1,382 matches
-
un misticism politic, în care statul și comunitatea națională devin entități transcendente, separate și superioare indivizilor, cu dreptul de a le solicita loialitatea absolută și sacrificiul, la fel ca idolii altor ere. Misticismul acesta și-a atins apogeul în adorarea rasistă a caracterului național. Națiunea este aici identificată cu o entitate biologică, rasa, care produce caracterul național în toată splendoarea sa, atât timp cât este pur. Diluarea rasei prin amestecarea cu elemente străine corupe caracterul și slăbește deci puterea statului. Omogenitatea unei națiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Generale a Națiunilor Unite (UNGA) în legătură cu probleme cum ar fi colonialismul, apartheidul și Palestina. Deși hotărârile Adunării nu erau obligatorii, poziția Statelor Unite a fost frecvent privită în Africa și în Asia ca o reflecție a opoziției față de atitudinile naționaliste și rasiste din noile țări. Administrația Reagan a înrăutățit lucrurile, încercând să condiționeze ajutorul de voturile favorabile ale țărilor africane și asiatice referitor la aceste aspecte. Reacția față de așa-zisele amenințări comuniste nu s-a limitat la Asia și Africa. În 1954
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
practice luate Împotriva lui. Pentru cei care Îl refuză și Îl combat, rasismul este așadar un obiect sau chiar o provocarepentru gândire și, În același timp, un câmp de luptă În ordinea acțiunii. ν Pentru acțiunea politică sau morală, răul rasist este, Înainte de toate, ceva ce n-ar trebui să existe ă sau să mai existe ă și, În consecință, ceva ce trebuie combătut. Ca să răspundem pe scurt la Întrebarea lansată de Paul Ricœur: „Ce putem face Împotriva răului?”, reformulată În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să existe ă sau să mai existe ă și, În consecință, ceva ce trebuie combătut. Ca să răspundem pe scurt la Întrebarea lansată de Paul Ricœur: „Ce putem face Împotriva răului?”, reformulată În cazul nostru: „Cum putem lupta practic Împotriva răului rasist?”, putem spune pur și simplu: să ne străduim prin diferite mijloace să diminuăm cantitatea de violență prezentă În interacțiunile umane (Ricœur, 1994, p. 230). Desigur, dificultatea constă În a suprima violența fără a folosi violența, ca să nu ajungem să sporim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prejudecăți rasiale: „Vorbim despre prejudecată atunci când atitudinea ostilă față de «cel din afara grupului» nu poate fi modificată de experiență și Îndeplinește o funcție psihologică pentru persoana care o adoptă” (Jahoda, 1960, p. 506). Așadar, numai un psihoterapeut poate ajuta un subiect rasist (antisemit, xenofob etc.) să iasă din trista stare În care se află. Tratamentul psihanalitic se prezintă drept singura cale de scăpare. O constatare ironică făcută În 1968 de militantul revoluționar american de culoare Eldridge Cleaver este suficientă pentru a ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prejudecății are totuși meritul de a arăta limitele luptei pe teren strict cognitiv Împotriva rasismului. Ceea ce nu Înseamnă că nu are și limite, cum o demonstrează o scurtă examinare a teoriei „personalității autoritare”. Conform susținătorilor ei (Adorno, Frenkel-Brunswik etc.), subiecții rasiști „posedă trăsături psihologice «stabilizate», reperate prin chestionare, interviuri și teste de personalitate” (Lemaine și Ben Brika, 1994, p. 198). Presupusa personalitate rasistă este alcătuită din elemente diverse: etnocentrism, antisemitism, „fascism”, conservatorism, stil cognitiv rigid („gândire În clișee”, ceea ce presupune că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sănătoasă, ba chiar a medicilor. Însă patologizarea inamicului este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații lansate de subiecții rasiști
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații lansate de subiecții rasiști Înșiși („Negrotei spurcat!”, „Jidan mizerabil!” etc.), Întoarse Împotriva lor: „Rasist mizerabil!”, „Neam de rasist!” etc. În plus, un anumit număr de critici care au apărut În cursul anilor ’50 la adresa modelului „personalității autoritare” au demonstrat că Adorno și colaboratorii săi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
presupune că vom atribui rasismul mai puțin Înclinațiilor proprii unui individ (sau unui grup) și mai mult factorilor de situație. Există destul de mulți indivizi care, În anumite contexte, par „rasiști”, conform criteriilor acceptate ca definitorii pentru ceea ce Înseamnă a fi „rasist”: acesta nu este Însă un motiv pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la starea de reprezentanți ai unui tip esențial, „rasistul”, sau de Întruchipări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la starea de reprezentanți ai unui tip esențial, „rasistul”, sau de Întruchipări ale rasismului. În loc să-i declarăm pe „rasiști” ca ținând de o anumită patologie sau de competența dreptului penal, În loc să ne risipim energia denunțându-i și condamnându-i, ar fi mai util să Întreprindem o analiză globală a situației (economice, sociale, politice și culturale) pentru a putea defini
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
existența substantivului nu se poate induce existența substanței”. Trebuie să ne ferim să esențializăm categoria „rasism”. Ar trebui, poate, să presupunem mai Întâi existența mai multor modalități de manifestare, să trecem de la singular la plural. Să admitem apoi că viziunile rasiste variază, se transformă, se adaptează diverselor contexte, se reciclează ă pe scurt, se metamorfozează. Dacă pornim de la ipoteza că gândirea rasistă constituie una dintre formele esențialismului, adică ale tendinței de a construi tipuri substanțiale („evreul”, „negrul”, „arianul” etc.) plecând de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai Întâi existența mai multor modalități de manifestare, să trecem de la singular la plural. Să admitem apoi că viziunile rasiste variază, se transformă, se adaptează diverselor contexte, se reciclează ă pe scurt, se metamorfozează. Dacă pornim de la ipoteza că gândirea rasistă constituie una dintre formele esențialismului, adică ale tendinței de a construi tipuri substanțiale („evreul”, „negrul”, „arianul” etc.) plecând de la diferențe vizibile percepute drept semne permanente și lipsite de ambiguitate ale apartenenței la cutare sau cutare categorie, ceea ce conduce la trecerea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cognitive proprii speciei umane. Definirea sarcinilor și scopurilor antirasismului trebuie regândită, mai Întâi prin prisma soluțiilor găsite la problemele fundamentale menționate anterior, a răspunsurilor date la Întrebările privind natura fenomenului numit „rasism”, apoi prin raportare la deplasările reprezentărilor cu tendință rasistă și la reformularea argumentelor oferite, În contexte politice și sociale foarte diferite, În care termenii prost definiți de „rasism” și de „xenofobie” desemnează astăzi, În mod confuz și aproximativ, atât practicile mai mult sau mai puțin instituționalizate de discriminare sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
păstrarea diferențelor culturale ce caracterizează specia umană și pentru respectarea lor; iar aceasta, cu riscul de a absolutiza diferențele sau identitățile colective și, desigur, de a Închide indivizii În astfel de identități. Ceea ce este o derivă autoritaristă sau poate chiar rasistă a principiului promovării diferențelor. Acesta este obiectivul diferențialismului sau pluralismului, cu toată echivocitatea lui. El este echivalent cu privilegierea valorilor incarnate, ținând de concret, care Înseamnă diversitate, adică a tuturor formelor de legătură comunitară. Dilema provine din ciocnirea a două
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În ceea ce privește declanșarea unor comportamente iraționale: În zilele noastre, globalul se insinuează mult mai puternic În local. Raportul citat anterior menționează, de exemplu, efectul direct al atentatelor din 11 septembrie 2001 de la New York sau al intensificării conflictului israelo-palestinian asupra recrudescenței comportamentelor rasiste În 2001: 68% dintre actele de violență (altele decât cele antisemite, adică 26 din 38) și 63% dintre amenințări (103 din 163 Înregistrate) s-au produs Între lunile septembrie și decembrie ale acestui an de referință. Situația este aceeași În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
populații și de metisaj, urmate de perioade de stabilitate demografică. În general, rasismul atribuie diferențelor reale sau imaginare, fizice sau mentale, o importanță ce rezultă din modul privilegiat de a vedea anumite trăsături și din ocultarea tuturor celorlalte. Constantîn atitudinea rasistă este faptul că asociază acestor diferențe, prezentate ca fiind semnificative, judecăți de valoare care corespund Întotdeauna menținerii situațiilor sociale și politice de inegalitate. Perceperea diversității poate să difere de la o comunitate sau de la o epocă la alta. Astfel, Gilberto Freyre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la unele judecăți, aproape Întotdeauna etnocentriste, asupra atitudinilor, credințelor și comportamentelor proprii altor civilizații. Interpretarea acestei diversități reduse la câteva elemente se limita, până la apariția, În 1859, a cărții lui Charles Darwin Originea speciilor, la justificarea unor teze În general rasiste. Așa se face că Samuel Morton a publicat În 1839 o lucrare intitulată Crania Americana, reluând sute de desene ce reprezentau cranii de indieni, documente adunate pentru a demonstra inferioritatea acestora. Deși o parte a publicului continuă să atribuie un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În raport cu o normă dominantă (să ne gândim, de pildă, la negrii din Africa de Sud În perioada de apartheid sau la comunitățile de indigeni din mai multe țări ale Americii Latine). Măsuri specifice Întrucât minoritățile sunt, prin definiție, mai vulnerabile la atitudini rasiste sau xenofobe, cea mai mare parte a societăților democratice au adoptat legi specifice pentru protejarea acestora. Multe dintre ele au elaborat și aplicat politici de ajutorare, programe educative și campanii de sensibilizare a opiniei publice menite să combată prejudecățile și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și campanii de sensibilizare a opiniei publice menite să combată prejudecățile și intoleranța. Anumite țări, ca Statele Unite, au adoptat măsuri diverse bazate pe principiul acțiunii afirmative, al căror scop este să contracareze mecanismele de discriminare sistematică și să elimine practicile rasiste (sau sexiste) din instituții. Aceste măsuri de tratament preferențial presupun definirea unui grup-țintă, În general o minoritate subreprezentată (proporțional, față de populația totală) În funcțiile publice, pe piața muncii sau În universități. Guvernele și organismele implicate trebuie să stabilească În acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Léopold Sédar (1967), Les Fondements de l’Africanité ou Négritude et Arabité, Paris, Présence Africaine. — (1984), Poèmes, Paris, Seuil (prima ediție: 1964). Φ COLONIALISM, CREOLITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Sincretism Neorasismtc "Neorasism" Să reflectăm la paradoxul, incarnat de atitudinile și comportamentele numite „rasiste” ce se pot observa la ora actuală, care ne dă cel mai mult de gândit: paradoxul unui rasism care nu este legat de biologie, fără referire explicită ă sau chiar posibilă ă la o diferență de rasă. Și care apare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de rasă. Și care apare uneori inclusiv fără referire la teza inegalității, care nu mai presupune așadar o clasificare ierarhică a „tipurilor” sau grupurilor umane (Taguieff, 1985 și 1988). ν Iată de ce, de câțiva ani Încoace, cuvântul „rasism” (sau calificativul „rasist”) este adesea pus Între ghilimele În discursul savant, și aceasta pe bună dreptate ă consecință a unei munci de deconstrucție a unui „ism” prea des folosit. Însă un astfel de „rasism”, implicit, disimulat, subtil, până acolo Încât devine uneori dificil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
americană. Acesta a fost un moment de răscruce În analiza teoretică a rasismului, ca și În reprezentările acțiunii antirasiste. Nu mai era vorba despre câțiva americani albi care erau rasiști (ei și numai ei), ci America albă În Întregime era rasistă. Rasismul Însemna puterea albă, care domnește În mod obișnuit În societatea albă, și, În același timp, apărarea dominației albilor, legitimarea subordonării unui grup rasial față de altul (Carmichael și Hamilton, 1967, p. 3; Blauner, 1972, pp. 9-10). Această abordare a făcut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumitor componente ale ordinii sociale, rasismul devine un fapt majoritar și „normal”, ba chiar un sistem normativ ilustrat de funcționarea instituțiilor și Înscris În interacțiunile obișnuite. Concluzia practică a acestei viziuni asupra unui rasism intrinsec („America este o societate intrinsec rasistă”) este mai Întâi că rasismul nu poate fi eliminat fără o transformare radicală a societății În toate componentele sale. Apoi, că lupta care trebuie dusă tinde să se confunde cu procesul revoluționar și că mobilizarea antirasistă sintetizează sau rezumă toate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu procesul revoluționar și că mobilizarea antirasistă sintetizează sau rezumă toate mobilizările socio-politice: rasismul explică totul (tot ce merge prost și tot ce rănește), iar antirasismul Înlocuiește tot ceea ce rămâne. În sfârșit, această viziune holistă sau puternic sociologizantă („Societatea este rasistă”) ocultează orice diviziune socială ireductibilă la opoziția „albi-negri”, contribuind astfel la radicalizarea raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de victime. Efect opus
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
birocratică a practicilor discriminatorii. Redefinirea ne permite să evităm mai ales tentația de a confunda „rasismul instituțional” cu „rasismul simbolic”, În măsura În care vrem să ne referim prin această ultimă expresie la practici de excludere ce au la bază intenții sau convingeri rasiste. Pe scurt, ambiguitatea categoriei „rasismului instituțional” nu poate permite o mai bună cunoaștere a fenomenelor observate. Deși o astfel de perspectivă a favorizat conștientizarea limitelor interpretărilor psihopatologice, deși a contribuit la favorizarea și la Întreținerea conștientizării rasismului care acționează Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]