1,496 matches
-
simplu drumul În totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor. Ceea ce am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror ramuri le serveau drept furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca În Texas. În semi sălbăticie trăiau și porcii. Pentru a se apăra de lupi, iepele făceau roată, cu crupele În afară, cu tineretul la mijloc, iar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care se făcuse două zile înainte, muntenii, până și cei din fundul Dornelor s-au înfățișat deasupra orașului cu preoți și cu buciume. Veneau ca plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din sate curat îmbrăcați, porniți spre Roman și Botoșani, veseli și cu capetele cailor împodobite cu cordele. Chiuiau și strigau către cei care mai lucrau încă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să nu intrăm într-o acțiune. Dintr-o convorbire în tren: Un rezervist țăran: Apoi iaca cum stă testia. Boierii au făcut ce-au făcut ș-au încurcat Silistra ș-acuma trebuie să ne ducem noi s-o descurcăm. De la rechiziție, în Folticeni. D-l G. mare proprietar, fost la putere pe vremea când s-au făcut tabelele de recensământ, deși este un om cuprins, a presintat comisiei, cu o uimitoare dezinvoltură și împăcare de suflet, o singură mârțoagă pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noaptea, în car, prin albii bolovănoase și prăpăstioase, supt cer înstelat, în tăcerea nopții... Luminile curioase, scânteuțe albăstrii ale licuricilor zburători. Conversație cu Ivan bătrânul care pricepe două trei vorbe vlașchii. 24 Iulie. La 21 Iulie drum la Bencovo, pentru rechiziție, cu sublocotenentul Marinescu. Conversație cu locuitorii despre politica externă și despre stările de lucruri locale. Satul mic, numai de 40 de case, are vreo 3000 de decari, afară de pădure. (3 decari la pogon aproximativ). Dări cătră stat: 6 lei drumuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unui țăran, nu poate digera asemenea alimente, a fost pedepsit cu închisoarea, și d. colonel a adăogat că soldatul, dacă vra să mânânce grâul fără coajă, n-are decât să-l curețe cu cuțitul ori cu baioneta de hoaspa lui. Rechizițiile făcute banditește, trupa tratată ca o turmă de robi, omul acesta nu mai poate sta la locul lui, a adăogat d-rul N.; trebuie adus înaintea justiției... Când am văzut Dunărea, la 13 A., eram împreună cu sublocot. Stoenescu, om în vârstă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rechiziționate pentru nevoile armatei, ele nu puteau fi cruțate într-o țară inamică. Insistând totuși, prin adresa nr 7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana a lui Mircea, Sf. Niculae Domnesc din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mobilizare sau rechiziționare la lucru. Cel vizat era mobilizat, în conformitate cu legislația de război în vigoare, în instituția în care era angajat - în cazul de față, Atelierele Nicolina - și obligat să respecte prevederile până la emiterea unor alte reglementări. Textele ordinelor de rechiziție din anul următor au prevederi și mai explicite. Muncitorul vizat avea obligația de a rămâne în cadre din prima zi de mobilizare; cunoscând că, „în caz contrariu”, va fi socotit ca nesupus, urmărit și pedepsit conform legilor. Autoritățile militare luau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o intensitate mai redusă, precum și faptul că guvernul nu a putut recurge la împrumuturi interne sau externe, au determinat ca unele cheltuieli ale armatei să fie acoperite prin credite suplimentere, votate de Parlament, prin contribuția benevolă a populației și prin rechizițiile efectuate în toată țara și achitate mai târziu, prin „bilete ipotecare”. Concomitent cu măsurile luate de guvern, încă de la început cetățenii țării, bărbați și femei, tineri și bătrâni au sprijinit activ, pe diferite căi, cu toate mijloacele posibile, acțiunile premergătoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
despăgubite aceste transporturi. O altă direcție importantă de sprijinire a războiului a constituit-o hrana armatei. Lipsindu-i fondurile necesare, guvernul a decis ca atât alimentele necesare trupelor, cât și furajele pentru cai, să fie procurate numai pe bază de rechiziție și să fie achitate ulterior prin bonuri de tezaur. Cele mai multe produse s-au rechiziționat de la țărani. Încă de la începutul lunii aprilie 1877, brutarii din Huși au pus la dispoziția armatei 30.000 ocale de pâine. La 9 aprilie, prefectul județului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hamuri de frânghie și cu care se hrănesc în loc de care cu boi. Rog deslegați-mi dacă se pot rechiziționa asemenea căruțe”. Rapoartele prefectului județului Fălciu adresate Ministerului de Interne au consemnat cantitatea de alimente, numărul cailor și furajelor expediate armatei din rechizițiile făcute. Astfel, dintr-un asemenea raport se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orz, 1.192.445 kg mălai, 1.383.641 kg alimente diverse (brânză, carne etc.), 66.387 vite, 6.311 hl de fasole și alte legume; 9.527 hl de ovăz, 19.181.274 kg fân etc. Valoarea globală a rechizițiilor este de 11.227.098 de lei, sumă ce reprezenta 82,70% din bugetul Ministerului de Război pe 1877. În virtutea Legii din 24 aprilie 1877, statul trebuia să despăgubească pe cetățenii ale căror obiecte au fost rechiziționate fără plată. Prezentăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu. Rechiziționarea s-a făcut pe anumite termene. În total, s-au rechiziționat 264.394 care țărănești. Ministerul de Război prescrise ca fiecare județ să dea pe cale de rechiziție 150 trăsuri înhămate cu trei cai, ceea ce pe toată țara însemna 4.800 trăsuri și 14.400 de cai. Pentru țărani, contribuția nu era deloc ușoară. Vitele slăbite de corvezi, de lipsa de îngrijire și nutreț, se îmbolnăveau și mureau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și alte furnituri făcute de armata rusă, cu destinație frontul din Balcani. Căile ferate, de pildă, au încasat pentru transporturile oștirii rusești, în mai puțin de două luni, aproape 7.000.000 de lei. Datorită acestor transporturi, cât și a rechizițiilor, a ofrandelor și a contribuțiilor benevole ale populației, tezaurul statului a crescut în decursul anului 1877, ajungând ca bugetul să se soldeze cu un excedent considerabil, deși țara era în război. Persoane particulare, comune rurale și urbane au subscris suma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obicei, căutai în librării micile calendare de buzunar în care însemnam sărbătorile de familie și le împărțeam la toți. Nu s-au găsit, parcă sărbători nu mai trebuiau să fie. Vrăjmașul însă, drept cadou de Anul Nou, începu mai întâi rechizițiile cu zahărul și urmă cu automobilele, benzina, petrolul, țițeiul, spirtul, sticle goale, butoaie și o listă lungă de alimente. Apoi 20 000 cămăși, izmene, flanele, brâuri, ciorapi, plăpumi, perne, saltele și 1 000 blănuri. Ce blesteme s au ridicat din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Pitești, numit prefect de germani și se plimba în trăsură cu nevasta alături și soldatul german pe capră. Amândoi tinerii Beldiman rămași dezertori ai armatei române în teritoriul ocupat erau acum servitorii cei mai plecați ai germanilor. Pe lângă perchezițiile, rechizițiile, amenințările, cererea de locuință, mai era și urgia timpului. Cincisprezece zile la rând a viscolit cu zăpadă, [a fost] măzăriche, polei și iar zăpadă, fără ca gerul să scadă sau să se oprească viforul măcar un ceas. Orașul era îngropat în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
facem pace cu învingătorii (copiat textual, chiar cu greșeli).“ [Un exemplar a fost luat de la Ministerul Domeniilor, în ziua ocupării lui de germani, de d. Nicolau, inginer silvic care s-a strecurat acolo.]( Ediția I, 1937, p. 90.) percheziții și rechiziții De la doamna general Robescu se luaseră 3 000 lei amendă pentru puști găsite ascunse în pivniță. Hartenstein ceru doamnei Pherekyde să i împartă la săraci în numele lor. Dânsa însă refuză această ultimă condiție, deși șeful poliției se arătă foarte supărat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am spus-o lui Mackensen, ci numai silită, dar că el poate cerceta ce este la Dărvari și să ne ducă constrânse acolo. Stând de vorbă mai îndelung, ne spuse câteva lucruri caracteristice: 1. cum voise să l silească la rechiziții pentru ei; 2. să-i numească dânșii funcționarii de la poliție; 3. că l au chemat la consiliul de război pentru un conflict cu un funcționar suspect; acolo, Stolzenberg a spus acestuia: „Bagă de seamă de ce acuzi pe d. prefect de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cea dintâi răzvrătire des gemütlichen Volkes(„A oamenilor pașnici“ (germ.).), care de foame erau în stare să devină feroce. Nici cu bani nu mai găseai un bob de fasole sau o lingură de mălai. Ba în ajun se anunță și rechiziția nucilor. Două zile în urmă, altă manifestație a sindicaliștilor cu femeile mobilizaților, cerând pâine și pace. Văzui în capul lor pe d-na Zoe Lupu Costache; lumea era convinsă că erau puși de poliția germană pentru a impresiona guvernul român
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
luat mobile, cearceafuri, pro soape și chiar saltele din patul ei, spunând că poate dormi pe somiere. Când a fost vorba de a ridica și pianul, dânsa a făcut un astfel de scandal, mai ales că nu aveau bon de rechiziție, încât l-au lăsat, arătându-se pungași vulgari. D. Tzigara spusese lui Costache că, ducându-se la Curtea de Argeș cu Mackensen, acesta i-ar fi zis că Bussche s-a mirat mult că nu e arestat Petrescu cel dintâi, ca răspuns
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și pivnițe saltelele, pernele, toate lucrurile mai prețioase, și de atunci casele erau dezbrăcate, cum ziceau ele. Vin însă nu a mai rămas și chiar din vite multe plecaseră când au tras clopotele. De atunci, mănăstirea avea un Ausweiss pentru rechiziții și încartiruire, dar prin satele vecine nu se mai vedea o viețuitoare prin curți, și erau multe înainte. [Cu vremea însă Ausweiss-ul nu mai fu luat în seamă și văzurăm scene tragice cu porcii, arămurile, clopotele etc.](Ibidem, p. 157
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
La Sinaia a dormit tot în vagon; a vizitat salinele de la Slănic și puțurile de petrol din Câmpina, apoi a plecat prin Predeal. Programul era bine alcătuit și complet, dar cam la spartul târgului. Repercusiunea decepțiilor se arătă prin noi rechiziții: de rân dul acesta, arămurile. arama Primarul din Pasărea s-a purtat bine și a prevenit pe maici și pe țărănci. Multe le-au îngropat, dar cele mai sărace nu se puteau lipsi de unicul vas pentru a-și face
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui și care de atâtea ori ne-a însuflețit și dânsul citindu-ne scrisorile de acasă, în care nu se vorbea decât de demoralizarea armatei germane. El prevenea mănăstirea și satul Burdușani de câte ori se anunța pe a doua zi o rechiziție. Astfel au fost scăpați porci și multe arămuri. La fiecare asemenea serviciu primea 6 lei, sumă bună pe acel timp. revenirea în bucurești Plecam deci sigură de bunul sfârșit al războiului, dar îngrijată de soarta alor noștri din Moldova, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trecute. Chiar din punctul de vedere al proviziunilor stam mai bine; toți prietenii și cunoștințele se întrecuseră să ne trimită curcani, porc afumat și proas păt, slănină, saci cu făină, unt, ouă, cașcaval. Te mirai de unde le scoteau după atâtea rechiziții. Era efectul reluării în mână a moșiilor de către proprietari și rezultatul disimulării față de germani. Niciodată nu avusesem atâtea merinde substanțiale. Chiar vărul lui Costache, originalul și bunul Alexandru Cantacuzino, ne aduse un mic cozonac. Eram foarte atinși de acest dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să le vină toate bunurile materiale de care erau lipsiți: d-na C. Arion dădea un ceai somptuos lui Tülff von Tscheppe, care, mirându-se de toate bunătățile ce se mai găseau în casele românești, ordonă a doua zi o rechiziție generală de făină albă, de zahăr, de nuci etc. La Pitești, doamnele elegante au făcut aceeași necuviință cu același rezultat dezastruos pentru populație. La Ploiești, d-na gl C. Candiano(În ediția a II-a, 1996, greșit: „doamna Gigurtu“, p.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]