694 matches
-
oricât de complex ar fi el, recombinarea genetică interalelică neputând implica alelele aceluiași locus genic. Astfel, analiza recombinațională a evidențiat apariția a 40 de cross-overe la 4614 diviziuni meiotice, realizate între HLA-A și HLA-B, ceea ce dă o frecvență de recombinare de 40 / 4614 = 0,0087. Această valoare poate fi convertită în unități de cartare, ceea ce înseamnă 0,87 centimorganoni între HLA-A și HLA-B. Pe baza analizei frecvenței de crossing-over s-a dedus și ordinea celor trei loci genici strâns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din garnitura diploidă de cromozomi umani, constituie haplotipul CMH. În sistemul HLA, ca, de altfel, și în cazul sistemului Rh, sunt frecvente devierile de la echilibru de linkage. Deosebirea dintre cele două sisteme sangvine este că în cazul sistemului sangvin Rh recombinările sunt evenimente rarisime (s-a raportat un singur caz de recombinare) datorită naturii polialelice a unicului locus genic Rh, pe când în cazul sistemului HLA, recombinările sunt frecvente, datorită complexității structural-funcționale a regiunii cromozomale în care sunt localizați locii genici complecși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HLA, ca, de altfel, și în cazul sistemului Rh, sunt frecvente devierile de la echilibru de linkage. Deosebirea dintre cele două sisteme sangvine este că în cazul sistemului sangvin Rh recombinările sunt evenimente rarisime (s-a raportat un singur caz de recombinare) datorită naturii polialelice a unicului locus genic Rh, pe când în cazul sistemului HLA, recombinările sunt frecvente, datorită complexității structural-funcționale a regiunii cromozomale în care sunt localizați locii genici complecși HLA și polimorfismul de secvență la nivel de ADN și de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de linkage. Deosebirea dintre cele două sisteme sangvine este că în cazul sistemului sangvin Rh recombinările sunt evenimente rarisime (s-a raportat un singur caz de recombinare) datorită naturii polialelice a unicului locus genic Rh, pe când în cazul sistemului HLA, recombinările sunt frecvente, datorită complexității structural-funcționale a regiunii cromozomale în care sunt localizați locii genici complecși HLA și polimorfismul de secvență la nivel de ADN și de catene polipeptidice (fig. 8.21). Calculele efectuate în analiza sistemului HLA în populațiile europene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și sudarea unui transcript al unui segment genic C, printr-un asemenea transsplicing, rezultând un ARNm matur ce este tradus într-o catenă polipeptidică integrală TCR. Multiplicitatea segmentelor genice V, (D) și J la care se adaogă natura stohastică a recombinării V-(D)-J precum și variația joncțională produsă de enzima N-terminal transferază, cu realizarea unei regiuni N de diversitate, fac ca repertoriul liniei germinale de segmente genice TCR să poată genera un număr estimat de 10 (15) tipuri diferite de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se realizează prin mecanisme specifice, înalt ordonate care asigură combinarea lor în unități codificatoare, funcționale, reprezentând gene active pentru Ig, respectiv, pentru TCR. Asemenea mecanisme de asamblare de segmente genice separate în cistroni imunoglobulinici sau cistroni TCR implică mai întâi recombinarea de tip VDJ sau de tip VJ. Regiunile variabile ale moleculelor Ig și TCR sunt specificate de două sau trei tipuri de segmente genice, totdeauna un segment V se asociază cu un segment de atașare J și, în unele cazuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
porțiuni importante de secvență de nucleotide sunt copiate din segmentele genice V ale unor pseudogene (ΨV) aflate în amonte de locul în care sunt cantonate segmentele genice pentru imunoglobuline sau pentru TCR. Un alt mecanism de diversificare este cel al recombinării prin shift-macazul sau comutarea - clasei). Regiunea constantă a moleculelor Ig este specificată prin unități de transcripție care cuprind mai mulți exoni. În cursul maturării limfocitelor B are loc o recombinare intracromatidică (intracromozomală) în cadrul secvenței genice pentru catena grea, ceea ce aportează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru TCR. Un alt mecanism de diversificare este cel al recombinării prin shift-macazul sau comutarea - clasei). Regiunea constantă a moleculelor Ig este specificată prin unități de transcripție care cuprind mai mulți exoni. În cursul maturării limfocitelor B are loc o recombinare intracromatidică (intracromozomală) în cadrul secvenței genice pentru catena grea, ceea ce aportează un anumit tip specific de segment genic pentru regiunea constantă în vecinătatea suprasegmentului VDJ. În anul 2002, Peterson-Mahrt și colaboratorii au arătat că hipermutația somatică, conversia genică și evenimentele recombinaționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice care sunt prezente în numeroase copii diferite ce sunt dispuse în repetiții secvențiale în ADN din linia germinală. Aranjamentul unic al segmentelor genice din clusterii genici imunoglobulinici reflectă calea neobișnuită în care în limfocitele B și T are loc recombinarea somatică în urma căreia rezultă gene active din secvențe genice anterior nefuncționale pentru imunoglobuline sau pentru receptori de antigen ale celulelor T. Această recombinare somatică aduce într-un același segment ADN, segmente genice V+D+J cu formarea de gene active
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice din clusterii genici imunoglobulinici reflectă calea neobișnuită în care în limfocitele B și T are loc recombinarea somatică în urma căreia rezultă gene active din secvențe genice anterior nefuncționale pentru imunoglobuline sau pentru receptori de antigen ale celulelor T. Această recombinare somatică aduce într-un același segment ADN, segmente genice V+D+J cu formarea de gene active pentru regiunea variabilă din catena H a imunoglobulinelor și din catenele β și γ ale TCR sau segmente genice V+J, în cazul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pot prezenta unele diferențieri genetice, din acest punct de vedere (Strachan și Read, 2004). Mecanismele genetice operaționale în geneza genelor funcționale pentru Ig sau TCR sunt reprezentate de deleții extinse ale sectoarelor dintre secvențele genice, realizate cel mai probabil prin recombinare intracromatidială, sau, în unele cazuri, prin inversii ale secvențelor interpuse între asemenea segmente genice imunoglobulinice sau TCR, urmate de eliminarea endonucleazică a sectoarelor interpuse. Secvențele semnal recombinaționale flanchează capetele 3’ ale fiecărui segment genic V sau J, precum și capetele 5
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reprezintă un complex molecular ce conține două proteine cu specificitate limfocitară denumite proteinele RAG1 și RAG2, precum și enzime de reparare a leziunilor induse în ADN de evenimentele recombinaționale. RAG1 și RAG2 induc crestături dublu-catenare la nivelul secvențelor de semnalizare a recombinării și aceste rupturi sunt reparate prin reunirea de segmente genice V, D și J potrivite, secvențele interpuse fiind eliminate. Deși o asemenea recombinare cu specificitate de situs este caracterizată de precizie, în cazul limfocitelor B ca și al limfocitelor T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în ADN de evenimentele recombinaționale. RAG1 și RAG2 induc crestături dublu-catenare la nivelul secvențelor de semnalizare a recombinării și aceste rupturi sunt reparate prin reunirea de segmente genice V, D și J potrivite, secvențele interpuse fiind eliminate. Deși o asemenea recombinare cu specificitate de situs este caracterizată de precizie, în cazul limfocitelor B ca și al limfocitelor T, în procesul genezei genelor funcționale pentru Ig, respectiv, pentru TCR, recombinarea este predispusă la imprecizie, având loc pierderea unui număr variabil de nucleotide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
V, D și J potrivite, secvențele interpuse fiind eliminate. Deși o asemenea recombinare cu specificitate de situs este caracterizată de precizie, în cazul limfocitelor B ca și al limfocitelor T, în procesul genezei genelor funcționale pentru Ig, respectiv, pentru TCR, recombinarea este predispusă la imprecizie, având loc pierderea unui număr variabil de nucleotide de la capetele segmentelor genice care se recombină, după cum poate fi realizată adăugarea randomică a unor nucleotide, ceea ce conduce la apariția diversificării joncționale, care amplifică enorm variabilitatea regiunii variabile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai curând, ar interacționa cu superantigenele. Mecanismul de formare a TCR este similar aceluia care funcționează în geneza receptorilor de antigene ai limfocitelor B, adică a moleculelor imunoglobulinice. Astfel, gena pentru catena ușoară α este asamblată printr-un mecanism de recombinare VJ, pe când în geneza genei pentru catena grea β este funcțional un mecanism de recombinare de tip V(D)J, catalizat de RAG. În cadrul ambelor acestor mecanisme are loc o reunire randomică de segmente genice prezente în stare silențiată în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcționează în geneza receptorilor de antigene ai limfocitelor B, adică a moleculelor imunoglobulinice. Astfel, gena pentru catena ușoară α este asamblată printr-un mecanism de recombinare VJ, pe când în geneza genei pentru catena grea β este funcțional un mecanism de recombinare de tip V(D)J, catalizat de RAG. În cadrul ambelor acestor mecanisme are loc o reunire randomică de segmente genice prezente în stare silențiată în linia germinală și în precursorii limfocitelor, în locusul genic pentru TCR, cu asamblarea unei gene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de segmente genice prezente în stare silențiată în linia germinală și în precursorii limfocitelor, în locusul genic pentru TCR, cu asamblarea unei gene mature, funcțională în dirijarea sintezei catenei TCR. Tot astfel, geneza genei pentru catena γ a TCR implică recombinarea VJ, pe când geneza genei funcționale pentru catena δ implică recombinarea de tip V(D)J. Intersectarea acestor regiuni specifice (V și J pentru catenele α și γ, și respectiv, V, D și J pentru catenele β sau δ) corespunde regiunii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și în precursorii limfocitelor, în locusul genic pentru TCR, cu asamblarea unei gene mature, funcțională în dirijarea sintezei catenei TCR. Tot astfel, geneza genei pentru catena γ a TCR implică recombinarea VJ, pe când geneza genei funcționale pentru catena δ implică recombinarea de tip V(D)J. Intersectarea acestor regiuni specifice (V și J pentru catenele α și γ, și respectiv, V, D și J pentru catenele β sau δ) corespunde regiunii CDR3 care este esențială în recunoașterea antigen-moleculă CMH, prezentând o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
populații umane se constituie o colecție enormă de alele HLA, ceea ce este în contrast cu diversitatea moleculelor imunoglobulinice și a receptorilor celulelor T, pentru care într-un singur individ poate fi produs un spectru enorm și divers de receptori de antigene, prin recombinarea segmentelor genice și prin mutație somatică. Deoarece, în populația generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care poartă două alele identice într-un același locus genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de tipare bazată pe analiza ADN să se bazeze pe o abordare în mai multe etape în procedura de identificare a alelelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
are o copie suplimentară a genei codificatoare. La următoarea schimbare a tipului antigenic, copia suplimentară a genei este de regulă pierdută prin acțiunea unor endonucleaze specifice, locul său fiind luat de copia altei gene VSG activate. Un mecanism alternativ este recombinarea reciprocă, ce poate avea loc atunci când o genă VSG este translocată de la o telomeră silențioasă la una potențial activă. În acest caz, gena anterior activă nu este pierdută și poate fi reactivată printr-un mecanism de schimbare ulterioară a locației
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gel cu câmp pulsatoriu, precum și prin blotting ADN (fig. 15.3). Transpoziția duplicativă a unei copii a genei pentru VSG implică, alături de împerecherea dintre repetițiile în tandem lungi de 76 perechi de baze, de pe partea 5’ a secvenței genice și recombinarea omologă între capătul 3’ al unității transpozate și capătul 3’ al VSG pe care aceasta o înlocuiește. Datorită migrației catenei, punctul de cross-over al recombinării poate să apară, în principiu, oriunde în regiunea omologă, care se extinde în regiunea codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în tandem lungi de 76 perechi de baze, de pe partea 5’ a secvenței genice și recombinarea omologă între capătul 3’ al unității transpozate și capătul 3’ al VSG pe care aceasta o înlocuiește. Datorită migrației catenei, punctul de cross-over al recombinării poate să apară, în principiu, oriunde în regiunea omologă, care se extinde în regiunea codificatoare 3’, spre terminalul regiunii netraduse. Astfel, orice copie exprimată, desemnată ELC (Expressed Linked Copy) poate fi alcătuită dintr-un amestec de secvențe, unele derivate de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
derivate de la gena veche, altele de la copia genică nou-venită. Apar astfel două elemente care contribuie la presiunea selectivă pentru conservarea capătului 3’, unul reprezentat de menținerea structurii terminalului carboxi- al VSG și altul reprezentat de menținerea unei secvențe care promovează recombinarea omoloagă. Lungimea ADN dintre regiunea codificatoare de VSG și telomeră este în general mai mare pentru o genă exprimată decât pentru una silențiată. Proprietățile capetelor 5’ ale moleculelor de ARNm și lungimea unităților de transcriere sunt neobișnuite. Secvența de la capătul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unde ele sunt transcrise activ în ARNm purtător de mesaj genetic pentru sinteza VSG specifică fiecărei clone de Trypanosoma responsabilă pentru episodul de infecție înregistrat la un anumit moment. Variația secvenței pentru VSG nu este generată printr-un mecanism de recombinare somatică de tipul celui înregistrat în cazul asamblării genelor funcționale pentru imunoglobuline, ci mai curând, printr-un mecanism de recombinare nereciprocă de tip conversie genică. Pentru a înțelege mai exact cum se petrec lucrurile, putem imagina o modelare a procesului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]