1,648 matches
-
la Onești, ca lunar, din martie 1990 până în octombrie 1996, editată de asociația omonimă. Redactor-șef: Gheorghe Izbășescu; consiliul consultativ inițial: Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Gheorghe Crăciun, Radu Călin Cristea, Marin Mincu, Cristian Simionescu, Radu G. Țeposu; colegiul redacțional: Sever Avram, Petru Cimpoeșu, Gabriel Drug, Cornel Galben, Marilena Mardale, Valentin Rădulescu, Ion Vaciu, Lăcrămioara Vodă, ulterior fiind cooptați Victor Ciochină, Eugen Grigore, Felix Lupu, Catiușa Popescu, Livia Batog. De la numărul 4-6/1992 poartă mențiunea, discutabilă, „Revistă fondată la 1919
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al cărții Întâi, Lupta pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
amintim titlul tomului II, al volumului VII, din noua sinteză națională. Nu s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele ascunse de „ochii publicului de atunci”, să i se rezerve un spațiu redacțional comparabil cu cele hărăzite Unirii Principatelor, Independenței sau Marii Uniri, momente „fericite”, fiecare În parte, de spectaculos „text de epocă” și de o bogată literatură de specialitate. Rămâne Însă În afara oricărei putințe de tăgadă observația că momentului 1881 i s-
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
, revistă apărută la București, ca lunar, în 10 ianuarie și în februarie-martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Scrisori de literatură”. Colectivul redacțional nu este menționat. Numărul inaugural se deschide cu eseul Un cuvânt despre platitudine și despre poezie, aparținând lui Mihail Sebastian. Autorul acuză scriitura „fără dibuiri, fără erori, fără dificultate”, ce de multe ori „este un semn de vid caligrafic”, disociază
STUDIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290000_a_291329]
-
origini sociale predispunând la rătăcire în mlaștina idealismului” (Paul Cornea), iar problema artistului tânăr „e una de eficiență în prezența lui fermă, răspicată, structurală, pe acest șantier care e țara de azi” (Geo Dumitrescu). Revista nu a avut un nucleu redacțional stabil. Dintr-un text retrospectiv, Amintiri din copilăria „Studentului român”, rezultă că printre cei dintâi redactori s-au numărat Sergiu Fărcășan, Mihail Petroveanu, Nicolae Corbu, Nicolae Tempea, probabil Gh. Brătescu. Temporar li s-au mai alăturat, în anii de început
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
, revistă apărută la Cluj, bimestrial, din octombrie 1938 până în decembrie 1939 și la București, trimestrial, din iunie 1943 până în iulie 1944. Redactori: Andrei Pora și Nicolae Găgescu; odată cu seria bucureșteană, grupul redacțional este alcătuit din Nicolae Găgescu, Constantin Micu, Dumitru Isac și Romulus Vulcănescu, pentru ca, în numărul 3-4/1944, caseta redacțională să îi mai cuprindă pe Mihai Isbășescu, Viorica Vlădescu și Florian Nicolau (secretar de redacție). Primul număr nu conține vreun articol-program
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
1939 și la București, trimestrial, din iunie 1943 până în iulie 1944. Redactori: Andrei Pora și Nicolae Găgescu; odată cu seria bucureșteană, grupul redacțional este alcătuit din Nicolae Găgescu, Constantin Micu, Dumitru Isac și Romulus Vulcănescu, pentru ca, în numărul 3-4/1944, caseta redacțională să îi mai cuprindă pe Mihai Isbășescu, Viorica Vlădescu și Florian Nicolau (secretar de redacție). Primul număr nu conține vreun articol-program, abia seria din 1943-1944 se deschide prin luarea de poziție a lui Nicolae Găgescu, intitulată Prolegomena, care explicitează scopurile
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
Ion Zamfirescu, Doina Grecu (secretar de redacție). Ulterior din redacție mai fac parte Mircea Anghelescu, Ileana Verzea, Octavian Barbossa, Adrian Marino, Cătălina Velculescu. Din 1990 până în 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e directoare, Mircea Anghelescu redactor-șef (până în 1997), iar în comitetul redacțional mai sunt cooptați Sorin Alexandrescu, Alexandru Balaci, Al. Călinescu, Alexandru Ciorănescu, Dan Grigorescu, Eva Kushner, Marian Papahagi, Monica Spiridon, Cornelia Ștefănescu, Ion Zamfirescu. După 2000 Zoe Dumitrescu-Bușulenga e director onorific, Dan Grigorescu director, iar în 2003 S. are un comitet
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
paralel, ziaristica. În 1948 se mută la București, în 1953 se reîntoarce în Brașov, în 1956 revenind definitiv în capitală. Renunță la avocatură în favoarea literaturii. Va fi unul din secretarii Uniunii Scriitorilor (până în 1962) și va face parte din colegiul redacțional al revistelor „Igaz szó”, „Utunk”, „Művelődés”. Încă din primii ani de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Brassói lapok”, „Pásztortűz”, „Vasárnap”, „Ellenzék”. Tot din această perioadă datează primele sale transpuneri din literatura universală. El însuși poet, prozator și eseist
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
și literatura rusă, dar după anul al III-lea se transferă la cea de limba și literatura română), cu o lucrare despre Tudor Arghezi. Se face remarcat ca poet în școală și apoi ca student, conducând cenacluri și prestând activitate redacțională. După absolvire se stabilește la București, ca redactor la „Viața studențească” (1960-1961), după aceea la „Luceafărul” (1961-1965). A mai funcționat ca redactor-șef la Studioul Cinematografic Animafilm (1965-1972), redactor-șef la „Ramuri” (1978-1991). Din 1990 e director al Editurii Scrisul
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
TÂNĂRUL SCRIITOR, revista apărută la București, lunar, din octombrie 1951 până în decembrie 1957, editata de Uniunea Scriitorilor. Abia în numărul 5/1955 se afișează casetă redacționala: Mihu Dragomir redactor-șef, înlocuit de Demostene Botez (de la numărul 5/1956), si Vladimir Colin, Lucia Demetrius, Eugen Frunză, Silvian Iosifescu, Aurel Martin (redactor-șef adjunct), Haralamb Zinca (redactor-șef adjunct). Propunându-și să publice literatura, T.s. mai cuprinde rubricile
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
ȚARA, periodic apărut la Timișoara, de trei ori pe săptămână, de la 16 mai la 15 iunie 1920 și de la 2 decembrie 1920 la 17 aprilie 1921; cu numărul 11/1920 devine cotidian. Director: Camil Petrescu. Un articol-program redacțional, scris de director, acuză obiceiul lansării unor programe răsunătoare, fie politice, fie publicistice, ulterior nerespectate. În consecință, se afirmă: „Domnilor, n-avem nici un program... Ba da, avem unul. Iată-l: voi sili pe toți ceilalți să-și țină frumoasele lor
ŢARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290076_a_291405]
-
, revista apărută lunar, la Oradea din decembrie 1937 până în decembrie 1940, apoi la Timișoara din aprilie 1941 până în iunie 1945, editata de Societatea de Lectură „Vasile Alecsandri” a Liceului „Emanuil Gojdu”. Responsabilitățile redacționale îi revin profesorului Augustin Cosma. Articolul-program (Un cuvant lămuritor) e semnat de Teodor Nes, directorul liceului orădean. Colaborează cu versuri Nicolae Țirioi, C. Miu-Lerca, Viorica Oțelea, Nicolae Brădeanu, Eugen L. Groza, Petre Paulescu, Vladimir Drimba, iar cu proza Ovidiu Drimba
ŢARA VISURILOR NOASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290074_a_291403]
-
și a legilor rasiale, i se interzice practicarea profesiunii și i se impune domiciliu forțat până în 1942, când e deportat într-un lagăr din Transnistria. Revine în țară în toamna anului 1944. Este redactor la „Scânteia” (1944-1946), membru în comitetul redacțional al revistei „Orizont” (1944-1947), redactor-șef adjunct, ulterior redactor-șef la „Contemporanul” (1946-1949) și redactor-șef la „Flacăra” (1949-1950). În 1947 dezlănțuie în presă un atac violent împotriva lui G. Călinescu. Reușind să obțină numirea în postul de conferențiar la
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
ș.a.), se publică cronici la spectacole teatrale ori muzicale sau la expoziții de artă plastică, se aduc în pagină jurnale și contrajurnale, corespondență inedită provenind de la Alexie Mateevici, Nichifor Crainic, Perpessicius ș.a. Din ianuarie 2000 P.-F. are alt colegiu redacțional: Sterian Vicol (redactor-șef), Mircea Mihai (redactor-șef adjunct), Radu Dorin Mihăescu (consilier editorial). Formatul publicației se schimbă, iar rubricile se îmbogățesc: „Remember”, „Invitații revistei”, „Restituiri”, „Scena și viața”, „Debut”, „Cartea străină”, „Poeți gălățeni”, „Pagini dunărene”, „Ancheta «Porto-Franco»”, „1001 de
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
în exil”, de la „România” din New York la „Destin” din Madrid, de la „Ființa românească” și „Ethos” la „Limite” și „Buna Vestire”. Între 1954 și 1957 activează ca redactor al publicației româno-italiene „România”, apărută la Roma. Din 1962 până la sfârșitul vieții îngrijește redacțional „Revista scriitorilor români”, periodic tipărit la München sub egida Societății Academice Române. Prezența lui P. la manifestările culturale ale exilului este deosebit de semnificativă. El este principalul cronicar al literaturii românești din exil. În anii ’60, în paginile revistei „La Fiera
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
conduce până la plecarea în stagiul parizian, la începutul anului 1973, când este înaintat director al publicației, iar Marian Papahagi devine redactor-șef. Astfel se constituie „triumviratul” Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic (redactor-șef adjunct din 1972), care conduce echipele redacționale succesive de la „Echinox” până la schimbarea intempestivă, în 1983, a formulei de către autoritățile comuniste. În perioada primului stagiu sorbonard, P. alcătuiește, împreună cu Dumitru Țepeneag, numărul special Écrivains roumains d’aujourd’hui al revistei „Les Lettres nouvelles” (1976), condusă de Maurice Nadeau
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
, publicație literar-socială apărută la Huși, lunar, în noiembrie 1926 și din august până în noiembrie 1929. Colectivul redacțional nu este menționat. De orientare promarxistă și prosovietică, publicația are în programul ei „promovarea unui curent de idei generoase corespunzător vremii”. Pe frontispiciu figurează în fiecare număr o cugetare de Dostoievski („Cine se teme de ridicol nu iubește adevărul”) și
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
PROPAGANDA LITERARĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 25 decembrie 1903 și 11 ianuarie 1904. Comitetul redacțional nu este menționat. Publicație cu program antisămănătorist, P.l. consideră că iese „din nevoia de un dezinfectant puternic care să purifice atmosfera vieții noastre literare”. Apropiată de Partidul Național Liberal, propune în fiecare număr un portret al câte unui fruntaș din
PROPAGANDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289039_a_290368]
-
, săptămânal apărut la București, cu întreruperi, între 23 septembrie 1928 și 21 decembrie 1938. Subintitulat „Jurnal practic, folositor, științific și distractiv”, R. este în primul rând o publicație pentru popularizarea radiofoniei. Nu se menționează echipa redacțională până la numărul 53/1929, când revista își schimbă titlul în „Radio și radiofonia”, avându-l ca director pe E. Petrașcu. Cu toate că are un profil tehnic, cuprinzând programele radio curente, publicația își propune și preocupări literare, deoarece în eter se trimit
RADIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289091_a_290420]
-
rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care scrie despre Huliganii lui Mircea Eliade, Fata din umbră de Radu Boureanu, Rabbi Haies Reful de Petru Manoliu, Cara-Su de I.
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
traducătoare. Este fiica Ernestinei (n. Șmilovici), soră cu mama poetei Nina Cassian, și a lui Solomon Bralover, funcționar. A urmat școala primară și liceul în București. După absolvirea Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1951), a practicat diverse activități redacționale, fiind și lector universitar între 1955 și 1961, iar mai târziu redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. A colaborat, de-a lungul anilor, cu articole și recenzii la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „România literară
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
Ilie Mihailescu, Teodor Radovici, Neculai Stoleriu, Elena I. Teodorescu, I. Teodorescu, S.T. Kirileanu (fratele lui G.T. Kirileanu), V. M. Tomegea, Al. Vasiliu, astfel explicându-se și largul ecou al publicației. Îngrijirea textelor a revenit lui Mihail Sadoveanu, trecut în caseta redacțională drept „publicist”, și lui Artur Gorovei, „publicist și avocat”. Revista a impus de la început un număr de rubrici: „Calendarul”, „Despre datorii și drepturi” (în care Artur Gorovei explica legile țării pe înțelesul țăranilor), „Sfaturi despre gospodărie”, „Răvașele unui doctor” (sfaturi
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
publicației sunt C.Ș. Făgețel, D. Tomescu, N. Bănescu, ca director figurând și N. Iorga (1923-1927). De-a lungul anilor, va fi condusă de un comitet, care este menționat pe coperta revistei; începând cu anul 1923 se renunță la caseta redacțională. În primii ani acest comitet are următoarea componență: N. Bănescu, Șt. Braborescu, D.N. Ciotori, C.Ș. Făgețel, G.C. Ionescu-Sisești, N. Vulovici. Alte nume de redactori: Elena Farago, Emil Gârleanu, I.M. Marinescu, C.D. Fortunescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor. Încă din primii ani periodicul
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
REVISTA „LIGA CULTURALĂ”, publicație apărută la Bacău, lunar, din iulie 1911 până în aprilie 1912. Realizată de un comitet redacțional că o revistă de cultură, publicația cuprinde cronici, însemnări și informații culturale din spațiul moldovean, într-o tonalitate marcată destul de pregnant de un deziderat naționalist. De aceeasi coloratura ideologică este impregnata și literatura de aici. Colaborează cu poezie Eugeniu Revent
REVISTA „LIGA CULTURALA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289181_a_290510]