1,446 matches
-
tragice umanități, secătuită și indiferentă, rămasă doar la posibilitatea de a-și contempla dezastrul în tăcere, lucidă totuși cu privire la inexistența șanselor de supraviețuire. Dar tragicul nu beneficiază de nici o măreție, el se îneacă în grotesc, căci tragedia nu este aici ratarea individuală, cât moartea fără glorie a unei lumi întregi, epuizată, fără resursele vitalității, trăind doar în virtutea unei pure inerții istorice, ajunsă și aceasta la finalitatea sa inevitabilă. Grotescul copleșește destinul sau, mai bine zis, declinul tragic, prin arivismul altei lumi
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în proza momentului”). Alcătuite mai ales din proze scurte, scrierile lui P. etalează variate procedee (palimpsest, intertextualitate, autoreferențialitate, introspecție), adaptate cu ingeniozitate situațiilor-context și transpuse într-un stil plin de naturalețe epică. Tematica aleasă, definită în general de patru coordonate - ratarea, vinovăția, moartea, însingurarea -, nu conduce spre recurențe obositoare, prozatorul având capacitatea de a prezenta de fiecare dată câte un nou aspect al conflictelor ce jalonează existența. Preocuparea dozării eficiente a elementelor care articulează narațiunea se evidențiază încă de la început: Grădina
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
a prezenta de fiecare dată câte un nou aspect al conflictelor ce jalonează existența. Preocuparea dozării eficiente a elementelor care articulează narațiunea se evidențiază încă de la început: Grădina de vară (1989) reunește povestiri al căror element tematic esențial îl reprezintă ratarea, iar în subsidiar - însingurarea și, eventual, sfârșitul; Eclipsa (1993) focalizează ideea morții, lăsând pe fundal însingurarea și vinovăția; Într-o după-amiază de vineri (1997) reflectă în primul rând starea de însingurare, apoi moartea și vinovăția. Naratorul „proteic” (Ioana Pârvulescu) se
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
singulară, originală, fiind dată de irealizarea trăirii. Predestinați unul celuilalt dintru început, cei doi sunt mereu pe traiectorii paralele ori într-un tragic contratimp. Jubilația viitoarei împliniri e copleșită mai totdeauna de durerea veșnicei amânări, dar mai ales de teama ratării întâlnirii, prin nerecunoaștere reciprocă, la momentul mult așteptat. Sub anodinul titlu Alte stihuri, al treilea ciclu, compus doar din șase piese, purcede din aceeași angoasă în fața morții. Așteptarea exasperată până la revoltă din poemul În umbra nimicului este urmată de viziunea
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând că, În ciuda declarațiilor postbelice uneori ostentative ale acestuia de aderență la marxism, prea puțin proba În scrisul lui o adeziune reală de asemenea proporții. Abuzul declarativ rata orice concretizare consistentă În spiritul textelor de după 1944
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rațiu, Harry Eliad ș.a.) ca să supraviețuiască. Cultivă poezia cu formă fixă - sonetul îndeosebi -, prin care cu ironie se adresează eternelor teme: viața, iubirea, moartea. Poezia lui O. este închisă în versuri ușoare, pitorești, montate ingenios și cu mult umor. Sentimentul ratării și al inutilității existenței este pronunțat agreabil, fără prețiozități inutile: „De vreau pot să ajung și-n Peru unde, / mi-a spus un bun prieten, e un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
1934), Suzana (1939), Numai o primăvară (1941). Sau, dimpotrivă, bărbați de diferite vârste și condiții sociale sunt distruși, împreună cu familiile lor, de venalitatea unei prostituate, precum în Pentru tine (1935). Nefericit este și protagonistul din Numerus clausus (1927), care, în pofida ratării unei prime căsătorii, avea, cel puțin aparent, toate datele pentru a se împlini, dar firea lui de artist îl împiedică. Pe fondul unei involuții psihice structurale, întâmplarea din final (menită să demonstreze aberația antisemitismului), când unul dintre fii îl ucide
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
de partid, Mergând prin zăpadă e un text analitic ce prezintă cazul unui intelectual (Haralambie Quintus) care, nedreptățit o vreme, nu își poate reveni, chiar după ce are câștig de cauză moral, trăind mai departe sub mania persecuției și cu sentimentul ratării. Și alt roman, Aproapele nostru, aproape (1973), conceput aproape ca un reportaj, avea același prea-plin de dramatism și sentimentalism, evidențiind noblețea solidarității umane din timpul inundațiilor. Multe din romanele lui P. au conflicte interesante, însă rezolvările sunt adesea teziste ori
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
trecut [...]. Structura însăși a operei lui Maiorescu este contradictorie: spiritului „religios” al întemeietorului îi răspunde spiritul „polemic” al celui care neagă. [...] Spiritul „religios” și cel „polemic” nu sunt însă, la Maiorescu, numai simultane: adesea, ele se confundă [...]. Dacă există o ratare, o renunțare în cazul lui Maiorescu, rădăcina ei trebuie căutată în zonele cele mai adânci și mai obscure ale geniului său, acolo unde înclinația către polemică și înclinația către impersonalitate se confundă, acolo unde spiritul negativ, ce există prin opoziție
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
realității oficiale din ficțiunile perioadei 1947-1989. Narațiunea se încheagă din confesiunea pe sărite a unui marginal, Radu Tristu, crescut într-o casă de copii și adoptat apoi în familia unui înalt demnitar comunist, în care rămâne totuși un corp străin. Ratarea pe toate planurile - socială, afectivă - a personajului, motivată de mediu, dar și de un anumit fatalism identitar, este în fond un pretext pentru autor de a înșira pe același fir diverse contexte purulente ale microsocialului comunist. Un infern în miniatură
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
sus. Augustin, Confesiuni 3, 6 Cunoașterea poeticătc "Cunoașterea poetică" De ce pierdem esențialul? Dispersia intelectuală și disperarea morală nu rezultă poate decât din sterila asimilare a exteriorității, după reguli învățate la școala marilor iluzii. Zâmbim resemnați în fața mediocrității diurne. Acceptăm cordial ratarea, ca pe o tristă afacere de familie. De ce atât de ușor, de ce atât de repede? De ce măruntaiele faptelor noastre sunt, adesea, urât mirositoare? Ce anume ne obligă să coborâm ștacheta? Cu ce calități învestim actul de cunoaștere sau erudiția? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și evenimentele istorice care le-a permis să prospere ca civilizație 1. Un Alzheimer cultural pare să fie boala eternității de tip postmodern 2. Uităm în ordine inversă tot ceea ce memoria conștiinței a reținut vreodată. Neaoșul recent e impasibil în fața ratării sub comunism a propriilor părinți, devenind victimă benevolă a dezorientării. Pe ecranele MTV (unde M este o variabilă), cultura prezentului iluzoriu (hrănit din convingerea că noul coincide cu superlativul) oferă „modelul suprem al personalității umane”3. Condiția est-europeană a postmodernismului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prăbușite în uitare. Denunțul mondenitățiitc "Denunțul mondenității" Plânsul pocăinței silabisește dorința noastră de veșnicie. Deznădejdea la care conduce rutina „indiferenței ontologice” (atunci când „a fi sau a nu fi” nu este o întrebare) trage semnalul de alarmă al înfometării. Teama de ratare se transformă în panica din fața neantului. Abulia existenței întru moarte e suspendată; refuzăm să mai plătim costurile inautenticității. Harul suprimă ubicua meschinătate. Amendăm dezbinarea de sine. Trezirea dorinței de Viață fără început și fără sfârșit se păstrează doar prin descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din toate acestea, deși pentru cei mai mulți oameni el începe prin semnarea unei declarații de faliment. Totuși, monahismul nu este doar un răspuns dat negativității. Dacă toți cei îmbrăcați în haina monahală ar fi pornit în „viața îngerească” având doar gustul ratării, câți ar mai fi rezistat până la capăt? Pe lângă cartea Ecleziastului sunt necesare și fericirile din predica de pe munte a lui Iisus. Dezgustul de lume și pregustarea unei bucurii veșnice îi face pe cei atenți la chemarea Domnului să părăsească văile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
planul literaturii noastre de confesiuni un condei scânteietor și, deopotrivă, un personaj memorabil. SCRIERI: Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1932-1947), îngr. Doina Uricariu și Arșavir Acterian, postfață Doina Uricariu, București, 1991. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Abecedar pentru cartea ratărilor, LAI, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, O femeie ca oricare alta, FLC, 1991, 46; Ion Buzera, „Jocurile” lucidității, R, 1991, 12; Ioana Bot, Jurnalul unei ființe care a învins, TR, 1992, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Pedeapsa lucidității, CC, 1992, 1-2; Arșavir
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
M-am ridicat și am traversat camera să-mi aprind o țigară, simțind sub degetele picioarelor goale covorul. După ce mi-am terminat țigara, m-am întors în pat. Somnul protector nu poate elimina senzația acută a îmbătrânirii, singurătății, inutilității și ratării. Părul grizonat, trăsăturile rigide ale feței și urmele timpului făuresc noua identitate a detectivului prins în plasa existenței dominate de violența și moartea aproape intrate în rutina cotidiană. Încercarea de a reface împrejurările asasinării lui Chris Lavery, împușcat în baie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
box, reprezintă, desigur, imaginea supremei decăderi a eroului. Dar și epitoma umanului, prea-umanului din el. Singurătatea cu miros de rugină a vieții irosite conferă textului o notă patetică și melancolică. Depresiile lui Marlowe se țin lanț, sentimentul inutilității și al ratării este asemenea unei cruste întinse pe tot corpul. Încercând să dovedească nevinovăția lui Terry Lennox, Marlowe se chinuiește, de fapt, să se agațe de singurul lucru cu adevărat nobil într-o viață: prietenia. Mergând împotriva curentului - adică a evidențelor -, el
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să racoleze de partea lor alți deținuți, pentru a putea acționa în forță, iar prima încercare de a declanșa violențele a avut loc abia pe la sfârșitul lui octombrie, începutul lui noiembrie 1950. Sobolevschi a renunțat la acțiune după o nouă ratare și s-a mulțumit să predea un raport lunar ofițerului politic despre starea deținuților. A fost transferat la Canal împreună cu Prisăcaru, pe 13-14 februarie 1951. Repartizat inițial la brigada 21, unde s-a reîntâlnit cu Gebac, Sofronie, Bogdănescu, Gherman, Roșca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
toate astea”. Cu timpul, dezabuzarea s-a înțelepțit în resemnare, curajul pufos a devenit tristețe cuminte („se face întuneric ca și cum/ deodată lumea s-ar ascunde/ sub burta unui uriaș iepure”), iar „trăitul cu picioarele pe pământ” lasă dâra cenușie a ratării să mărturisească un timp propice deznădejdii: „decât să scrii/ poezii mai bine ai face/ o Muncă Folositoare/ să repari ceva pe lângă/ casă de pildă/[...] am luat în mână o cheie și o bucată/ de șmirghel/ și uitând de mine/ am
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
și de moarte, își găsesc răspunsul, dar nu și rezolvarea, în evenimente de ruptură. Fiecare roman devine, până la urmă, monografia unei obsesii. În Diplomatul, tăbăcarul și actrița, în O crimă... și în Viață de câine sunt urmărite trei ipostaze ale ratării. Am ucis pe Dumnezeu e o încercare de a clarifica raporturile dintre individ și dumnezeire. Nici Viermii pământului nu este doar romanul unui conflict de muncă, ci și o incizie în intimitatea unei colectivități aflate într-o situație dramatică, tentativă
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
plătească greșeli care i-au distrus nu numai cariera, ci și echilibrul sufletesc, destrămându-i mecanismul demnității. Mahalaua în care sărăcia îl obligă să trăiască este doar semnul exterior al unei decăderi mult mai adânci. El încearcă o filosofie a ratării, pe care o aplică satisfăcut și celor din jur. Personajele din planul secund, fiecare cu o biografie posibilă, se mișcă și vorbesc cu naturalețe. Excesele naturaliste din unele scene, care pot fi regăsite în mai toate romanele, nu se adună
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
precipitat dau un oarecare dramatism textului epic. Interesant este și profilul personajului-narator, purtătorul de mesaj în privința sensului și eficienței literaturii. Femeiea, eterna poveste... (1945) este o încercare nereușită de a demonstra cum, din ușurință și inconștiență, o femeie poate provoca ratarea și moartea unui bărbat. Alte texte din periodice au un caracter de proză memorialistică - Întâmplări din vacanță, Generalul Stan Poetaș - sau sunt mici „fantezii”-, crochiuri, portrete lirice, pamflete. Povestea unei vieți nefericite era și subiectul „dramei în 4 acte” Străinul
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
rebrenian, cu bătăi, răzbunări, omoruri, închisori, o atmosferă crudă, neidealizată. O excepție de la tema țărănească se află în romanul Geniul și închipuirea (1997), care tratează tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și ratare. Acest roman merită o atenție specială, nu doar pentru stilul clar, lipsit de înflorituri metaforice, dar și pentru problematica gravă pe care o abordează: geniul și condiția geniului în societate; apoi pentru narațiunea alertă sau excursul eseistic pe teme filosofice
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
universale. SCRIERI: Un prieten al celor asupriți: Charles Dickens, București, 1951; Articole de critică, București, 1954; Furtună în cancelarie (în colaborare cu Silvian Iosifescu), București, 1956; Pornind de la clasici, București, 1957; Byron, București, 1961; O temă literară: sociologia și psihologia ratării, București, 1963; Curentele literare și evocarea istorică, București, 1963; Metamorfozele măștilor comice: procedee, motive, modalități, București, 1966; Alegoria și esențele. Structuri alegorice în literatura veche și nouă, București, 1969; Romantismul, București,1970; Auferstehung der Allegorie, Viena, 1971; Omisiunea elocventă, București
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea umanului. Deschiderea către sinestezie, către corespondențele tainice care cosmicizează senzațiile imediate ( G. Călinescu), relevă latura simbolistă a acestui lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii se racordează secret la cel al fusului, al vântului și al astrelor
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]