; servire; sfinți; statut; stimă; student; suferă; super; susținere; șpagă; a ta; tata; tărie; tezaur; tîmplar; trișare; țară; țăran; vară; vesel; viu; zile importante; ziua lui (1); 766/223/81/142/0 citi: carte (220
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]