1,713 matches
-
ale UNATC au ieșit în ultimul an trei importante teze consacrate cercetării prezenței și impactului elementului sacru în mass-media românească și în creația cinematografică a lumii. Este semnul unei angajări responsabile a tinerei generații de intelectuali într-un efort de redefinire și reconstrucție morală a societății românești. Cu puțin înainte de a i se acorda titlul de doctor al UNATC, pe Liliana Naclad am întâlnit-o, fizic vorbind pentru că prin telefon și prin e-mail-uri am rămas într-un permanent dialog în miez
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
secolul al XX-lea de a ne conduce pe noi înșine și pe alții folosind forța și ideologiile pentru a ne impune propria concepție despre lume. Acest lucru se poate realiza cel mai bine, după cum propun cele două volume, prin redefinirea democrației ca datorie instituționalizată de a pune la îndoială impulsurile spre divinizarea Marilor Idealuri, ca obligație de a apăra pluralismul în întregul său și ca plasare a accentului pe complexitatea instituțională și pe răspunderea publică ca bariere contra acumulărilor periculoase
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
culturale tradițional asociate masculinului și femininului de care se leagă simptomele individuale ale crizei identității sexuale a constituit una din marile teme ale modernității de la începutul secolului, mai ales în contextul vienez. Bărbații (sau personajele masculine din ficțiuni) întreprindeau o redefinire a identității lor sexuale: fie printr-un protest masculin împotriva feminității pe care o descopereau în ei înșiși, fie prin cultul femininului, legat de critica și de "deconstruirea" valorilor masculine. Slavici se situează între cei doi poli: opera sa este
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
faț de ceea ce semnalam în introducerea lucrrii, trebuie subliniat c, deși definiția aristotelic nu poate fi contestat atât de categoric pe cât o fac Klages și Sombart, nu-i mai puțin adevrat c perspectiva calitativ, deosebitoare de animalitate, confer antropologiei posibilitatea redefinirii omului. Plecând de la ideea eliberrii de animalism, cu toate consecințele care deriv din capacitatea de obiectivare, Ralea dezvolt teza lui Sombart explicând deschiderea sapiențial și capacitatea de acțiune autocontrolat rațional: Omul poate face științ, poate studia astrele de pe cer, fr
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a unor probleme particulare, probleme care, dincolo de mediatizarea lor publică, rămân în continuare particulare: "Ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar o renegociere a granițelor remarcabil de mobile dintre particular și public. Se pare că este vorba despre o redefinire a sferei publice, ca scenă pe care sunt jucate drame particulare, expuse în public și urmărite de public. Definiția actuală a "interesului public", promovată de presă și larg acceptată de toate sau aproape toate secțiunile societății, este datoria de a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
demersul didactic de formare și dezvoltare a competențelor matematice, utilizarea jocului didactic integrat în metodologia generală a activității de matematică, asigură obiective specifice prioritare. Jocul didactic matematic are o importanță deosebită în dezvoltarea flexibilității spontane și adaptative, a capacității de redefinire și a creșterii interesului pentru problemele reale ale vieții. Pentru obținerea acestor rezultate, învățătorul trebuie să fie „meșter“ în a ști când, cum, unde să folosească jocul didactic și, mai ales, să fie „creator“ de astfel de jocuri, pentru care
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
implicării în activități considerate ca fiind dezirabile sau interzicerea activităților considerate ca fiind dăunătoare. Controlul e considerat ca fiind o tehnică exterioară, vizînd conformări imediate prin constrîngere (obligații și interdicții) și mai puțin modificarea psihismul subiectiv al copilului. • Motivarea, implicînd redefinirea, la nivel subiectiv, a costurilor și beneficiilor unei acțiuni, e o tehnică interioară vizînd modificarea "apetitului" față de o conduită sau alta. Exemplu: a convinge copilul că alcoolul e periculos prin dependența pe care o produce sau a-l incita să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
stare și subiectul operator pot corespunde aceluiași actor, mi se pare că este absolut necesar să spun că procesul transformațional (care reușește sau este supus eșecului) cuprinde trei momente (m) legate de momentele constitutive ale aspectului. Cele două extreme permit redefinirea componentei (A integrând în unitatea de acțiune a procesului: m 1 = ÎNAINTEA PROCESULUI (acțiune iminentă = t), m 5 = DUPĂ PROCES (îndeplinirea recentă = t + n). Aceasta corespunde primelor două macrostructuri narative (Pn1 și Pn5) constitutive ale secvenței de bază. Procesul poate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și cetățenia, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 184). 381 "Dezbaterea privind identitățile și reprezentările merită, din acest punct de vedere, un examen atent. Întrebările privesc rasismul și imigrația, relațiile etnice și conflictele interculturale, tinerii și periferiile orașelor. Redefinirea 'legăturii sociale' (lien social, n.t.) este însoțită, din această perspectivă, de o reflecție asupra ideii de cetățenie." (Ibidem, p. 182). 382 Ibidem, p. 184. 383 Ideea a fost enunțată de Claude Lévi-Strauss pentru a sublinia importanța limbajului și a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dintr-o țară în alta, ambivalența tipurilor de comportament, stigmatizarea, izolarea, barierele lingvistice și culturale se soldează cu boli psihice și probleme școlare pentru ei și copiii lor (Portera, A., 1998, 2008). Efectele cumulative ale acestor schimbări creează presiuni pentru redefinirea rolului statului. Dacă guvernele au din ce în ce mai puțin control asupra deciziilor cheie care le pot afecta economiile și, în consecință, bunăstarea oamenilor, cele mai puternice companii transnaționale, structuri interguvernamentale și instituții financiare au o influență din ce în ce mai mare și tind să acționeze
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Douglas S. Reed (apud. Macedo, S., 2003) această configurație a distribuirii/redistribuirii bunăstării, s-a extins și diversificat întinzând multe capcane politicilor sociale, inclusiv în țările dezvoltate care încep să se confrunte cu fenomenul excluderii sociale. Provocarea majoră este chiar redefinirea principiului egalității în condițiile în care variabilele care definesc o situație egalitară sunt multiple, presupunând luarea în calcul a eficienței și echității 4. În multe studii inegalitatea a fost asociată cu nivelul educației, educația fiind considerată unul dintre cele mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
publice dacă acesta este cuvântul potrivit care a devenit din ce în ce mai mult sub-finanțat, competitiv și în final, inegal. (Shaw. M., Martin, I., 2000406) Și pentru cei doi autori scoțieni soluția revitalizării practicii asistenței comunitare, implicit a revigorării comunității, o reprezintă redefinirea rolului pe care aceasta îl îndeplinește, de la cel de a-i transforma pe cetățeni în consumatori și cumpărători la cel de a defini și apăra cetățenia democratică însăși. Nu este vorba aici doar despre afirmarea unui scop politic și social
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
oameni și habitaturi, dar lipsiți de drepturi, cultură sau putere în comun. Ar fi ca și cum toate limbajele ar fi ca esperanto, cu convenții atât de arbitrare, redefinibile după voință, ca granițele comunităților pe harta unui guvern local, continuu deschisă la redefinire de câte ori guvernul central sau politica economică o cer." (Strain, M., 199517) Această concepție simplistă și atomistă asupra omului și societății demonstrează o fondare convenabilă pentru modificarea formelor și structurilor mediatice dintre individ și autoritatea centrală care devine tot mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cercetările lor, au realizat un inventar calitativ al acestor influențe: * Familia obligă școala la reconsiderări ale orarelor în acord cu orarele profesionale ale părinților, cu nevoile de petrecere a timpului liber, precum și cu nevoile de informare ale părinților, și la redefinirea spațiilor școlare. * Implicarea părinților în activitatea școlară a copilului introduce un intermediar în raporturile dintre școală și copil, iar atitudinea acestuia față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ei direcți elevii, părinții și comunitatea, în timp ce comunitatea și familia, deși au o influență incontestabilă și deloc neglijabilă asupra copiilor, sunt ignorate de politicile și legislația școlară. Revendicările în spiritul deschiderii școlii înspre comunitate se accentuează pe fondul evoluțiilor înspre redefinirea și reconsiderarea acestor realități, așa cum vom vedea în continuare. 3.4. Perspective ale politicilor privind parteneriatul școală familie comunitate În ultimele decenii, parteneriatul școală-familie-comunitate a luat amploare prin activități de cercetare, politici și practică educațională. La nivelul politicilor educaționale continuă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
una din cele mai complexe dimensiuni ale personalității. Înțelegerea complexității creativității a determinat o serie de autori să descrie caracteristicile personalității creatoare: - J. P. Guilford distinge următoarele caracteristici ale personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate față de probleme, capacitate de redefinire; - Lowenfeld stabilește, de asemenea, următoarele trăsături: sensibilitatea față de probleme, sensibilitatea față de fenomenele din mediu, identificarea cu problemele altor persoane și societăți, variabilitatea ideilor, capacitatea rapidă de adaptare la orice situație, originalitatea; - C. Taylor enumeră: toleranța față de situațiile ambigui, încrederea în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de un proces creator, indiferent de domeniu, între cele două forme esențiale ale creativității există și asemănări, în ceea ce privește unele aptitudini, dar și în privința dimensiunilor nonintelectuale. Aptitudinile solicitate de ambele forme ale creativității sunt: fluiditatea, flexibilitatea, sensibilitatea față de probleme, capacitatea de redefinire și de evaluare. Trăsăturile de personalitate, dimensiunile nonintelectuale implicate în știință și artă sunt: curiozitate epistemică, pasiune, productivitate, evantai larg de interese, nonconformism, independență și inițiativă, capacitatea de asumare a riscului, interesul pentru complexitate. În ontogeneză, ambele tipuri de creativitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
avea limitele bine definite față de cetățean, locul a fost ocupat de societatea civilă. Statul și societatea civilă vor constitui obiectul găndirii politice moderne, nu cetatea și omul, ca pănă la aceasta. Opera lui Machiavelli constituie primul moment, cel radical, în privința redefinirii obiectului găndirii politice. Concepția sa se rezumă, în esență, la teza fundamentală că lucrurile nu pot fi cercetate decăt in adevărul lor efectiv, fundamentul cunoașterii nefiind altul decăt adevărul faptelor (la verita effettuale). “Stăndu-mi mie în gănd să scriu lucruri
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
avea limitele bine definite față de cetățean, locul a fost ocupat de societatea civilă. Statul și societatea civilă vor constitui obiectul găndirii politice moderne, nu cetatea și omul, ca pănă la aceasta. Opera lui Machiavelli constituie primul moment, cel radical, în privința redefinirii obiectului găndirii politice. Concepția sa se rezumă, în esență, la teza fundamentală că lucrurile nu pot fi cercetate decăt in adevărul lor efectiv, fundamentul cunoașterii nefiind altul decăt adevărul faptelor (la verita effettuale). “Stăndu-mi mie în gănd să scriu lucruri
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
avea limitele bine definite față de cetățean, locul a fost ocupat de societatea civilă. Statul și societatea civilă vor constitui obiectul găndirii politice moderne, nu cetatea și omul, ca pănă la aceasta. Opera lui Machiavelli constituie primul moment, cel radical, în privința redefinirii obiectului găndirii politice. Concepția sa se rezumă, în esență, la teza fundamentală că lucrurile nu pot fi cercetate decăt in adevărul lor efectiv, fundamentul cunoașterii nefiind altul decăt adevărul faptelor (la verita effettuale). “Stăndu-mi mie în gănd să scriu lucruri
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
eficiente: reprezentările. Cu aceasta nu am spus tot. Și totuși, afirmînd că încrederea noastră în individ este o construcție, o ipoteză elaborată social și un pariu care funcționează, zi de zi, mai mult sau mai puțin bine, ajungem la o redefinire a perspectivei pe care o avem, spre exemplu, asupra partenerilor de muncă și asupra obligațiilor acestora, fie ele de ordin etic (,,Tu ești responsabil pentru...") sau practic (,,Dacă ești șomer, e pentru că nu te-ai descurcat bine..."; ,, Dacă nu ești
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pentru transformările actuale ale societății moderne spațiile geopolitice de interferență care iau locul frontierelor clasice; reformularea setului de drepturi civile proprii contructualismului clasic în forma conceptuală, actuală a "corectitudinii politice"; restructurările recente ale limbajului noilor media, cu deosebire a internetului; redefinirea ordinii și dinamicii sociale prin corelarea acțiunii și structurii sociale, în sensul oferit de conceptul giddensian de structurare. Autorul și-a propus și a realizat un obiectiv ambițios: acela de a arăta că societatea contemporană parcurge un proces de profundă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitic, restructurarea izomodernă presupune disoluția frontierei clasice prin apariția unor spații inedite de interferență, convergență sau divergență. La un alt nivel, societatea postindustrială tinde să recupereze setul axiologic al marilor contractualiști, reprezentanți ai modernității timpurii, fenomen care conduce și la redefinirea viziunii de ansamblu asupra conflictualității umane. Acest fenomen de restructurare a comprehensiunii în epoca postindustrială se manifestă în plan societal prin reformularea setului de drepturi civile revendicate prin contractualismul clasic, sub forma conceptuală actuală a "corectitudinii politice". Paradigma conflictului și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
revoluție" care a început istoric odată cu Iluminismul și care a înlocuit secolele "tradiției". În acest context general, ne putem întreba, pe de o parte, dacă epoca modernă a luat sfârșit sau dacă nu cumva ne plasăm într-o etapă de redefinire a acesteia. Pe de altă parte, o interogație fundamentală privește faptul că "postmodernismul" (dacă acesta există atât ca definiendum, cât și ca definiens al realităților concrete) pare să nu reprezinte altceva decât o "alterare" a setului axiologic ce inițiază "modernitatea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mediilor efervescente ale schimbării sociale, principiile definitorii ale democrației de tip modern. Astfel, în contextul lucrării de față, ceea ce prezintă un interes deosebit constă în definirea și delimitarea conceptelor fundamentale ale democrațiilor izvorâte în epoca modernă și, vom vedea, în redefinirea acestora pe tărâmul epocii pe care presupunem că o parcurgem astăzi: cea izomodernă. Să vedem deocamdată care sunt liniile directoare ale teoriei contractului social, pentru a deduce apoi necesitatea de a avansa conceptele definitorii ale democrației postindustriale. Logica elementară ne
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]