7,241 matches
-
importanță, date fiind barierele de limbă, obiceiuri etc.; dependența de iubire, ceea ce înseamnă nu numai că ea își iubește soțul, dar știe că și acesta o iubește. Am afirmat (vezi și 6.5 .) că dragostea e greu de conceput în afara reciprocității. Se pare că dacă ea există, înfrânge și suferințele și ostilitățile fizice. La întrebarea „Ce fel de dragoste e aia cu bătaie?”, cei care sunt în această situație spun că nu e simplă, dar că ea există, iar când unul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să răspundă tuturor pretențiilor propriilor odrasle. Acest stil de socializare (excesiv de permisiv) poate conduce nu doar la grave deficiențe în personalitatea și comportamentul copiilor deveniți tineri și adulți (lipsă de inițiativă, încredere de sine redusă, un mai slab autocontrol, nerespectarea reciprocității în raportul cu semenii), dar și la o situație stresantă pentru părinți, în special pentru mame, ele fiind considerate, de regulă, responsabile de îngrijirea și creșterea copiilor. În literatura de specialitate se subliniază faptul că dacă practica autoritaristă (cerința supunerii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În multe cazuri, cel puțin pentru o perioadă mai scurtă, cei ce veneau la oraș locuiau la predecesorii lor migranți. Rețeaua parentală din mediul rural oferea, în schimb, produse alimentare și ținea copiii orășenilor pe perioada vacanțelor. Înscrisă în mecanismul reciprocității de bunuri și servicii, această strategie de cooperare era benefică pentru ambele părți. Rețeaua de rudenie are un rol important în procesul migrațional și de mobilitate rezidențială prin facilitarea accesului la comunități de habitat. Mutarea în masă a familiilor de la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adere la standardele tehnice stabilite de liderul industriei respective; rețele de cooperare tehnologică, care permit firmelor să realizeze schimburi de cunoștiințe și expertiză În cercetare și În dezvoltarea liniilor de producție 3. Comerț cooperativ Secretele unei rețele de succes sunt reciprocitatea și Încrederea. Fiecare membru al rețelei acționează dintr-un sentiment de „bunăvoință”, simțind obligația de a coopera și de a asista, În loc de a profita de celelalte părți. Încrederea este În centrul relațiilor de rețea. Caveat emptor este Înlocuit cu aceea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În noul câmp de joc comercial global, din ce În ce mai complex și interconectat, oportunitățile sunt din ce În ce mai mult modelate În jurul vulnerabilităților și riscurilor Împărțite În mod egal În locul interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu risc global, Încrederea, reciprocitatea și cooperarea devin valori mai importante pentru supraviețuire decât individualismul robust și comportamentul concurențial. Aceleași condiții globale care forțează apariția unui nou model economic cooperativ, bazat pe arhitectura rețelei, influențează și arena politică. Statele-națiune nu mai pot funcționa singure Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din care sunt parte integrală. În această nouă viziune a naturii, nimic nu este autonom, ci interconectat. Orice efort de a separa o parte de Întreg are consecințe asupra restului. Nu există insule, porturi sigure, vârtejuri izolate, ci numai interactivitate, reciprocitate și angajament continuu. Datorită istoriei lor spațiale și temporale dense, europenii au o Înțelegere mult mai bună a noului model al naturii. Viețile lor sunt legate În mai mare măsură de comunitate și de locul nașterii decât ale noastre, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
parcelare, ocupându-se mai puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate: ce se întâmplă atunci când sursa este similară cu receptorul din anumite puncte de vedere și disimilară din altele? Similaritatea duce la o mai mare atractivitate a sursei pentru receptor. Reciprocitatea spune că atractivitatea crește și în cazul în care atribuim sursei o prețuire față de noi: ne plac cei despre care știm că le placem. S-a evidențiat, pe de altă parte, că, indiferent de similaritate și reciprocitate, atractivitatea fizică în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sursei pentru receptor. Reciprocitatea spune că atractivitatea crește și în cazul în care atribuim sursei o prețuire față de noi: ne plac cei despre care știm că le placem. S-a evidențiat, pe de altă parte, că, indiferent de similaritate și reciprocitate, atractivitatea fizică în sine a comunicatorului (cât de prezentabil apare) mărește efectul persuasiunii. Indivizii sunt atenți însă nu numai la asemănările sursei cu persoana și statutul lor, ci și la asemănarea sau discrepanța dintre aceasta și grupul de referință, care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întâlnită în natură. Prin selecție naturală, genele (alelele) care determină indivizii să înșele (să primească, dar să nu dea ajutor) sunt eliminate din sistemul (simbiotic) reciprocital. R. Travis (apud Batson, 1998) susține că, în societatea umană, pentru ca mecanismul genetic al reciprocității să funcționeze, sunt necesare trei condiții: ocaziile de a primi și oferi ajutor să fie frecvente; cei doi parteneri să se afle în proximitate fizică; înșelarea să fie ferm descurajată. După cum ușor se poate întrevedea, norma reciprocității sociale elaborată de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mecanismul genetic al reciprocității să funcționeze, sunt necesare trei condiții: ocaziile de a primi și oferi ajutor să fie frecvente; cei doi parteneri să se afle în proximitate fizică; înșelarea să fie ferm descurajată. După cum ușor se poate întrevedea, norma reciprocității sociale elaborată de A. Gouldner (1960) se referă la aceeași clasă de comportamente, numai că nu face apel la determinismul genetic, ci la învățarea socială (vezi secțiunea următoare). Pe de altă parte, există încercări sociobiologiste (Wilson și Gober, 1994, apud
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Gouldner (1960) se referă la aceeași clasă de comportamente, numai că nu face apel la determinismul genetic, ci la învățarea socială (vezi secțiunea următoare). Pe de altă parte, există încercări sociobiologiste (Wilson și Gober, 1994, apud Batson, 1998) care includ reciprocitatea genetică în selecția de grup. În acest caz, raționamentul este următorul: ajutorarea aproapelui, fie prin gene „egoiste” - mă reproduc genetic prin celălalt -, fie prin reciprocitate - partenerul mă ajută și, astfel, eu trăiesc mai mult și mă pot reproduce prin urmași
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de altă parte, există încercări sociobiologiste (Wilson și Gober, 1994, apud Batson, 1998) care includ reciprocitatea genetică în selecția de grup. În acest caz, raționamentul este următorul: ajutorarea aproapelui, fie prin gene „egoiste” - mă reproduc genetic prin celălalt -, fie prin reciprocitate - partenerul mă ajută și, astfel, eu trăiesc mai mult și mă pot reproduce prin urmași direcți -, înseamnă avantaj selectiv între membrii din interiorul unui grup, dar poate însemna și beneficiu pentru grup ca entitate, în competiție cu alte grupuri. Aceasta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cum ar fi bine să ne comportăm (sunt deci generale și abstracte), aplicarea lor efectivă depinzând de o serie de factori și circumstanțe, angajând subtile mecanisme psihocognitive, pe unele dintre ele evidențiindu-le înșiși autorii amintiți mai sus. 2) Norma reciprocității (Gouldner, 1960) cere ca, dacă ai fost ajutat, să ajuți și tu pe făcătorii tăi de bine. Deși aici accentul se mută de pe asistența dezinteresată - situându-ne în paradigma schimbului social -, avem de-a face totuși cu acte prosociale, întrucât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
direct și imediat, nu se negociază și, în tot cazul, norma trimite la descentrarea de pe egoismul pur. Altfel spus, teoretic ai putea fi ajutat, fără ca, în timp, să returnezi ajutorul. Și, de fapt, cazurile de acest fel sunt multiple. Norma reciprocității pretinde să-i ajuți pe cei care te-au ajutat, chiar dacă pe viitor nu întrezărești că vei mai avea beneficii din partea lor. A. Gouldner subliniază însă cu tărie că profesarea normei reciprocității este determinată de o serie de condiții și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fapt, cazurile de acest fel sunt multiple. Norma reciprocității pretinde să-i ajuți pe cei care te-au ajutat, chiar dacă pe viitor nu întrezărești că vei mai avea beneficii din partea lor. A. Gouldner subliniază însă cu tărie că profesarea normei reciprocității este determinată de o serie de condiții și experiențe, printre care proeminentă este percepția ajutorului inițial pe care l-a primit persoana în cauză: a fost acest act voluntar sau nu, ce motivații și resurse au stat în spatele lui? 3
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
De aceea, norma și sentimentul justiției sociale conduc la comportamente prosociale. Cele trei norme sunt conectate între ele și, desigur, cu alte prescripții sociomorale. M. Zuckerman (1975), spre exemplu, vede o legătură strânsă între norma justiției sociale și cea a reciprocității, în sensul că la oameni sunt prezente gândul și sentimentul că, practicând justețea și corectitudinea socială față de lume în general, vor primi și ei de la ea ceea ce au dat - altfel spus, credința într-o reciprocitate generalizată. Problematica normelor sociale ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
justiției sociale și cea a reciprocității, în sensul că la oameni sunt prezente gândul și sentimentul că, practicând justețea și corectitudinea socială față de lume în general, vor primi și ei de la ea ceea ce au dat - altfel spus, credința într-o reciprocitate generalizată. Problematica normelor sociale ce trimit la un comportament prosocial se plasează inevitabil în contextul mai larg al socializării. Procedând astfel, B. Batson, autorul acestui subiect din Handbook of Social Psychology (1998), insistă asupra ideii că trebuie luate în considerare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explice comportamentul uman și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere genetică, în centrul socializării și învățării sociale stând principiul recompensei, iar normele sociale fac trimitere la avantaje și dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile și beneficiile (psihologice, dar și de altă natură) datorate respectării sau încălcării acestor norme. Paradigma costuri-beneficii în sens mai strict însă mizează exclusiv pe calculul utilitar al actorului social. Ca o prelungire
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât pentru străini nesimilari. De altfel, când ajutorul vine din partea celor apropiați (familie, prieteni, colegi), primitorul este pasibil de trăiri contradictorii: pe de o parte, se simte liniștit fiindcă este vorba despre cei care în virtutea unor legi nescrise (solidaritate familială, reciprocitate prezumată) e firesc să-l ajute; pe de altă parte, întrucât toate raporturile interpersonale se petrec în spațiul comparației sociale - iar spațiul proxim (fizic, dar nu numai) este mai dens și acut -, cel ajutat este ros și de gândurile incompetenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sarcini și acțiuni. 2.1. Principalele tipuri de acțiuni și sarcinitc "2.1. Principalele tipuri de acțiuni și sarcini" În literatura de specialitate se discută (Montmollin, 1969; Radu, coord., 1994) despre trei principale situații acționale: A) Situații de interacțiune fără reciprocitate, unde subiectul ce efectuează sarcini se află în prezența unei colecții de persoane cu care nu are nici o legătură sau un interes comun. Publicul sau martorul colectiv în fața căruia el acționează poate fi tăcut, dar atent, sau poate să se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În prietenia veritabilă nu au ce căuta egoismul, calculul rece de tipul: „cât mi-a dat, atâta îi dau și eu”. Dar, cu toate că interesul strict personal nu este implicat în fiecare gest față de partener, pe termen mediu și lung, fără reciprocitate în oferirea de bunuri și servicii materiale și simbolice, prietenia nu va rezista. Întemeiată în cel mai înalt grad pe liberul consimțământ și neforțată prin nici o instituție formală, având în centru valorizarea reciprocă, prietenia nu este lipsită de tensiuni și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dure de muncă (submarin, platformă marină, mină de cărbuni, dar și o fermă agricolă izolată), grupurile sunt mult mai solidare, presiunea spre conformare este mai accentuată, ele dezvoltă și mențin o conducere autoritară. Cum e și firesc, spiritul de întrajutorare, reciprocitatea funcționează la cote înalte, nu atât sau nu numai din motive umaniste, cât din conștiința faptului că, în condiții de izolare, cu un număr limitat de membri, oricând poți fi tu în situația de a fi salvat. Astfel de grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau nu numai din motive umaniste, cât din conștiința faptului că, în condiții de izolare, cu un număr limitat de membri, oricând poți fi tu în situația de a fi salvat. Astfel de grupuri, pentru a mări importanța solidarității și reciprocității în ajutorare, recurg la diverse ritualuri și ceremonii de inițiere a nou-veniților. Practici întâlnite printre ortacii din minele de cărbuni sunt exemple de acest fel. Caracteristici generale ale mediului fizic cum ar fi lumina, temperatura, zgomotul, echipamentul tehnic, dispunerea birourilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudine de afecțiune, de tandrețe și de spontaneitate; o atitudine care rezultă din schimbul reciproc de prestații și contraprestații; iar pe deasupra acestor relații bilaterale mai cuprinde două relații unilaterale, una corespunzând atitudinii creditorului, cealaltă, aceleia a debitorului. Altfel spus: mutualitatea (=); reciprocitatea (!); dreptul (+) și obligația (-)” (Lévi-Strauss, 1978, p.65) Este evident echilibrul pe care Claude Lévi-Strauss îl propune ca privind natura relațiilor de comunicare în cadrul modelelor deja consacrate. Structuralismul va fi însă criticat prin apariția sociologiilor interpretative; astfel, pentru Garfinkel, societatea nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă dorim să avem o comunicare pozitivă, trebuie să respectăm anumite elemente clar definite cultural: „Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face audiența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva, îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc.” (apud Lohisse, 2002, p.154). Goffman observă și rolul teritorialității în comunicare: „Am
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]