859 matches
-
notează în cadranul I trăsăturile de caracter ale bivolului, iar în dreapta citate din operă din care reies acestea; Venn, știu - vreau să știu - am învățat sunt metode și procedee interactive care îl determină pe elev să se implice activ în redescoperirea cunoștințelor, să analizeze, să compare, să argumenteze, să rezolve situații problematice. Jocul didactic este o metodă bazată pe acțiune prin care profesorul folosește în scop didactic disponibilitatea elevilor pentru joc. Contribuțiile instructiv - educative ale jocului sunt extrem de importante întrucât în
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
Modelul european este prezentat ca fiind apt să rezolve conflictele prin prevenirea conflictului, lucru ce se poate realiza prin comunicare și dezbatere. În acest sens, Convenția a fost descrisă înainte opiniei publice ca un loc în care se acordă posibilitatea redescoperirii, a punerii în ordine și a împărtășirii normelor și valorilor pe care le are Europa nu numai înaintea cetățenilor săi: Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, de nediscriminare, de toleranță, de justiție, de solidaritate
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
face parte din categoria vinurilor de înaltă clasă, iar consumatorul nu are așteptările pe care le-ar avea în fața unui pahar de vin Grand Cru. Acest vin este un vin foarte apreciat de locuitorii orașelor deoarece le dă senzația unei redescoperiri a bucuriilor simple ale vieții de la țară, o reminiscență a sărbătorilor culesului viilor. Este un vin de sărbătoare, care le dă oamenilor prilejul de a regăsi gustul bucuriei de a trăi și de a petrece. Despre celebrarea lui vorbește și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
să-și facă viața cu ceilalți acceptabilă sau, cel puțin, tolerabilă. Nimeni nu era cu adevărat pregătit, pentru că statul de tip sovietic deposedase complet oamenii de capacitatea de a negocia, a contesta și a reface legăturile sociale. Informalul nu permitea redescoperirea negocierii legăturilor sociale (din punctul meu de vedere, literatura poloneză sau cehă asupra acestor chestiuni este exemplară). Deci, în ciuda caracterului nonviolent al imploziei, după părerea mea, totul părea să se îndrepte în direcția iugoslavă sau africană în anii '90. Cred
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Artă de scenă, terapie, pedagogie și socială, euritmia se adresează tuturor categoriilor de populație, atât celor mici și celor mari. Pentru copii, se realizează prin jocurile, povestiri, versuri și muzică, iar pentru adulți, se face prin exprimarea corpului lor, este redescoperirea echilibrului propriei mișcări dintre dinamic și repaus pentru regenerare. Este, Înainte de toate, o artă a scenei. Euritmia se practică actualmente În lume și se adaptează la fiecare limbă și la fiecare cultură. În Europa, ea se regăsește În nenumărate domenii
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
religioasă în timpul globalizării, sfârșind prin a apăra valorile seculare ale revoluției și republicii. Pe de altă pare, aceste spirite religioase fără religie deplâng secularizarea și-i invidiază pe musulmani pentru forța credinței și pentru că au ceva sacru în viața lor. Redescoperirea tradiției religioase și a identității proprii prin experiența religiei Celuilalt este o lecție pe care vesteuropenii o au de învățat de la concetățenii lor musulmani, dar și semenii lor esteuropeni. Pentru mulți dintre aceștia, cerul nu s-a îndepărtat până la ocultarea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
originar: , metaforă a reordonării existenței potrivit propriilor dimensiuni afective și psihice, semnificație impusă și de imaginea peștișorului aruncat „unde «mistuirea» e mai puternică”. Plânsul și râsul se definesc ca extremele unei tensiuni create de noua condiție ontologică a lui Iona, redescoperirea FIINȚEI sustrase voinței divine. Faptul este marcat tocmai de mimarea sacrului prin fixarea destinului unui peștișor aruncat în „mistuirea” cea mare și care îi revelează personajului statutul uman, prin faptul că anularea unei vieți, oricât de insignifiantă ar fi ea
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
prestabilite de instanța divină, o închidere pe coordonata unei spirale cu baza în sus, astfel cu cât personajul caută să se elibereze din abdomenul primului pește, cu atât descoperă interiorul altora, explorând abisalitatea spiritului până la esența omului, care este conștiința-de-sine, redescoperirea dublului din noi ce ne reîntregește, ne redă stării primordiale, dinaintea păcatului biblic: , adică te depărtezi de archaeus-ul tău, care ți-ar confirma sensul valoric al firii. Gemenii nenăscuți vorbesc între ei - aluzie metaforică la pregeneză, la încercarea de a
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
omul le așteaptă din partea Marelui Părinte, ca pe o răsplată a celor neprihăniți, uitând pilda creștină a Mariei Magdalena, sanctificată nu pentru condiția ei socială, sau prosternare, ci - mai ales - pentru conștientizarea sacralității ce ne pecetluiește spiritul. Odată cu în-ființarea noastră, redescoperirea Sinelui echivalează cu o renaștere panteistică: Dumnezeu se află în toți și în toate, trebuie doar să privim în lăuntrul FIINȚEI, pentru ca să-L regăsim (omul este făcut după chipul și asemănarea Lui). Adevărata mântuire se află în noi, în puterea
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
de moarte. Tot aceste evenimente au prilejuit o nouă întâlnire cu textele biblice. Faptul este semnificativ pentru că marchează transformarea autorului dintr-un adept al socialismului petrașevist într-un creștin ortodox, care se va apropia mai târziu de ideile slavofiliei. Momentul redescoperirii Bibliei este inclus în prima operă care anunță marile capodopere, Amintiri din Casa morților. într-o formă asemănătoare, dovadă că evenimentul a fost considerat unul major, apare acesta și în textul publicistic, nonficțional, din Jurnalul de scriitor, chiar în articolele
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
op. cit., 1996, pp. 254-255). Capitolul 4 Echiparea și animarea urbanului în numele unei noi idei despre democrație Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate Spectrul "depolitizării" La începutul anilor 1960, în revistele politice nu se scria decât despre redescoperirea democrației 213. Potrivit concepției sale clasice, aceea a democrației reprezentative, Parlamentul reprezenta opinia publică: el era responsabil de alegerile pe care guvernul avea datoria să le pună în practică. Acest mod de legătură între registrele opiniei și acțiunii pare caduc
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lumea muncii"; * multiplicarea ofertanților și a produselor/serviciilor educaționale oferite, pentru a răspunde presiunilor demografice și "consumerismului" educațional; * deconcentrarea și descentralizarea majorității sistemelor școlare, nevoite să se deschidă nevoilor individuale și comunitare reale; * prelungirea duratei studiilor și întârzierea opțiunii profesionale; * redescoperirea și redefinirea culturii generale; * concurența dintre școală și alți factori educativi și chiar între diferitele componente ale sistemului de învățământ; * impunerea pregătirii manageriale la nivelul profesorilor, apelul la manageri profesioniști pentru conducerea unităților școlare; * diminuarea încrederii în conceptul clasic de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
receptare este posibilă prin articularea opiniilor în cadrul integrator pe care-l operează lectura. Demersul analitic nu poate face abstracție de tradiția interpretativă în domeniu, de deschiderile sau limitele analizelor anterioare. Propunerea unei noi abordări a publicisticii eminesciene, care să depășească "redescoperirile vulgar-conținutiste"168 și punerea între paranteze a epocii pe care o exprimă articolele jurnalistului, are ca punct de plecare recenzarea principalelor atitudini pe care le-a manifestat exegeza eminesciană până astăzi. Parcurgerea literaturii de referință relevă oscilația interpreților între două
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constatare entuziastă, pe care Rabelais o pune, în 1532, sub pana lui Gargantua, care-i scrie fiului sau Pantagruel, traduce sentimentul pe care-l au contemporanii lui Francisc I de a trăi o epocă de "Renaștere", caracterizată prin descoperirea sau redescoperirea marilor texte și a marilor monumente ale Antichității prin intermediul Italiei, printr-o imensă poftă de cunoaștere, prin dragostea de frumos și de adevărat, printr-o încredere de nezdruncinat în om. Răspîndirea ideilor umaniste este înlesnită de progresul tiparului, introdus la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii / 88 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii / 94 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii / 97 Capitolul 2. Cenzura imaginarului în secolul al XVII
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ei (Meditația întâi și a doua) / 227 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității / 229 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului / 235 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației / 238 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului / 241 Concluzii. Bucla modernă a imaginarului / 247 Bibliografie / 257 Abstract / 265 Résumé / 269 Introducere Lucrarea de față reprezintă componenta "aplicativă" a unei episteme fundamentată pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității / 229 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului / 235 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației / 238 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului / 241 Concluzii. Bucla modernă a imaginarului / 247 Bibliografie / 257 Abstract / 265 Résumé / 269 Introducere Lucrarea de față reprezintă componenta "aplicativă" a unei episteme fundamentată pe noi perspective privind imaginarul. Pornind de la neacceptarea teoriilor moderne ale imaginarului, am considerat că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încerca doar relaționarea directă cu Dumnezeu, ci și folosindu-se și de intervenția rațiunii. În acest spațiu se dezvoltă raționalitatea științifică specifică perioadei medievale. Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale este reprezentat de biblioteci. Aici sunt adunate textele vechi, copiate și interpretate, reprezentând sursa Renașterii prin reinterpretarea culturii antice. Dar în Evul Mediu textele antice au fost valorificate parțial. Odată cu redescoperirea lor în perioada Renașterii a fost creat un adevărat bum: În formarea concepției umaniste despre lume un imens rol l-a avut literatura antică. Numărul de izvoare al acesteia crește de la an la an, în căutarea lor avântându-se mulți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat în mod brusc și radical. Au fost trepte ale cenzurii și redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
necesar de un liant între cele două civilizații. Din punct de vedere istoric această legătură a fost păstrată prin "importul" cultural din spațiul arab și din cel bizantin 71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică a fost privită inițial ca instrument și model de raționalitate pură, deoarece singura operă cunoscută era cea a Organonului. Dar nici aceasta nu era cunoscută integral și în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagini, rămase încă imagini oficiale ale bisericii și cea a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și rațional Renașterea rămâne cea mai frământată perioadă din istoria gândirii occidentale de până acum. 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității Contactul continuu care a existat între filosofia antică și gândirea occidentală face ca ceea ce se dezvoltă la nivel cultural să păstreze o continuitate de gândire. Interesant este însă modalitatea în care s-a păstrat acest contact, deoarece nu a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este influențată de textele antice, dar și textele sunt integrate în spațiul cultural în măsura în care acesta este pregătit să le accepte. În acest context suntem în asentimentul afirmației lui Eugenio Garin ca parte a unei integralități, în măsura în care acceptăm și reciproca: Că redescoperirea anticilor nu ar fi cauza, ci efectul unei noi culturi emergente, că ar fi răspunsul la o întrebare - răspuns care acționează asupra întrebării și-i schimbă termenii, dar că ea este subsecventă - este o afirmație larg documentată de fapte"154
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar constă în raționalizarea componentei teologice și ulterior aprofundarea elementelor științifice. În al doilea rând, după ce filosofia aristotelică a fost asimilată în majoritatea componentelor sale, se realizează redescoperirea filosofiei platonice prin lucrările sale fundamentale. Chiar dacă acesta a fost tradus încă din perioada secolului al XII-lea (de exemplu Menon a fost tradus între 1154 și 1160) ele intră în circulație abia în secolul al XV-lea. Astfel Renașterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]