KorAP: Find »[drukola/base=reacționar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...77 >

1,916 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

pe atunci, pînă prin 1947, din mulțimea termenilor obsesiv folosiți, se desprindeau net câțiva: fasciști, naziști, legionari, colaboraționiști, masse, democrație, libertate, epurare, exemplu luminos, aservire, progres, popor, tagmă, criză, avânt. Pe nesimțite, prin 1947-1948 alte cuvinte Își Încep cariera: burghezie reacționară, exploatatori, dușmani, fericire, bunăstare, putrefacție, exponent, decadent, ș.a. Din 1949 semantismul antagonic al termenilor, vizibil Încă din anii precedenți, atinge apogeul; vocabularul uzual al limbii române se Împarte În două lagăre; spre unul dintre ele vor fi mitraliate mult mai

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a cimenta, a mobiliza, etc. Dintre substantivele vremii menționăm câteva: bandiții, sabotorii, chiaburii, dușman (de clasa), defetism, deviere, cosmopolitism, uneltire, reacționar, imperialism (anglo-american), manevre, vigilență (de clasă, de partid, proletară), muncitori (de la orașe și sate), canal, plan (economic), descătușare (a inițiativei), ajutor (frățesc), puterea (sovietică), partid, organizație, secretar, clică, eroi, incitare, crimă, pirat, stahanovist, critica (de massă, de partid), asasini, jefuitori

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
statutare. Societatea scriitorilor a fost concepută și realizată sub regimurile burghezo-moșierești ca un cerc Închis, un fel de asociație de admirație reciprocă, izolată de masse, Îmbibată de șovinism, slujind prin compoziția membrilor săi și prin ideile care o diriguiau, intereselor reacționare ale clasei dominante. Pentru acest conținut de clasă, Societatea Scriitorilor nu a putut căpăta decât o structură organizatorică corespunzătoare. Cu o asemenea structură organizatorică, Societatea Scriitorilor cu greu putea să facă pași Înainte pe drumul pe care a pornit În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie o luptă câștigată și pentru munca de creație literară a lui Zaharia Stancu și pentru literatura noastră care Începe să fie pătrunsă de spirit de partid, pentru lupta acestei literaturi Împotriva concepției reacționare din domeniul literar, sau Împotriva rămășițelor acestor concepții. Ne gândim la marele rol educator al acestei cărți, la faptul că ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești, În lupta

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
1948, În colimator fuseseră artele plastice, revistele Flacăra și Rampa; anul acesta trăznetul a căzut pe nuvelă, la anul, pe lingvistică ș.a.m.d. Să citim acest editorial, Întrebându-ne prin ce miracol, În contextul unei critici literare necombatante, cosmopolite, reacționare, Înflorește totuși o literatură combatantă, educativă, demnă de tot felul de premii, după cum am aflat, după cum vom afla: „Odată cu literatura, critica literară face parte integrantă din cauza generală a proletariatului. Care este situația criticii literare, azi În țara noastră? Îndeplinește ea

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
noua literatură, a Început să se dezvolte la noi și o nouă critică literară. Raportorul ședinței, tov. Ion Vitner, a subliniat o serie de fenomene pozitive În acest domeniu, accentuând În special asupra rolului conducător al partidului În combaterea concepțiilor reacționare În literatură și artă, Împotriva „criziștilor” și a influenței ideologiei imperialiste. Tov. I. Vitner a insistat asupra diferitelor luări de poziție critice În presa noastră În special asupra studiului lui Sorin Toma Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei În care analizându

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Tov. I. Vitner a insistat asupra diferitelor luări de poziție critice În presa noastră În special asupra studiului lui Sorin Toma Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei În care analizându-se În spirit marxist-leninist opera lui Tudor Arghezi se demască poziția reacționară a poeziei sale, trăgându-se concluzii valabile pentru decadența artei burgheze În general. (Ă). Dar printre cronicarii literari ai ziarelor și revistelor noastre, rămășițele vechilor concepții burgheze sunt Încă puternice. (Ă). Însăși raportul tov. Ion Vitner, alcătuit pe o bogată

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cercetarea fenomenului literar pornită dintr-o puternică și dezinteresată dragoste pentru literatură, s-au dovedit a fi flori de stil tipic burgheze, ascunzând intenția limpede de denaturare a istoriei literaturii noastre, de interpretare a ei dintr-un punct de vedere reacționar. Fără a intra Într-o amănunțită critică de izvoare, vom arăta În ce fel istoria de până astăzi a literaturii noastre a denaturat adevărul istoric cu privire la moștenirea literară pe care trebuia s-o cerceteze. Dacă deschideți la Întâmplare cele mai multe manuale

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Scurtescu, Anghel Demetriescu sau Al. Macedonsky și În mod fugar lupta antijunimistă a presei muncitorești În frunte cu Contemporanul și cu animatorul său ideologic C. Dobrogeanu-Gherea (Ă). Singurii care aduceau o critică esențială junimismului, care denunțau În mod categoric caracterul reacționar al teoriei «artei pentru artă» erau socialiștii și În fruntea lor C. Dobrogeanu-Gherea. (Ă). Materialul publicat În ziarele muncitorești este de o Însemnătate deosebită pentru evoluția literaturii noastre, pentru că el constituie sămânța accentelor progresiste ale liricii și prozei noastre pentru

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Oprea le-a răspuns țăranilor, fără să ne spună ce anume și nici cum a decurs dialogul. În economia nuvelei, Însă, fiecare cuvânt al lui Oprea ar fi putut Însemna o armă pentru cititor Împotriva diversiunilor lansate de chiaburi și reacționari. Dar Petru Dumitriu, În loc să redea discuțiile, se mulțumește să noteze În treacăt: «Oprea se ridică iar, răspunde la fiecare Întrebare pe rând».” Alte „fișe la Petru Dumitriu” Întocmite de Vera Călin, Dan Costa, În note19. CAZUL ANA ROȘCULEȚ Apărută În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Flacăra” și chipul muncitoarei de azi, trimisă de muncitoare Adela Pagu de la F.R.B. Căci, dacă aceasta din urmă critică doar o cronică literară, poetul Geo Dumitrescu critică toate cronicile nuvelei pentru că nu au observat esențialul: zugrăvirea realității printr-o metodă reacționară, mic-burgheză: naturalismul: „În drumul ei tot mai larg și tot mai direct către inima realităților revoluționare, literatura noastră a cuprins În ultimii ani din ce În ce mai multe dintre temele zilelor noastre. (Ă). Tov. Marin Preda s-a lăsat și el ispitit de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
spre Înnoire, spre niveluri superioare. (Ă). Autorul se lasă Încă stăpânit Într-o măsură de această nesănătoasă voluptate de a scormoni aspectele josnice și mărunte ale vieții. (Ă). Naturalismul, În toate formele și gradele lui, este În esență o manifestare reacționară care amenință Înseși rosturile literaturii noastre, care-i frânează dezvoltarea, care-i alterează realizările”. În fine, În ultima parte a comentariului său, Geo DUMITRESCU 26 pune și de data aceasta punctul pe „i” - așa cum o făcuse și În anul precedent

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru o vreme noul sac de antrenament al pugiliștilor din ringul literar. Considerat ca purtător al ideologiei burgheze, deci reacționar, deci primejdios, obiectivist, factor deviant și sursă de escamotare a adevăratelor probleme ale vieții, ș.a., naturalismul este opus În permanență realismului-socialist. Toate eșecurile prozei sunt puse, o bună bucată de vreme, pe seama naturalismului: lipsa poziției de clasă, a spiritului de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care tânjea și pe care capitaliștii din conducerea ministerului o lăsaseră În paragină imediat după Încetarea războiului? o masă imensă de rugină și zgură: «Curtea Întreagă: paragină nesfârșităă Buruieni, buruieni și iar buruieni. (Ă)». Conducerea În uzină o au elementele reacționare, sabotoare (Ă). Personaj tipic În această privință este inginerul Petru Zmeu, factotum sindical-economic-administrativ și tehnic. O parte din ceilalți ingineri sunt unelte ale sale sau elemente pe care burghezia le-a corupt, le-a otrăvit. În sânul muncitorilor era, de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
clasei muncitoare (Ion Păun-Pincio, Beldiman, Traian Demetrescu, Neculuță, etc.), la școala poeziei noastre populare și a marilor noștri clasici (Eminescu, Coșbuc). Poezia noastră progresistă s-a făurit În luptă, cu sprijinul de neprețuit al partidului, clasei muncitoare, Împotriva poeziei decadente, reacționare, ermetice și mistice a lui Arghezi, Blaga, Barbu. Dar Radu Petrescu nu se mărginește la atât. El insinuează că poezia aceasta, care oglindește lupta poporului muncitor, cară mobilizează și dinamizează masele populare, care cântă victoriile oamenilor muncii și pe făuritorii

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori, În afara comentariilor marginale ale lui N. Tertulian din discuția asupra poeziei, critica noastră nu a demascat caracterul profund reacționar, dușmănos față de clasa muncitoare și a realizărilor ei, pe care Îl conținea articolul lui George Dan. Faptul e cu atât mai grav, cu cât el venea după ce aceste probleme fuseseră clarificate, după ce partidul atrăsese atenția asupra lor. Nu s-a

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În timpul revoluției după revoluție. Înțelegerea operei lui Bălcescu, Kogălniceanu, Alexandrescu, Cârlova, sau Boliac, nu se putea face independent de acesta. Dar nici sensul progresist al celei mai mari părți din opera lui Eminescu, nici conținutul criticii lui Caragiale, nici caracterul reacționar al «Junimii», n-ar fi fost descifrate cu limpezime fără Înțelegerea căilor de dezvoltare ale societății noastre. (Ă). Distanța simțitoare străbătută În clasificarea ideologică a criticilor care au participat la munca de reconsiderare, o arată limpede noile ediții apărute În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Aceasta se manifestă, pe de o parte; prin evidențierea a ceea ce este mai valoros În moștenirea literară și deci ceea ce poate folosi ca armă de luptă În ridicarea maselor, iar pe de altă parte, prin vigilența față de tot ceea ce este reacționar, prin demascarea intransigentă a părților negative din creația literară a trecutului. Tocmai prin Întărirea spiritului de partid, prin Înțelegerea și aplicarea concepției leniniste asupra existenței celor două culturi În sânul fiecărei culturi naționale, a fost posibilă valorificarea creației mișcării clasei

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
antisemit al limbii române, nici agentul antisovietic profesionist N.P. Smochină, nici ridicolul George Pascu. Nu lipsește nici lingvistul american Carnap, părintele idealismului semantic, expresia tipică a «culturii» inumane și putrede a oligarhiei financiare din America. Adevărată «sfântă alianță» a lingvisticii reacționare! (Ă). Colaboratorii Buletinului ignorează vădit opera științifică a ilustrului lingvist sovietic N.I. Marr, care a studiat problemele limbii În lumina materialismului istoric, ca și pe aceea a academicianului I.I. Meșcianinov, Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Stalin, care a

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Început, cu același zgomot, să trâmbițeze „libertatea”, „independența” artei și culturii. (Ă). Tendința proletcultului spre „independență” Însemna altceva” Însemna dimpotrivă ruperea de proletariat, de popor, și atașament - de data aceasta camuflat - față de burghezie. Din capul locului se vedea caracterul net reacționar al acestei orientări pe care tindea s-o ia proletcultul. Această tendință a mers până acolo Încât, la un moment dat, proletcultul s-a socotit un fel de nou partid. (Ă). Dacă la acestea adăugăm că proletcultul a persecutat cu

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
a „literaturii proletare” era afirmația după care condiția de bază a valorii și valabilității, a trăiniciei unei opere literare este sinceritatea. (Ă). Nu e deloc greu de descoperit că și aici rădăcina teoriei despre sinceritate se află În aceeași ideologie reacționară burgheză, În filosofia idealistă. Pe de o parte, Încurajarea neglijenței În ceea ce privește forma, pe de altă parte cultivarea poeziilor rupte de viață, dovedeau că proletcultismul și formalismul mergeau mână În mână. (Ă). Literatura noastră a Înregistrat În anii care au urmat

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

o „mișcare a femeilor din clasa capitalistă”, a „exploatatorilor” și, ca atare, ea nu putea fi reprezentanta intereselor milioanelor de femei muncitoare. În manifeste, apeluri și articole, la adunări publice etc., U.F.M. îndemna femeile să se delimiteze de „feminismul reacționar” și să susțină pretutindeni programul Partidului Social-Democrat din România, în care erau înscrise revendicările lor fundamentale, punând astfel bazele unei autentice mișcări democratice 2. Documentele vremii atestă că, urmând orientarea stângistă a P.S.D.R., U.F.M. s-a izolat de celelalte

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi”2. Ghidându-se după principiul totalitar - cine nu este cu noi este împotriva noastră - acele organizații care nu au aderat la U.F.D.R. au fost etichetate drept „reacționare și potrivnice democrației populare” și, ca atare, dizolvate în cursul anilor 1947-1948 (Asociația Creștină a Femeilor Române, Federația Femeilor Universitare, asociațiile de asistență socială ș.a.). După ce am concentrat femeile - arăta I. Chișinevschi la ședința Secretariatului C.C. al P.C.R. din 2

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
alăture puternicelor forțe ale tuturor celor ce luptă pentru libertate, pentru cuceriri democratice, pentru pace; le cheamă să denunțe planurile războinice, pe instigatorii și propagatorii acestor planuri, care trebuie să fie condamnați ca niște criminali de rând, să zădărnicească uneltirile reacționarilor, care caută să zdrobească unitatea mișcării feminine de care se tem. Faptul că aici erau vizate democrațiile occidentale, rezultă din fragmentul imediat următor în care femeile din S.U.A., Anglia, Franța, Italia, Olanda etc. erau îndemnate să protesteze împotriva guvernelor lor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lor într-o stare de inferioritate. Unite, alături de femeile din lumea întreagă, să ne strângem rândurile în apărarea vieții alor noștri și a noastră și să luptăm pentru salvarea acelora care umplu pușcăriile din toată lumea fiindcă încearcă să stăvilească valul reacționar al fascismului și războiului. Formați comitete de femei pentru lupta împotriva fascismului și războiului! Formați comitete de femei pentru liberarea tuturor deținuților politici din lumea întreagă în frunte cu Thälmann, gloriosul conducător al muncitorimii germane. Trimiteți adeziuni la comitetul de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]