835 matches
-
City, nici mai mult nici mai puțin decât într-un hotel din acelea elegante, goișe (laolaltă cu toți ceilalți agenți de asigurări de pe coasta Atlanticului care depășiseră PAV-ul, planul anual al vânzărilor), pentru ca acolo să se simtă intimidat de recepționer, chelner, hamal, ca să nu mai zic de clienții plătitori, de-a dreptul nedumeriți. Și-apoi, el credea sincer în ceea ce oferea spre vânzare, or asta reprezenta pentru el un nou izvor de suferință, secătuindu-i energia. Când, după cină, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Noua Anglie) se învârte prin hol și examinează suvenirurile din Vermon expuse la vânzare. — Arnold, mă strigă ea. Întorc capul. — Neapărat trebuie să luăm la întoarcere niște sirop de arțar pentru mama-soacră. Știi ce mult îi place. Și îi plasează recepționerului suspicios zâmbetul ei de reclamă la desuuri, plin de seducție, misterios, de zici că-i luat din paginile lui Sunday Times. Ah, ce noapte a urmat! Nu că Maimuța s-ar fi zvârcolit și și-ar fi scuturat părul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
din acelea cum se văd la Roma sau Paris. Numai că aceste cafenele sunt înțesate de evrei. Taxiul depășește un autobuz. Privesc înăuntru pe ferestrele autobuzului. Alți evrei. Inclusiv șoferul. Inclusiv agenții de circulație din fața noastră! La hotel îi cer recepționerului o cameră. Are o mustață subțire și vorbește o engleză de zici că-i Ronald Colman. Și, cu toate astea, tot evreu e. Iar acum se-ngroașă gluma: E trecut e miezul nopții. Ceva mai devreme, seara, pe promenada de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ridică și merge către telefon. Cu degete tremurătoare, formează numărul hotelului din Constanța unde Smaranda se cazase în perioada celor două săptămâni cât trebuia să supravegheze operațiunile de expediere a unui transport de cherestea către Italia. Răspunde glasul somnoros al recepționerului. Pe linie se aude o pocnitură scurtă, semn că apelul fusese deviat. Odată cu vocea fetei, pe fir întră și căldura glasului ei. Marius... Ce bine-mi pare! Se simte ușurat și bucuros. Probabil că încordarea lui fusese percepută de Smaranda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
eschimoșilor, m-am simțit deodată încrezătoare. Atunci s-a întâmplat ceva incredibil. Draperia de catifea albastră din fața geamului s-a mișcat. Am înlemnit de spaimă. Chiar când voiam să pun mâna pe telefon să formez zero ca să-l anunț pe recepționer că în camera mea se afla un intrus, de după draperie s-a ivit un individ slab, nebărbierit, care avea ceva profund neliniștitor în privire. A pus degetul la buze, apoi a ridicat mâinile în sus, ca să-mi arate că are
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mă rătăcisem. Sau poate dragostea pe care am simțit-o pentru Ivan - seamănul meu, fratele meu, partea rătăcită a sufletului meu - a prefăcut pe loc ghețarul în abur. M-am trezit în camera mea de hotel cu puțin înainte ca recepționerul să mă anunțe că e timpul să cobor la micul dejun. Pe hol se auzea deja târâitul roților de bagaje și chicotitul lui Billy. Am sărit din așternut și m- am îndreptat spre chiuvetă, dar un sunet metalic m-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
aibă ocazia să mă examineze. ― O să vă placă, ne asigură Milton. E destul de dichisit, din câte-mi amintesc. Nu era. Am ajuns acolo cu un taxi din aeroportul La Guardia și am găsit hotelul Lochmoor decăzut din gloria sa trecută. Recepționerul și casierul lucrau după geamuri antiglonț. Mocheta vieneză era umedă sub caloriferele care picurau, iar oglinzile fuseseră scoase, lăsând În urmă dreptunghiuri fantomatice de ghips și șuruburi decorative. Liftul era antebelic, cu gratii aurite și Încovoiate, ca o colivie. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
m-a lăsat În fața unui motel. I-am mulțumit că m-a luat și mi-am cărat geamantanul sus, la recepție. Și aici costumul s-a dovedit folositor. Plus geamantanul scump. Nu arătam fugit de-acasă. S-ar putea ca recepționerul să fi avut dubii legate de vârsta mea, dar am pus banii pe tejghea din prima și cheia s-a ivit numaidecât. După Ohio au urmat Indiana, Illinois, Iowa și Nebraska. Am călătorit În mașini combi, În mașini sport, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Hotelul era În Nordul orașului, la Porte de Clignancourt. Pe site-ul lor găsisem că e la câțiva pași de Moulin Rouge, Sacré Coeur și Marché aux Puces. La hotel, am Încăput Într-un lift minuscul doar urcată pe bagaj, recepționerul (pakistanez proaspăt stabilit În Franța) nu pricepea mare lucru din concordanțele meșteșugite pe care mă bazam (mândră) În conversația cu el. Și camera ..... o debara cu vedere Înspre curtea interioară, iar obiectivele turistice care mă motivaseră să aleg acest hotel
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
pat. Apoi adună puținul bagaj în servietă și coboară împreună cu Tamara. Cît timp el plătește camera, femeia îl așteaptă calmă în fotoliul din hol. Abia după ce ies din hotel, Mihai înțelege că prea s-au purtat firesc amîndoi în prezența recepționerului. De ce rîzi?! se oprește Tamara în mijlocul străzii să-l poată privi în față. Mihai o conduce de braț pînă ajung pe trotuarul de lîngă gară. La hotelul ăsta am tras mereu cît am venit să lucrez la scenariul de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
deoparte și Întoarce-te la Nite Owl, m-ai Înțeles? L-a Înțeles. Dar Kathy Janeway Îi spunea În continuare să meargă mai departe. Biltmore. Se sili să conducă Încet și parcă lîngă intrarea din spate, Întrebînd apoi politicos la recepționer unde poate găsi grupul domnului Cooley. Recepționerul Îi răspunse: — Apartamentul El Presidente, etajul nouă. Îi spuse „Mulțumesc“ atît de calm, Încît totul Începu să se desfășoare cu Încetinitorul și pre’ de o clipă, avu senzația că Înoată. Urcă treptele parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
m-ai Înțeles? L-a Înțeles. Dar Kathy Janeway Îi spunea În continuare să meargă mai departe. Biltmore. Se sili să conducă Încet și parcă lîngă intrarea din spate, Întrebînd apoi politicos la recepționer unde poate găsi grupul domnului Cooley. Recepționerul Îi răspunse: — Apartamentul El Presidente, etajul nouă. Îi spuse „Mulțumesc“ atît de calm, Încît totul Începu să se desfășoare cu Încetinitorul și pre’ de o clipă, avu senzația că Înoată. Urcă treptele parcă Înotînd contra curentului. Micuța Kathy Îi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nu în București, este locul continuității, al micilor sfințenii și rituri. Constat acum, la a treia revenire, că Păltinișul a devenit o proiecție plină a spiritului lui Noica. Până și oamenii de aici - îngrijitoarele, vânzătoarea de la alimentară, băieții de la teleschi, recepționerul, meteorologul, milițianul, fetele de la cantină - și-au primit prin el un legato, ființa lor pare să atârne de salutul lui, de căciula pe care și-o scoate cu un gest prelung și încetinit, însoțit de zâmbetul lui smerit, prin care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îi intre apă în ureche, trebuia să meargă la doctor înainte de muncă, apoi va trebui să facă loc unei programări la coafor în pauza de prânz, o divergență la care nu plănuise să apeleze. A trebuit să se roage de recepționerul doctorului McDevitt pentru a-i face o programare mai devreme, după care a trebuit să își implore medicul să îi dea niște calmante puternice. —Antibioticele funcționeză după vreo două zile, cerșea ea. Nu pot să gândesc cu durerea asta. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
În spirală, destul de prăfuită. După cum am aflat pe urmă, domnul Garamond prefera sediul acela fiindcă amintea de o editură pariziană. Pe palier, o tăbliță glăsuia: „Garamond Editori s.p.a.”, iar o ușă deschisă dădea Într-un hol fără nici un fel de recepționer sau de paznic. Însă nu puteai intra fără să fii văzut dintr-un mic birouaș-anticameră, și imediat am fost abordat de o persoană de sex probabil feminin, de vârstă incertă și cu o statură pe care un eufemist ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
restul. Trebuie să recunosc că mă simt ușor intimidată. Aceștia chiar arată a fi Oamenii Frumoși despre care citesc deseori, cei care frecventează barul și hotelul Calden, crezînd că Înfățișarea și șarmul lor le pot aduce tot ce-și doresc. „Recepționer, ești așa de bun, prietene, să suni la Ivy și să ne rezervi o masă de șase persoane, pentru seara asta la opt?“ „Ai fi atît de amabil să-mi faci o favoare și să telefonezi la British Airways? Întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai dat peste ceva despre care vreau să-ți spun. Bedding și Saul au reușit în sfârșit să afle numărul camerei de la Lanham Arms căreia îi corespundea cartela. - Pe numele cui era? - Nume și adresă false, îi explică Rhyme. Dar recepționerul a zis că oaspetele se potrivește perfect cu descrierea lui Weir. Cei de la investigații n-au reușit să descopere prea multe, dar au găsit o seringă goală în spatele șifonierului. Nu știm sigur dacă a lăsat-o Weir, dar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un oficiu de turism de o excursie la Leningrad pe care urma să o facă peste două zile și de celebrul Borodino, pe care unchiul Eugen o sfătuise să nu-l rateze cumva. Nu intră în vorbă cu nimeni, cu excepția recepționerilor de la hotel cărora le preda grijulie la plecare cheia. Moscova o încântă mult, vizitase muzee, case memoriale, palate, grădini, parcuri, văzuse chiar și sediul K.G.B pe dinafara; despre spionajul rusesc citise foarte mult, știa că rușii au unele din
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
deja în ușă hotelului, dar eu tot mai întrebăm unde este hotelul... Ceea ce aveam în fața era o maghernița împuțita, plină de jeg și scârboasa. În sfârșit, am primit o cameră în dreptul recepției, nu întâmplător, pentru că în miez de noapte deja recepționerul îmi propusese o vizită. Așa-zisul hotel era plin de șoferi de TIR în tranzit, unii însoțiți de ”fete bune”, alții însingurați, dornici cu toții de o aventură. -Mare noroc pe mine că știu karate, isi zicea Lăură. Acum când scriu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
trupul pentru casă și casa pentru trup, Nina (un rol al lucidității, punctat de monologuri dure despre ce mai este azi viața noastră la comun, jucat coerent de Elena Popa). Lumea nu ar fi completă fără un hermes de jucărie, Recepționerul (Ion Fiscuteanu Jr.) și ratatul epocal, Alin (Daniel Rizea). Ca de obicei, atunci când Radu Afrim lucrează cu trupele lui, piesa tinde spre o operă colectivă, în care o anumită parte din show ar trebui să o facă spectatorii. Fie că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
În buzunarul hainei („Doar ceva pe post de memento, dragă, pentru când te vei dezmetici“). Intrând În holul recepției, În spatele tejghelei am observat un bărbat cu bretele roșii și ochelari cu rame rotunde. Dora Întrebă de domnul Karp, la care recepționerul răspunse dând Încet din cap. Dacă am fi amabili să ne completăm numele În registru, l-ar chema cu dragă inimă. — De dragul statisticilor, adăugă și puse ștampila decorativă cu Museum lângă semnăturile noastre (a Dorei, autentică, a mea, tot falsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În registru, l-ar chema cu dragă inimă. — De dragul statisticilor, adăugă și puse ștampila decorativă cu Museum lângă semnăturile noastre (a Dorei, autentică, a mea, tot falsă). În timp ce răsfoiam materialele de pe tejghea - printre care câteva exmplare ale faimoasei Psycho-biologischer Fragebogen - recepționerul se duse la un telefon montat pe perete. Formă numărul cu indexul Împodobit cu un inel, apoi se răsuci spre noi, așteptând ca semnalele să răzbată prin cabluri: — Să știți că găsiți mai multe lucruri de vânzare la etaj, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
acuzat de omor. Traversând râul, Stadtbahn se hurducă peste apă paralel cu mine, pe un pod adiacent. Automat, am mărit viteza. Zece minute mai târziu, mi-am legat bicicleta În fața fundației și am zbughit-o pe scări. Spre mirarea mea, recepționerul Îmi făcu doar cu mâna. Poate Îi era prea cald ca să deschidă cartea de Înregistrări ca să-mi noteze vizita. Apropo de vizita mea... Dacă n-aș fi fost acolo cu adevărat, aș fi Înclinat să cred că am visat totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe bărbatul care Între timp ajunsese la recepție, sprijinindu-și coatele pe tejghea. Întorcându-se spre mine, răsfoi cartea cea mare, căutându-mi probabil numele. În clipa În care am deschis ușa spre muzeu, l-am auzit mustrându-l pe recepționer. Alungâdându-mi sentimentul de neliniște, am tăiat-o printre fetișuri și olisbos-uri spre biroul lui Karp, care se afla În spatele camerei cu picturile despre „surorile“ lui. Câteva minute mai târziu, m-am instalat comod În scaunul din fața celui mai bun prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o probă de dimineață, m-a luat una atât de tare și de repede că nici n-am avut timp să-i răspund: vă rog să veniți mâine, 2 milioane, un film românesc, ce să facem, o zi, sunteți un recepționer, mai târziu el, beat, după ce băusem cu Miau, stătea tot acolo, lung, sprijinit de ușă până în colțul de sus și râdea, ghiduș, cu ochii ceva mai închiși, dar cu dinții lui frumoși, un recepționer cu cucui în frunte, băi, idioato
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]