1,317 matches
-
patternul invers. În schimb, în cazul femeilor, indiferent dacă erau homo sau heterosexuale s-a descoperit o orientare mai accentuat bisexuală. Cu alte cuvinte, deși femeile au susținut că preferă să aibă relații sexuale cu bărbații, ele au trădat aceeași receptivitate erotică la urmărirea filmelor cu lesbiene ca și la cele cu stimuli masculini. Aceste rezultate sugerează că femeile au un tipar de senzualitate care nu prezintă un răspuns anume la stimulii sexuali. Din acest lucru nu deducem că orientarea sexuală
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Într-adevăr, creierul masculin tratează informațiile sexuale vizuale în mod diferit față de creierul feminin. Potrivit cercetătorilor și teoriei evoluționiste, creierul bărbaților s-a dezvoltat în acest fel deoarece ar fi beneficiat de un avantaj în urma acestui fapt: recunoașterea rapidă a receptivității unei femei (femele) grație informațiilor vizuale, astfel încât să se maximizeze ocaziile de acuplare și să crească șansele de transmitere a genelor. De altfel, un experiment realizat pe maimuțe stabilește că bărbatul nu este singura primată care acordă interes imaginilor sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
călătoriei cu vaporul. "The Big Bear of Arkansas" poate fi găsită astăzi în The Norton Anthology of American Literature, fiind ridicată astfel la statutul de operă literară (Baym et al. 1:1534-45). La prima vedere, acest lucru ar putea sugera receptivitatea criticilor literari de ieri și de azi față de jurnalismul popular care ajungea la statutul de literatură superioară. Însă acest statut ar eșua în identificarea stilului ziarului în care au apărut schițele lui Thorpe, un stil parțial ascuns, deoarece Hudson l-
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
anumită măsură, imitabil. În teorie, scrie Nadel, superioritatea unei anumite categorii a populației ar putea fi recunoscută tacit de restul populației fără ca acest lucru să prezinte nici cea mai mică importanță din punct de vedere al influenței unora și al receptivității altora. În schimb, superioritatea unei elite influente trebuie să fie percepută ca fiind tangibilă, cel puțin în parte. Așadar, trebuie ca trăsăturile caracteristice pe care se întemeiază situația preeminentă a acestei elite să fie apreciate ca fiind imitabile și să
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a consacra puterea unor veritabile elite gerontocratice (Putnam, 1976, pp. 65-66). Ritmul de înlocuire a elitelor politice este în strânsă legătură cu modul de funcționare a instituțiilor. În numeroase cazuri, un ritm rapid a putut fi asociat unei creșteri a receptivității față de inovație. Totuși, ar fi eronat să facem din asta o regulă generală; ar fi poate mai prudent să spunem - așa cum s-a spus odinioară comparând Statele Unite cu URSS - că un ritm de schimbare rapid nu garantează inovația, dar îi
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În acest context, considerăm că principiile noii paradigme educaționale se constituie în argumente forte pentru dezvoltarea potențialul creativ al fiecărui elev, pentru promovarea tehnicilor de învățare creativă încă din învățământul primar: accentul este comutat pe „a învăța cum să înveți”; receptivitatea față de noile cunoștințe, idei; „a învăța” este un proces, o evoluție, o cale fără sosire; promovarea principiului toleranței; elevii și dascălii sunt parteneri; flexibilitate în ceea ce privește căile și mijloacele de predare a temelor, integrarea vârstelor; activarea imaginației, cercetarea sentimentelor; promovarea ideilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ulterioare sunt parțiale. Cunoașterea potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Urmează diversificarea și diferențierea adecvată a conținutului și metodologiei activității didactice în raport cu receptivitatea optimă a școlarului față de aceste activități. Gestionarea optimă a resurselor, crearea unor situații de învățare cu sporită valoare formativă, utilizarea metodelor și procedeelor didactice interactive, realizarea unor corelații interdisciplinare, stabilirea tipurilor de interacțiune didactică capabile să promoveze manifestarea liberă a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sine, interesele cognitive și atașamentul față de profesie, atitudinea antirutinieră, cutezanța în adoptarea de scopuri neobișnuite și îndepărtate, perseverența în căutarea de soluții, predispoziția către revizuirea continuă a proiectului, simțul valorii și atitudinea valorizatoare, atitudini direct creative constând din simtamantul noului, receptivitatea față de nou, respectul față de originalitate etc. (G. Dumitriu, 1999, p.6). În consens cu punctele de vedere exprimate de psihologi, susținem ideea că pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de o energie motivațională suficientă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea latentă a proceselor și trăirilor afectiv-emoționale, fiind prin excelență preponderent inconștientă; creșterea receptivității față de orice analogie, asemănare, sugestie, asocieri, organizări și reorganizări ale datelor acumulate în timp ce persoana este ocupată de altceva. Inspirația este momentul străfulgerării ideii, pe care adeseori o însoțim de exclamația „aha” (Am găsit, asta era!). Răspunsul pe care îl căutăm
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
rezolvare, ea vă stârnește curiozitatea și vă pune în joc facultățile inventive. Și dacă o rezolvați prin mijloace proprii, puteți simți încordarea dinaintea descoperirii și vă puteți bucura de triumful rezolvării ei. O astfel de experiență, la vârsta de mare receptivitate, poate crea gustul pentru munca intelectuală, punându-și pentru toată vița amprenta asupra minții și asupra caracterului”. Dezvoltarea potențialului creativ al elevilor din clasele I-IV poate fi favorizat deurmătoarele condiții: - cunoașterea potențelor creative ale tuturor elevilor de către învățător; - crearea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
forțele proprii; - învățătorul să acorde elevilor sprijin în situații de frustrație, eșec, nesiguranță, ambiguitate; - existența unor relații de cooperare între învățător și elevi; - determinarea factorilor de personalitate, psihosociali și educaționali care influențează actualizarea și obiectivarea creativității potențiale; - creșterea responsabilității și receptivității cadrului didactic față de elevii creativi; - încurajarea și valorificarea comportamentelor participative ale subiecților educației; - evaluarea realistă și valorificarea competentă a nivelului de creativitate al elevilor. Evident, un mare rol în acest sens îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel și puiul de rândunică (1910). Vrând să miște candidul auditoriu, pentru a-i afâna receptivitatea, povestitorul recurge, din când în când, la întâmplări triste. Inventivitate nu numai onomastică vădește suita de peripeții ale unor nostime rozătoare: Familia Roademult (1912), care a luat un premiu al Academiei Române, Nepoții Roademultulesei (1922), Școala lui Chițchiron (1926), Familia Roadensec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
anxietatea și agitația. Calmează și aduce siguranță și încredere în sine, înlăturând complexele și favorizând crearea unei imagini pozitive despre propria persoană. Moderează și elevează sensibilitatea, când este excesivă, dar o și amplifică și o rafinează când este deficitară. Reduce receptivitatea globală, fiind util atunci când ființa umană este prea deschisă la influențele exterioare, riscând să se lase acaparată de acestea (susține funcția imună, protejând, în plan grosier și subtil, față de agresiuni). Rodonitul ne ajută să percepem bucuria vieții și a dragostei
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
amenajare a locuinței, petrecerea timpului liber, toate se modică de-a lungul vieții omului, și astfel se modifică și comportamentul de cumpărare și consum al acestuia. Fiecărei categorii de vârstă îi corespund anumite caracteristici care se referă la structura consumului, receptivitatea la inovații, tendința de economisire sau de consum, fidelitatea față de mărci, puterea de cumpărare etc. Din acest punct de vedere, se disting trei grupe de vârstă care atrag atenția atât producătorilor, cât și comercianților, și anume: a) Copiii și adolescenții
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
trei grupe de vârstă care atrag atenția atât producătorilor, cât și comercianților, și anume: a) Copiii și adolescenții constituie o piață foarte importantă, aceștia caracterizându-se printr-o slabă înclinație spre economisire, sensibilitate ridicată la semnificația mărcilor (valoare de semn), receptivitate ridicată la inovații etc. Rezultatele unei cercetări conduse de John McNeal de la Universitatea Texas arată că valoarea cumpărărilor cauzate de influența copiilor cuprinși între patru și 12 ani se ridică în SUA la 131 miliarde de dolari anual<footnote Marc
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
esențiale pentru orice firmă producătoare sau comercială, deoarece oferă posibilitatea elaborării de previziuni pe termen lung. Fiecărei categorii îi corespund anumite caracteristici care se referă la structura consumului, puterea de cumpărare, tendința de economisire sau de consum, fidelitatea față de mărci, receptivitatea la inovații ș.a. De exemplu, spre deosebire de persoanele mai în vârstă, copiii și adolescenții sunt mai puțin tentați să economisească, sunt mai receptivi la inovații și au o sensibilitate ridicată la semnificația mărcilor. La fel, s-a constatat că cei necăsătoriți
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și forța incantației magice într-o lume de semne pentru care poveștile - mai precis, regimul narativ al comunicării binelui, adevărului și frumosului - slujesc misterul vieții 1. Vârsta eticătc "Vârsta etică" Într-un fel sau altul, adolescența îngroapă această stare de receptivitate pură și lasă loc altor interogații. De la vârsta imitației inocente ne mutăm în sfera rivalităților mimetice, pentru care valori precum eroismul sau creativitatea rămân cardinale. În generația tinerilor formați la începutul anilor ’90, prioritatea convingerilor politice a declinat mereu această
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
personifică cutumele tradiționale ale generozității), interpretul trăiește tensiunea între cunoaștere și neînțelegere sau, dimpotrivă între necunoaștere și înțelegere. Acest raport e măsurat doar de adâncimea experienței mirării. Aceasta nu imită muțenia clocotitoare a stupefacției, ci se articulează ca fond de receptivitate pentru orice paradox. Mirarea, ca efect al unei spontane reducții fenomenologice, prin care orice neînțelegere e privată de conotații, nu împărtășește nimic din agresivitatea indignării. Ca epifanie a întâlnirii originare a sufletului cu ființa lumii, mirarea înviază făptura cu siguranța
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și un anumit conformism literar al redacției dispar. Au putut colabora acum Florin Iaru, Liviu Antonesei, Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu, Magda Cârneci, Paul Daian, Dorin Popa, Ion Stratan ș.a., ba chiar s-a manifestat o mai mare receptivitate față de autori și mai tineri, ca Simona Popescu, Cristian Popescu sau Iudith Meszaros. La fel de diversă, de abundentă și adeseori de bună calitate este proza. Aici au putut fi citite pentru prima oară ample fragmente din scrierile unora din cei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
espresia atenției. CAP. VI. Voința. 1) Semnul esterior al Voinței. 2) Act de voință: ce este, de cîte feluri. 3) Inhibiția. 4) Acte spontane, reflexe, instinctive. 5. Voința propriu zisă. Mecanismul actelor ideomotoare. 6. Epoca deliberării. CAP. VII. Inteligența. 1) Receptivitatea și retentivitatea. 2) Fantasia și raționamentul. 3) Memoria. CAP. VIII. Fantazia. 1. Personificarea. 2) Audiția colorată. 3) Jocurile. 4) Esplicarea naturei. 5) Imaginația reproductivă. 6) Imaginația creatoare CAP. IX. Operațiunile intelectuale p. cunoașterea adevărului. 1. Necesitatea de a unifica datele
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
mă da viitorului”) topește în atanorul creației aceleași obsesii, în speranța deșartă a unei purificări izbăvitoare, menite să înalțe ființa dincolo de determinările imediate, perisabile și chinuitoare, ale existenței. Mereu pregătit a se elibera prin actul scrisului de povara acutei sale receptivități față de lume, de a-și exprima opinia asupra faptelor de viață, M. nu exclude nici apropierea de genuri incident literare, ca însemnările de călătorie reunite în cartea Este corida o luptă cu moartea? (1973) și articolele pe teme fotbalistice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
oferte hotărâtoare. Populația a crescut de la câteva mii la mai multe zeci de mii. Pe de altă parte, cele mai diverse obiceiuri și mentalități, aduse din mai toate colțurile țării, au dat, în confruntare, o altă culoare locală, mai aproape de receptivitatea la inițiative privind formele noi de cultură, 64 neimpuse de autorități, dar acceptate de către acestea, chiar dacă sub rezerva unei strânse supravegheri. Astfel Cercul literar „Al. Sahia” de la Casa de Cultură, destinat propagandei de partid, a putut deveni, în mai puțin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
la schimbarea stilului de viață sunt alte bariere în implementarea indicațiilor ghidului. Estimările anului 2000 arătau că numai 7% din persoanele cu boală cardiovasculară aderau la măsurile de schimbare a stilului de viață, iar 30-70% din spitalizările pacienților erau datorate receptivității reduse la tratament. Factorii care scad aderența la tratament sunt statusul socio-economic redus, nivelul scăzut de educație, depresia, vârsta avansată, tulburările de vedere sau de auz, deficitul cognitiv, aspectele legate de religie și apartenență de grup. Ghidurile iau în considerare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
scria N. Iorga spiritul ponderat care e d. G. Călinescu se ridică împotriva prejudecății că Eminescu a cunoscut toată cultura timpului său și i-a dat în toate domeniile o interpretare personală, deosebit de adâncă; dar aceasta nu înseamnă că, împreună cu o receptivitate fenomenală, marele poet moldovean n-a avut o excepțională pătrundere filosofică, o capacitate puțin obișnuită de a urmări firul gândurilor celor mai abstracte, pe care știa apoi să le lege cu viziuni de o plasticitate adesea unică (Iorga: 1977, 326
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prezintă un plus de maturitate, cel puțin biologică și nativii din lunile iulie-august; f. diferențe de ritm și potențial adaptativ între sexe; fetele au mai multă mobilitate a comportamentelor, trecând cu ușurință de la un tip de activitate la altul; în ceea ce privește receptivitatea față de cerințele și regulile școlare, fetele manifestă, o mai mare capacitate de asimilare decât băieții; g. diferențe în domeniul afectiv între sexe, instabilitate emoțională la 6 -7 ani este mai mare la băieți decât la fete. Aceste concluzii, și nu
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]