686 matches
-
leurs musées, op. cit. 25. TEBOUL RENÉ, CHAMPARNAUD LUC, Le public des musées. Analyse socio-économique de la demande muséale, op.cit. 26. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, op. cit. 27. Analiza identifică servicii conexe: restaurantele, cofetăriile, săli de cinema, biblioteci, centre de recreație pentru copii. 28. Sursa Tabel nr. 8: motivația vizitei muzeelor, cf. RENÉ TÉBOUL, Le public des musées, p. 86. 29. BUFFET FRANÇOISE, "Entre école et musée: le temps du partenariat culturel éducatif?", în Publics et Musées, no. 7 / 1995, seria
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
obligatorii în toate cazurile de prezentare a unor exemple. Atunci când pentru elevi exemplul este clar și evident, se formulează numai concluzia : “Vedeți ce cărți îngrijite are N ? Să aveți grijă de cărti ca și el”! “P. se poarta frumos în recreație. Purtați-vă și voi la fel”! Pentru a avea eficiență educativă, este necesar să prezentăm elevilor exemple evidente și ușor de înțeles de către ei. Prezentarea organizata și accesibilă influențează pozitiv conduita lor. Exemplele alese pentru a fi prezentate elevilor vor
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
favorabilă sau defavorabilă în funcție de experiența celui ce visează; induce dorința de a fi susținut, ajutat, ghidat sau, dimpotrivă, teama de a fi sancționat; - curtea școlii invită la distracție, la pauză, la micșorarea efortului (pentru a-l relua mai susținut odată recreația încheiată); dacă elevii sunt așezați pe rânduri, atunci se recomandă rigoarea: cel ce visează trebuie să fie disciplinat și organizat în acțiunile sale. A strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Românie activă, demnă și puternică, ci va crea un om nou, corespunzând unui nou tip de viață europeană". Declarații similare pe tema creării omului nou abundă în literatura extremei drepte românești.) Antropogenia spirituală a omului nou, printr-un act de recreație culturală, s-a numărat neîndoielnic nu doar în rândul "bătăliilor mistagogului" - cum l-a caracterizat T. Vedinaș (2008) pe Mircea Eliade - ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru aceasta, "itinerariul spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu regreți În același timp suferința nemeritată pe care ai pricinuit-o semenului respectiv. * „Nu-i om mai flecar decît omul tăcut atunci cînd Începe să vorbească.” (Julien Green) Pentru același motiv pentru care elevii sînt atît de gălăgioși În timpul recreațiilor: tăcutul simte nevoia să-și dezinhibe tăcerea Îndelungată, iar elevii să-și dezinhibe concentrarea intensă din timpul orelor de clasă. * „Se spune despre un cuvînt că este profund cînd nu este spiritual.” (J. Renard) Aceasta, deoarece o vorbă de spirit
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
elevilor de pe rândul său. c. relația cu alți colegi în timpul activităților de grup, D.M. va avea ca sarcină să coordoneze planul de acțiune după o consultare cu învățătoarea care trebuie să îi spună ce să facă în rolul respectiv; în recreații, elevul va participa alături de alți colegi la aeresirea clasei, ștergerea tablelor și, la solicitarea învățătoarei, va verifica dacă elevii de pe rândul său și-au efectuat temele. d. participarea la ședintele de consiliere o dată pe săptămână vor avea loc ședințe de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
bine » în catalog. c. relația cu alți colegi în timpul activităților de grup, eleva M.R. va avea ca sarcină să coordoneze planul de acțiune după o consultare cu învățătoarea care trebuie să îi spună ce să facă în rolul respectiv; în recreații, eleva va participa alături de alți colegi la aeresirea clasei, ștergerea tablelor și, la solicitarea învățătoarei, va verifica dacă elevii de pe rândul său și-au efectuat temele. d. participarea la ședintele de consiliere o dată pe săptămână vor avea loc ședințe de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
să fie eliminate progresiv, pe măsură ce fata se implica tot mai activ în sarcinile didactice. Odată cu apariția rezultatelor școlare bune și foarte bune, copila a stârnit simpatia colegilor, care încercau tot mai frecvent să o implice în activitățile lor. Astfel, în timpul recreațiilor, ea se juca alături de ceilalți copii în curtea școlii, ajungând să nu mai poată îndeplini decât parțial din sarcinile primite pentru pauzele dintre ore. Deîndată ce timpul nu îi mai permitea îndeplinirea acestora, s-a eliminat obligația de a verifica
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
evitând compania prietenilor. Adesea este respins de copiii de aceeași vârstă din cauza faptului că nu respectă și dorințele celorlalți, încercând să se impună în fața lor. II. Prezentarea cazului B.D. este veșnic agitat, atât în timpul orelor de curs, cât și în timpul recreațiilor. Se ridică în picioare atunci când nu îi convine ceva, deranjează colegii în timpul lucrului și nu termină nicio lucrare începută. Vorbește neîntrebat mai tot timpul, manifestă nerăbdare, întrerupându-și colegii. Răspunsurile sale sunt eliptice, pripite, întrerupând și învățătoarea. Deseori nu reușește
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
produce unicate, căci numai mașina realizează produse identice). În acest mod actele lingvistice sînt acte de creație inedite pentru a corespunde situațiilor și intențiilor inedite, însă sînt, în același timp datorită funcției esențiale a limbii, care este comunicarea −, acte de recreație; nu sînt deci creații în totalitate noi și total arbitrare ale individului vorbitor, ci actele noi se structurează pe modele realizate anterior, pe care le depășește sub anumite aspecte 77. Întrucît actul lingvistic se produce la nivelul vorbirii, el a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se fac a plăti. - Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele sunt înflorite de un rîs atît de bun încît n-ar putea ofensa nici pe cel mai mîndru muritor. E o adevărată recreație să stai în tipografia Bucovina. Muncitorii muncesc veseli. Profesorul îi cunoaște pe toți pe nume. Pe unii i-a cununat. Celor mai mulți le-a botezat copiii, cărora le-a creat carnete de depunere. Știe situația familială a fiecărui muncitor și plătește
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care, Într-o carte din 1982, e descris de Albert Stone astfel: Nu sunt deloc satisfăcut de tendința de a trata autobiografia ca pe o subspecie a literaturii imaginative și astfel să se pună accentul pe procesul, la fel de important, al recreației istorice, al argumentului ideologic și al expresiei psihologice. Viața, și nu Literatura este semnul cu o capacitate de includere superioară, iar el ar trebui plasat deasupra intrării În casa autobiografiei 3. Chimie și spirit Citatul de mai sus poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de circa 40 45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula fotbalului școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula jocului de fotbal în școală se concretizează în Programa Educației Fizice editată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și pe categorii de școli, nivele și clase. Programa școlară, pe lângă obiectivele specifice și operaționale, fixează
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Programa școlară sau Curriculum ul de educație fizică pentru învățământul gimnazial, pe lângă obiectivele specifice și operaționale, fixează cerințele oficiale obligatorii, conținuturile care trebuie realizate de elevi la orele de educație fizică, conținuturi și cerințe materializate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Mihail (1968). Povestiri. București: Editura pentru Literatură. Sadoveanu, Mihail (1997). Hanul Ancuței. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. București: Editura 100+1 Gramar. Saint-Exupéry, Antoine de (1992). Micul Prinț. Chișinău: Editura Universul. Sântimbreanu, Mircea (1973). Recreația mare. Ilustrații de Iurie Darie. București: Editura Ion Creangă. Slavici, Ioan (1956). Povești. Ediția a II-a. București: Editura Tineretului. Slavici, Ioan (1995). Păcală în satul lui: basme. Prefață de Teodor Vargolici. București: Editura Alutus-D. Slavici, Ioan (1998). Basme. Ediție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exagerată față de vârstă, copilul este întotdeauna "pe baricade", alergând, sărind "ca un resort", incapabil să stea așezat. La scoală copiii sunt agitați, neastâmpărați, se leagănă, se contorsionează, își agită picioarele, abia îmbrăcați se reped în stradă sau în curte în recreație, traversează strada fără să se uite. Impulsivitatea se traduce printr-o dificultate de a respecta regulile, intervenție brusc în clasă, nerespectarea rândului la cuvânt, la joc, a regulilor sportive. Tendința de a-și impune prezența fără respect pentru ceilalți, de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
menirea unui parc național se spunea că acesta ar fi un refugiu pentru natură: plante, animale și monumente geologice și în același timp o minunată școală de învățătură, cercetări naturaliste, dragoste pentru natură și patriotism adevărat, ca și loc de recreație și distracție pentru popor (Alexandru Borza). Parcurile naționale au fost proiectate pentru: conservarea diversității biologice; controlul crescut asupra terenului, peisajului și a mediului viu; protecția și administrarea zonelor naturale deosebit de frumoase promovarea „turismului natural” ca alternativă la turismul de masă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
R. M. Rilke, Richard von Schaukal, A. H. Klabund, Erich Mühsam, Alfons Petzold, Karl Spitteler, Ady Endre. Din Anton Wildgans, autor în a cărui experiență sufletească se regăsea, a dat o transpunere plină de pătrundere, într-o cizelare extremă, o recreație aproape: Poemele către Ead (la care a lucrat zece ani). B. a fost singurul nostru expresionist declarat. În ciuda unității de viziune, mijloacele poetului nu par prea sigure, numeroase fiind reminiscențele din Baudelaire, Arghezi, Blaga, Bacovia, chiar din Topîrceanu. Pregnanța și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
noul vis european realizabil. Sectorul uitat Societatea civilă este domeniul poziționat Între piață și guvern, fiind format din toate activitățile care alcătuiesc viața culturală a indivizilor și a comunităților. Societatea civilă include atât instituțiile religioase, artele, educația, Îngrijirea sănătății, sportul, recreația publică și distracțiile, activismul social și ambiental, activitățile În vecinătăți, cât și alte activități a căror funcție este de a crea legături În comunitate și coeziune socială. Societatea civilă este locul de Întâlnire pentru reproducerea culturii În diversele ei forme
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a sectorului societății civile În procesul politic. Există trei mari aspecte ale societății civile. În primul rând, acestea implică toate organizațiile și activitățile care promovează religia, educația și artele, furnizează servicii sociale, se ocupă de vecinătăți și comunități și Încurajează recreația, sporturile și activitățile ludice. În majoritatea lor, aceste activități se desfășoară În interiorul frontierelor naționale și nu au În general un caracter politic clar. În al doilea rând, societatea civilă implică organizațiile consacrate „drepturilor”, ale căror obiective sunt mult mai orientate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modul în care au debutat problemele mele. Intrasem tocmai la liceu și, datorită faptului că ne schimbasem domiciliu, mi-am pierdut toate prietenele. Primele săptămâni au trecut destul de bine, dar mă simțem pierdută, fragilă, fără relații. Eram adesea singură în recreații, în pauza dintre cursuri și la cantină. Aveam impresia că sunt singura care este singură! Mi-era teamă să nu fiu respinsă, dar nu reușeam să fac eforturi pentru a merge în întâmpinarea celorlalți. Nu eram obișnuită să fac acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
numit așa - el voia să înfiereze crimele țarismului chiar prin pseudonimul lui! Totuși, ceea ce m-a impresionat cel mai mult nu a fost tonul vehement al acelei diatribe. Ci o întrebare derutantă care s-a conturat în capul meu în timpul recreației, pe când ceilalți elevi mă asaltau cu batjocurile lor („Uitați-vă! Dar are o coroană țarul ăsta!”, striga unul dintre ei, trăgându-mă de păr). Întrebarea aceea, în aparență, era foarte simplă: „Da, știu că era un tiran sângeros, e scris
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sine stătătoare), când o agresivitate a cărei violență colectivă mă lăsa năucit: mă simțeam foarte puțin diferit de ceilalți, nu credeam că merit atâta ostilitate. E adevărat că nu mă extaziam la filmele pe care mini-societatea lor le comenta în timpul recreațiilor, nu făceam nici o deosebire între cluburile de fotbal ai căror suporteri înfocați erau. Ignoranța mea îi jignea. O considerau sfidare. Mă atacau cu batjocurile lor, cu pumnii lor. Abia în iarna aceea am început să deslușesc un adevăr derutant: a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai repetau. Franța devenea o simplă materie de povestit. Amuzantă, exotică în ochii colegilor mei, palpitantă când descriam „dragostea à la française”, dar, de fapt, prea puțin diferită de poveștile vesele, adesea fără perdea, pe care ni le spuneam în timpul recreațiilor, trăgând din țigările noastre grăbite. Am remarcat destul de repede că trebuia să-mi dreg poveștile mele franțuzești după gustul interlocutorilor mei. Aceeași istorisire își schimba tonul dacă o povesteam „proletarilor”, „tehnocraților” sau „intelectualilor”. Mândru de talentul meu de povestitor, variam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]