962 matches
-
dau seamă, în același timp, de apariția diverselor obiecte de studiu în epoca postmodernă. Am mai putea adăuga incertitudinea heisenberg-iană? a obiectului, semnalată chiar de autor, care se refuză astfel privirii frontale și gîndirii "tari". Asupra rolului transformărilor tehnologice în reconfigurarea cunoașterii s-a oprit J-F. Lyotard în Condiția postmodernă(2). El consideră că, în lumea de azi, natura cunoașterii nu mai este aceeași. Pentru a deveni operațională, adică pentru a intra în noile canale de comunicare, cunoașterea trebuie convertită în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și să fie "vîndut". Sondajul de opinie, publicitatea politică și marketingul politic produc o "industrializare" a politicului, o producție profesionalizată și în serie a "imaginilor" și candidaților, în care rolul banilor devine tot mai important. participă alături de cele trei la reconfigurarea practicilor politice, este puternic influențată de ele, dar, potrivit opiniei lui Gerstlé, nu se confundă cu ele, caz în care am cădea într-un reducționism tehnocratic. La baza acestei profesionalizări stă "invenția" lui Gallup, sondajul, care face posibilă măsurarea opiniei
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reprezintă un șir de acte și transformări ce corespund următorului sistem de categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare nu este o traducere dintr-o limba naturală în alta, ci transmutare dintr-un sistem semiotic în altul, putem trage
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
De regulă, externalizarea permite „obiectivarea” aspectelor logico-cognitive și mai puțin a celor psiho afective. Cazul 3 (internalizarea) reprezintă modul prin care această cunoaștere obiectivizată (cazul 2) poate fi însușită de indivizi (devenind cunoaștere tacită). Cazul 4 (combinare) se referă la reconfigurarea cunoașterii explicite (dar prin medierea acțiunii oamenilor - deci a cunoașterii tacite). Rezultă că la dispoziția întreprinderilor se află procesele de tipul 1 (prin contactul „față-în-față” dintre salariați și „educatori” - unele cadre tehnice, de cercetare, învățământul permanent, reciclarea și reprofesionalizarea etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
poate fi efectul schimbărilor întreprinse la nivelul sistemului social global, ceea ce solicită o revizuire a filosofiei școlii, caz în care vorbim de schimbări emergente, sau poate fi un act deliberat, o schimbare planificată, provocată și coordonată, astfel încât să contribuie la reconfigurarea unei noi personalități a școlii. În ambele cazuri schimbarea culturii școlii ca organizație solicită promovarea unui demers formativ, a unui efort sistematic de învățare ce implică asimilarea unor noi valori sau modele de acțiune. Oportunitatea schimbării culturii școlii este susținută
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un demers orientat către cunoașterea și analiza profundă a personalității umane, dar și către cunoașterea evoluțiilor din ultima perioadă. În urma unei analize laborioase, răspunsul oferit de sistemele educative și de responsabilii în materie de educație în legătură cu provocările societății a vizat reconfigurarea conținuturilor educației și apariția a ceea ce în literatura de specialitate s-a impus cu numele de "noile educații". Acestea nu trebuie să se erijeze în surse inepuizabile de înnoire sau de reconstrucție pe alt temei al conținuturilor educației tradiționale, ci
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acțiunile prin raportare la aceasta. Educația pentru schimbare ar putea constitui o pârghie esențială în revizuirea atitudinilor față de școală, societate, viitor, în medierea practicilor vechi cu cele propuse de reforma educației în ansamblu. Schimbarea educațională devine o potențială strategie de reconfigurare a idealului educațional, de restructurare profundă a educației. A afirma cu tărie că societatea și școala sunt două instanțe aflate sub influența schimbării ar constitui în fapt o exprimare pleonastică, deoarece atât societatea, cât și școala își justifică existența numai
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reprezintă și motivul pentru care propunem și anansăm spre analiză un posibil ghid de promovare a schimbării în educație pentru fiecare categorie de beneficiari și pentru fiecare palier al educației. În opinia noastră, schimbarea solicită: a) La nivelul politicii educaționale: * Reconfigurarea idealului educațional și reconsiderarea dimensiunii transformatoare a școlii; * Adoptarea unor politici educaționale fundamentate pe obiective strategice, elaborate pe termen mediu și lung; * Raportarea la experiențele și standardele europene în materie de schimbare în educație; * Asigurarea unui cadru legislativ coerent și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
5.2.4. Selecția știrilor / 90 5.2.5. Tipologii ale știrilor / 97 5.2.6. Caracteristicile știrilor / 99 5.2.7. O nouă tendință în materie de știri: faptul divers / 101 6. Caracteristicile comunicării politice actuale / 105 6.1. Reconfigurarea comunicării politice actuale / 108 6.2. Comunicarea de campanie / 113 6.3. Impactul media asupra campaniilor electorale / 115 6.3.1. Agenda control / 119 6.3.2. Modelul rezonanței / 121 7. Agenda setting și implicațiile sale politice / 125 7.1
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unic (universal valabil) legat de posibilitatea constituirii unui spațiu public participativ prin intermediul internetului. Perspectivele de tipul celor prezentate anterior tratează Internetul, mai degrabă ca nouă practică socială și mai puțin ca una politică, având puține șanse să conducă la o reconfigurare efectivă a spațiului public, îndeosebi pe planul diversificării și amplificării interacțiunii cu electoratul. Discursul politic mediat de Internet transformă acțiunea politică într-o "activitate solitară", în timp ce identitatea socială este convertită în comunitate virtuală, adică artificială. Nu este însă mai puțin
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pozitiv la noul mod de a comunica și de a face campanie electorală, impus de Barack Obama în SUA. Toate aceste dezvoltări din domeniul practicii politice, care încă nu sunt integrate în teoriile sau metodele de cercetare actuale, impun o reconfigurare a intereselor comunicării politice. 6.1. Reconfigurarea comunicării politice actuale Reîntorcându-ne la gânditorii care au întemeiat domeniul comunicării politice, putem identifica un deziderat comun, acela de a explica forțele sociale care au contribuit la apariția societății moderne. Structurile sociale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și de a face campanie electorală, impus de Barack Obama în SUA. Toate aceste dezvoltări din domeniul practicii politice, care încă nu sunt integrate în teoriile sau metodele de cercetare actuale, impun o reconfigurare a intereselor comunicării politice. 6.1. Reconfigurarea comunicării politice actuale Reîntorcându-ne la gânditorii care au întemeiat domeniul comunicării politice, putem identifica un deziderat comun, acela de a explica forțele sociale care au contribuit la apariția societății moderne. Structurile sociale emergente l-au condus pe Tarde (1902
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ale audiențelor media. Având acces la surse partizane, consumatorii media vor avea posibilitatea de a evita în totalitate opiniile discordante; rezultatul final va fi un electorat mai puțin informat și cu mult mai polarizat (Iyengar și Kahn, 2009; Iyengar, 2012). Reconfigurarea audiențelor media este, prin urmare, deosebit de importantă pentru cei care studiază efectele media. Cercetătorii care investighează efectele expunerii la știri vor întâmpina tot mai multe dificultăți în tratarea expunerii la media ca potențială cauză pentru convingerile sau atitudinile politice. Așa cum
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
utilizarea limbajului în scopul legitimării acțiunii politice, literatura de specialitate evidențiază că, în domeniul politicii, manifestările discursive devin o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr, cât, mai degrabă, de reconstruirea și reconfigurarea referențialului politic, potrivit intențiilor persuasive ale locutorilor. Cercetarea comunicării politice a evidențiat necesitatea elaborării unor modele comunicaționale apte să evidențieze parametrii comunicării politice și relațiile pe care le dezvoltă aceștia. Astfel, potrivit modelului informațional 2, comunicarea se reduce la un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
recursul la actele de limbaj. În acest context interpretativ, "comunicarea poate fi analizată mai eficient în relațiile cu politicul prin cercetarea practicilor discursive efective, care ajung să fie practici politice"7. Imanentă acțiunii politice, comunicarea se caracterizează printr-o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor pe care le înregistrează contextele generatoare și mizele semiotice în plan social. 1.2. Cadrul conceptual al analizei Accepțiuni ale limbajului Într-o accepțiune largă, limbajul definește orice ansamblu semnificant, indiferent de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al științelor politice și un vocabular al discursurilor politice. Diferențele sunt generate de finalitățile manifestărilor discursive specifice: în vreme ce științele politice apelează la un vocabular conceptual pentru descrierea realității politice, în cazul oamenilor politici, vocabularul servește unor obiective radical diferite, vizând reconfigurarea realității prin prisma legitimării accesului la putere. Lexicul politic înregistrează variații în funcție de zona geografică, de cultura politică care îl generează, de epoca în care circulă, de regimul politic care îl exprimă, de ideologia pe care o reprezintă, de finalitățile vizate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de sensuri a creației eminesciene. Detenta temporală (activitatea publicistică eminesciană se întinde pe o perioadă de peste șapte ani) și spațială (cele cinci volume din ediția Perpessicius sunt covârșitoare prin numărul de articole pe care le integrează) a publicisticii eminesciene permite reconfigurarea uneia dintre cele mai agitate epoci din istoria poporului român, iar raportarea limbajului jurnalistic al poetului la contextul publicistic al secolul al XIX-lea evidențiază originalitatea și rolul acestuia în procesul de modernizare a presei românești. Capitolul 4 Semioza limbajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
răspunsurilor, a efectelor pe care le generează publicistica eminesciană la nivelul receptării, precum și asupra legilor de manifestare a limbajului politic ca mijloc de expresie nu doar a raporturilor de forță din sfera politică, ci, mai ales, ca modalitate de explicitare/ reconfigurare a referențialului politic. Figura 5. Hexada limbajului politic eminescian 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului În ciorna unei scrisori rămasă în manuscris, adresată directorului unui ziar (probabil Iosif Vulcan), la începuturile sale pe tărâmul jurnalismului, Eminescu se prezintă spunând despre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vocală permite ființelor umane să adreseze adevărate enunțuri orale mașinilor; - chiar și stabilitatea materială a textului este pusă în discuție de către noile tehnologii. Ecranul unui calculator, asociat unui CD-ROM sau conectat la internet oferă un text eterogen și într-o reconfigurare permanentă, în funcție de deciziile "cititorului" său. Ecranul însuși nu este decît o fereastră deschisă într-un mod instabil către un "text" care nu poate fi reprezentat: este un "hipertext", o enormă rețea de relații virtuale, care permite un număr nelimitat de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI / 215 4. Dimensiunea culturală a textemelor / 227 Capitolul V: Textemele din perspectiva lingvisticii textului / 235 1. Statutul textemelor în discursul "informativ" / 235 2. Reîncadrarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 240 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 253 4. Creația de sens în discursul "informativ" / 261 Capitolul VI: Textemele din perspectiva poeticii lingvistice / 265 1. Există o poetică a textemelor? / 265 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur / 273 3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din culegerea lui Iuliu A. Zanne) în planul "istoric" al limbii române. Capitolul V focalizează celelalte două categorii de texteme (diasemice și diatropice), urmărindu-le funcționarea în planul "individual" al vorbirii, cu precădere în cadrul discursului "informativ", exemplificat prin reîncadrarea și reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public românesc de după 2000. Capitolul VI se ocupă de comportamentul tuturor celor trei categorii de texteme în discursul "poetic", fenomen ilustrat printr-un studiu de caz desfășurat pe romanul sadovenian Creanga de aur (1933). Ne-am
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anumit sens. În sfârșit, condiționarea creativității prin intermediul "variației" (de "expresie", desigur) e o reducție arbitrară, care elimină în mod nejustificat din sfera primului termen o mare parte a creației de sens - acea parte care se poate realiza altfel decât prin reconfigurarea textemelor însele (cf. infra, capitolul V). 4.4. În ciuda limitărilor sale, demersul lui Langlotz arată suficient de clar cât de mult a evoluat cognitivismul lingvistic în cele trei decenii și jumătate de existență. Multe dintre erorile și neajunsurile Școlii de la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
repetat" în cazul cărora se manifestă o non-derivabilitate directă între două sensuri. Primul dintre acestea este sensul originar, livresc, acela pe care îl regăsim într-o expresie consacrată sau într-un text "celebru", pe când celălalt este un sens rezultat din reconfigurarea textemului originar prin intermediul unui alt text(em), comparabil ca notorietate cu primul. Prin urmare, textemele diatropice iau naștere din modificarea altor texteme, iar înțelegerea lor presupune cunoașterea nu doar a unuia, ci a două (con)texte. De exemplu, comentariul pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
el reprezintă o formă lacunară a unui textem diatropic (Veni, vidi, Deus vicit! - exclamația regelui polonez Jan III Sobieski, în urma victoriei prin care i-a obligat pe otomani să abandoneze, în 1683, asediul Vienei), care, la rândul său, este o reconfigurare a mult mai celebrului textem diasemic aparținându-i lui Iulius Caesar (Veni, vidi, vici!). 4.3.1. Datorită complexității lor, abordarea acestui tip de texteme ridică o serie întreagă de probleme. Înainte de toate, e de discutat dacă ele trebuie sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Observația e justă, numai că în această privință trebuie luate în calcul ambele aspecte ale problemei. Chiar dacă textemul diatropic presupune o modificare a textemului "prim", din ultimul se conservă (se "repetă") încă anumite segmente, în absența cărora însăși operația de reconfigurare ar fi lipsită de noimă. Pe de altă parte, înțelegerea textemului derivat e condiționată în continuare de cunoașterea segmentului "originar", care a fost supus reconfigurării. Or, prin aceste caracteristici, textemele diatropice rămân unități ale "discursului repetat". 4.3.2. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]