1,708 matches
-
nostru de bază. - Hai, Andrew. E mai bine să păstrezi liniștea, spuse avocatul. - Doar port o discuție amicală, Joe. Deci, ce părere aveți? spuse Constable privind din nou către Bell. - Ce vreți să insinuați, domnule? întrebă acesta înțepat. Aluzia la rasism și la rădăcinile sudiste ale detectivului îi creară acestuia o stare profundă de disconfort. - Drepturile cetățenilor, ale muncitorilor, guvern local sau guvern federal. Ar trebui să vă uitați pe pagina noastră de internet, domnule detectiv. Lumea așteaptă de la noi zvastici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ideologie rasistă; nazismul însă a fost și este o astfel de ideologie. Într-adevăr, credința conform căreia o rasă este ereditar superioară altora este parte din nucleul nazismului într-atât încât putem defini nazismul în termenii unei simple formule fascism + rasism = nazism"24. Instaurat ca aplicație politico-ideologică, regimul politic nazist înlătură ideea existenței unei naturi umane fundamentale, tocmai pentru că există diferențele de rasă, iar rasa oamenilor superiori, a "arienilor", trebuie să-și urmeze calea mesianică de a le domina pe toate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
organisme specializate care au Însângerat societățile În care s-au instalat printre care și țara noastră. În sfârșit nazismul, prin promotorii săi cunoscuți ca filosofi imoraliști, În primul rând Nietsche care cultivă ideea supraomului, ura de rasă și eugenia rasială (rasismul), considerând morala creștină ca fiind o morală de sclavi, ea trebuind să fie Înlocuită cu morala omului de rasă superioară. Prin urmare Nietsche, Marx și neodarwiniștii sunt considerați părinții dictatorilor contemporani, vinovați de sutele de milioane de victime ale celor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
destinul tragic: 1. - 15 ianuarie 1945, când cu ocazia deschiderii anului univesrsitar, În prezența regelui Mihai, În Aula Facultății de Drept susține prelegerea “Substratul biologic al progresului”, In care argumentează științific că “evoluția stă În directă opunere cu revoluția”, că rasismul (ca și războiul) este “cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a Îndrăznit să se Îndepărteze de rațiune” și că “spiritul nu trebuie să renunțe la supremația adevărului căruia nici rasa, nici clasa socială și nici națiunea nu i se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
3. 15 aprilie 1947 când sub cupola Ateneului Român rostește celebrul discurs “Morala creștină și timpurile actuale” având ca subtitlu - Mai este posibilă astăzi credința În Învățătura lui Iisus Christos?. În acest discurs atacă În mod direct, fără menajamente darwinismul, rasismul și marxismul. Darwinismul, pentru că utiliza lupta pentru supraviețuire În selecția naturală pentru a justifica războaiele și pentru care mila, umilința și iubirea de oameni sunt considerate slăbiciuni; nazismul, având la bază opera lui Nietzsche care considera morala creștină ca o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fost perceput ca fiind mai periculos decât Panterele negre (vezi BLACK PANTHERS), fiind asasinat în Memphis, Tennessee, în 1968. Deși atât Black Power cât și Mișcarea drepturilor civile au avut obiectivul comun al emancipării, eliberării de moștenirea de secole a rasismului și segregării rasiale, ele au avut atitudini diferite în privința integrării în cultura americană mainstream și a autoapărării în fața violenței și abuzurilor, după cum remarcă Cusatis: susținătorii mișcării drepturilor civile erau în favoarea integrării și militau hotărât pentru non-violență, pe când majoritatea activiștilor Black
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Live at the Apollo (1963). Înainte de a deveni nașul, era cunoscut în anii șaizeci ca "fratele soul numărul unu" (Soul Brother Number One). A devenit frate și naș și pentru cei ce militau, mai mult sau mai puțin violent, împotriva rasismului și segregării rasiale în anii zbuciumați ai opțiunii între Mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) și Black Power (vezi) prin cântece precum "I Don't Want Nobody to Give Me Nothin' (Open Up the Door, I'll Get It
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
decât cântăreața. Video-ul arată o păcătoasă albă, îmbrăcată mult prea sexy pentru a săruta într-o biserică efigia unui sfânt de culoare, chiar și numai în vis, cum se dovedește în final. Elemente de critică socială, precum și aluzii la rasism, la fel ca și scandalul provocat, sau șocul resimțit de o audiență mai conservatoare, evident departe de un target audience semnificativ pentru acest gen de muzică, au contribuit la un succes răsunător (iarăși, nicio intenție de calambur). Oare nu e
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
serie de atentate, asasinate și abuzuri, au ales soluții mai radicale. Acestea au dus de multe ori la escaladarea violenței de ambele părți (vezi BLACK POWER), dar faptul că populația afro-americană fusese supusă unui îndelung șir de violențe pe fondul rasismului și segregației este incontestabil. Mișcarea drepturilor civile a făcut ca aceste nedreptăți să devină mai vizibile, până atunci, folosind sintagma lui Ralph Ellison (vezi ELLISON, RALPH), afro- americanul fiind non-existent ca cetățean cu drepturi, un "om invizibil". Reflecțiile literare se
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sudului rasist după înfrângerea din Războiul Civil, și care au constituit dușmanul în fața căruia s-au raliat toate forțele implicate atât în Mișcarea drepturilor civile cât și în formele mai radicale și violente (Black Power). O reflecție literară memorabilă a rasismului din această perioadă apare în "The Ethics of Living Jim Crow" din volumul de povestiri Uncle Tom's Children (1938), în care Richard Wright (vezi) descrie nefericirea de a fi adolescent negru în Sud în perioada interbelică. JOE SIX-PACK Este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Ghanei), al cărui titlu a servit de inspirație orientărilor apărute ca alternativă la Mișcarea drepturilor civile (vezi BLACK POWER și CIVIL RIGHTS MOVEMENT). În opera sa ficțională, Wright a încercat cu succes să evite protagoniști cuminți și patetici, victime ale rasismului, dramatizând personaje precum Bigger Thomas și Cross Damon, interesante prin mecanismele care îi pun în mișcare și prin faptele lor memorabile, dar reprobabile. Wright luptă astfel împotriva stereotipului numit de unii afro-americani un Uncle Tom (într-un interviu controversat, Malcolm
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și părăsind euforia slăbirii acestora propovăduită de ideologii postmodernității. Într-o lume transparentă, iar nu opacizată, realul are întotdeauna cel puțin două fețe. Națiunea, rasa, religia etc. există întrucât mai există cel puțin o națiune, o rasă, o religie etc. Rasismul e rău fiindcă nu respectă echilibrul antitezelor, cum s-a petrecut și în țara democrației, America. Dar a nega existența raselor sau a dori dispariția lor în speranța unui metisaj generalizat, zicând că nu există decât omul, e tot o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lor în speranța unui metisaj generalizat, zicând că nu există decât omul, e tot o spargere de echilibru, la fel de abominabilă. Un asemenea demers s-a încercat la nivelul O.N.U. imediat după al doilea război mondial, ca reacție la rasismul lui Hitler. Atunci, savanții s-au adunat și au decis că nu există specific de rasă, ca și cum cu o aberație poți îndrepta altă aberație. La comanda UNESCO, în 1959, Claude Lévi-Strauss a scris studiul Race et histoire, în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nimic de rasă, ci sunt doar de ordin istoric, geografic și sociologic. Dar onestitatea științifică îl obligă, pe același Claude Lévi-Strauss, să se revizuiască și să recunoască diversitățile rasiale și etnice. În 1971, tot UNESCO îl invită să conferențieze contra rasismului. De astă dată, savantul a scandalizat forurile internaționale ideologizate, Claude Lévi-Strauss fiind acuzat de "erezie", că ar fi "reintrodus lupul în turma de oi", cum se exprimă Alain Finkielkraut. Nu, lupul în turma de oi îl introduc întotdeauna ideologii, cei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-n]scut pasiv, lipsit de motivații nu a fost niciodat] plauzibil]. Exagerarea a avut un interes moral puternic - și anume respingerea anumitor idei periculoase despre chiar ceea ce înseamn] inclinații înn]scute, idei folosite pentru a justifica instituții că r]zboiul, rasismul și sclavia. Ins] acestea erau reprezent]ri ideologice eronate ale moștenirii umane. S-a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sens deoarece are argumente importante pe care nu trebuie s] le ignor]m. Imparțialitatea este vital] înțelegerii moralei, „ceva extrem de important, la care nu ar trebui s] renunț]m prea ușor. Este util], de exemplu, în a explica de ce egoismul, rasismul și sexismul sunt condamnabile din punct de vedere moral, iar dac] abandon]m aceast] concepție ne pierdem mijloacele cele mai naturale și persuasive de combatere a acestor doctrine” (Rachels, 1988, p. 48). Mai mult decât atât, chiar dac] este atractiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-se pe decizia Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite din 1954 împotriva școlilor care practicau segregația și pe revoluția drepturilor civile ce i-a urmat, mulți oameni au considerat la sfârșitul secolului XX c] fair-play-ul american a câștigat definitiv în fața rasismului și a prejudec]ților. Prin urmare, acei oameni au fost dezam]giți când, la mai mult de treizeci de ani dup] acea decizie istoric], un val de incidente rasiste majore a cuprins universit]țile americane. Erau conștienți de faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a prejudec]ților. Prin urmare, acei oameni au fost dezam]giți când, la mai mult de treizeci de ani dup] acea decizie istoric], un val de incidente rasiste majore a cuprins universit]țile americane. Erau conștienți de faptul c] rasismul a persistat, erau întristați, dar nu surprinși s] aud] c] incidente comparabile sau chiar mai rele s-au petrecut în zonele rurale din Sudul îndep]rtat. Ins] aceste incidente au avut loc în Nord, mai precis în bastioane ale Iluminismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberalismului, precum universit]țile din Massachussetts, Michigan, Wisconsin, Darthmouth, Stanford și Yale. Ce a cauzat aceast] întoacere în trecut? În opinia unora, vina aparține tratamentului preferențial. De exemplu, în lucrarea Commentary [Comentarii], Charles Murray a afirmat c] tratamentul preferențial promoveaz] rasismul deoarece maximalizeaz] credință c] persoanele de culoare angajate pentru o slujb] sau acceptate la o universitate sunt mai puțin capabile decât albii de lang] ele; autorul a atras atenția și asupra faptului c] incidentele rasiale reprezentau doar o „mic] parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
animale și nu pe oameni cu abilit]ți similare de a-si înțelege situația numai pe baza faptului c] animalele sunt o specie diferit]. Aceast] favorizare a unei specii a fost numite „speciism” și este inclus] în aceeași categorie cu rasismul și sexismul. Pe m]sur] ce eliberarea animalelor a crescut în popularitate, discriminarea bazat] pe specie a devenit sinonim] cu bigotismul. Aceasta este o simplificare periculoas]. Discriminarea nu este întotdeauna nedreapt]; de fapt, în unele cazuri, este crucial]. Dup] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
servicii c]utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza produse și servicii de calitate. Prin intermediul cercet]rilor, al instrucțiunilor de folosire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele cazuri, propriilor copii. Pe de alt] parte, favorizarea intereselor membrilor aceleiași rase este arbitrar] din punct de vedere moral. Se pare c] naționalismul și patriotismul sunt asem]n]toare în unele cazuri loialit]ții familiale, iar în alte cazuri rasismului. O investigație mai profund] a acestor analogii ar putea contribui la rezolvarea problemei determin]rii cadrului și a limitelor preferinței naționale justificate.) Cei mai mulți oameni cred c] justificarea unui r]zboi depinde nu numai de considerația asupra consecințelor prezente sau viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de asemenea, un factor de coeziune și justiție socială, de înțelegere mutuală, de dialog intercultural și interreligios, de solidaritate, contribuind la promovarea echității între bărbați și femei, încurajând relații armonioase între indivizi, fiind, așadar, un instrument de luptă împotriva violenței, rasismului și intoleranței. Educația pentru cetățenie democratică se bazează pe un proces care cuprinde multiplele fațete ale cetățeniei, având mai multe dimensiuni de acțiune: - politică: participarea în procesul de luare a deciziilor și exercitarea puterii politice; - legală: fiecare cetățean își conștientizează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concordanță cu valorile, tradițiile, normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere socială, toate acestea amenințând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea societăților democratice. Doar semnalând astfel de fenomene, multe dintre ele cunoscute societății românești, putem deduce insuficienta dezvoltare a acestei educații la noi, dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai la îndemână pentruînvățarea informală, de la egali, de la semeni, prin împărtășirea unor experiențe și reflecții. De asemenea, vorbind tot de avantajele 2 generate de utilizarea blogurilor la scară planetară, putem menționa faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau culturale. Așa cum era de așteptat, orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]