1,248 matches
-
logos-ul însuși. Pe aceeași cale, dominată de posibilitatea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului, filosofia ar căpăta șansa de a-și repotența firea sa "iubitoare" de "înțelepciune", nepirzând nimic din experiența sa milenară ca simplă episteme (știință). Prin urmare, reducția judicativă a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la elementele judecății (constitutive), surse de convenții (reguli, "legi") pentru dictatura judicativului, la fenomenul originar al acesteia, timpul; reducția non-judicativă a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la fenomenul originar de timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înțelepciune", nepirzând nimic din experiența sa milenară ca simplă episteme (știință). Prin urmare, reducția judicativă a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la elementele judecății (constitutive), surse de convenții (reguli, "legi") pentru dictatura judicativului, la fenomenul originar al acesteia, timpul; reducția non-judicativă a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la fenomenul originar de timp la logos (nu însă la logos-ul formal), dovedit tocmai pe o asemenea cale, încă judicativă, drept fenomenul originar al rostirii, gândirii și făptuirii omenești și operant
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
făptuirii omenești și operant, încă, numai în măsura în care timpul îl constituie pe el însuși ca un "corp în carne și oase", timpul pierzându-și astfel "poziția" obiectuală în favoarea celei propriu-zis operaționale, "active". Desigur, termenii formulelor din urmă se vor lămuri pe măsură ce reducția judicativă și cea non-judicativă ale dictaturii judicativului vor fi operate ca atare. Se cuvine a mai face, totuși, o observație pe această temă: "forma" pe care o va îmbrăca reducția non-judicativă ar trebui să fie aceea a unei hermeneutici radicale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
active". Desigur, termenii formulelor din urmă se vor lămuri pe măsură ce reducția judicativă și cea non-judicativă ale dictaturii judicativului vor fi operate ca atare. Se cuvine a mai face, totuși, o observație pe această temă: "forma" pe care o va îmbrăca reducția non-judicativă ar trebui să fie aceea a unei hermeneutici radicale, menționată și în Introducere. Aplicarea reducției judicative constă, așadar, în trecerea de la descrierea constituției dictaturii judicativului, așa cum ea a fost desfășurată în secțiunea anterioară și cum se va completa în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului vor fi operate ca atare. Se cuvine a mai face, totuși, o observație pe această temă: "forma" pe care o va îmbrăca reducția non-judicativă ar trebui să fie aceea a unei hermeneutici radicale, menționată și în Introducere. Aplicarea reducției judicative constă, așadar, în trecerea de la descrierea constituției dictaturii judicativului, așa cum ea a fost desfășurată în secțiunea anterioară și cum se va completa în capitolul de față, la ceea-ce-este ca atare dictatura judicativului, adică la timp; ar fi vorba despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constă, așadar, în trecerea de la descrierea constituției dictaturii judicativului, așa cum ea a fost desfășurată în secțiunea anterioară și cum se va completa în capitolul de față, la ceea-ce-este ca atare dictatura judicativului, adică la timp; ar fi vorba despre o reducție de tip eidetic, în măsura în care fenomenul timpului este însăși esența dictaturii judicativului și cu condiția dovedirii forței sale constitutive față de mulțimea manifestărilor celorlalte trei elemente din structura judecății. Acesta este și motivul principal pentru care am numit operația în cauză "reducție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducție de tip eidetic, în măsura în care fenomenul timpului este însăși esența dictaturii judicativului și cu condiția dovedirii forței sale constitutive față de mulțimea manifestărilor celorlalte trei elemente din structura judecății. Acesta este și motivul principal pentru care am numit operația în cauză "reducție". Totuși, termenul trebuie interpretat și într-un sens generic, fiindcă, în fapt, va fi operat un șir de reducții, urmând ca ultima operație a acestui șir să treacă dincolo de condiția sub care se află toate celelalte, devenind astfel non-judicativă; păstrându
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față de mulțimea manifestărilor celorlalte trei elemente din structura judecății. Acesta este și motivul principal pentru care am numit operația în cauză "reducție". Totuși, termenul trebuie interpretat și într-un sens generic, fiindcă, în fapt, va fi operat un șir de reducții, urmând ca ultima operație a acestui șir să treacă dincolo de condiția sub care se află toate celelalte, devenind astfel non-judicativă; păstrându-și, totuși, "obiectul": dictatura judicativului. Tocmai prin aplicarea reducției judicative va ieși la iveală faptul menționat, anume că timpul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
generic, fiindcă, în fapt, va fi operat un șir de reducții, urmând ca ultima operație a acestui șir să treacă dincolo de condiția sub care se află toate celelalte, devenind astfel non-judicativă; păstrându-și, totuși, "obiectul": dictatura judicativului. Tocmai prin aplicarea reducției judicative va ieși la iveală faptul menționat, anume că timpul constituie ceea-ce-este dictatura judicativului; mai precis, însăși ființa sa, nu doar esența, în sens "logic". Dar acest fapt se va preciza pe măsură ce elementele judicativului își capătă sensurile de la timp, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la iveală faptul menționat, anume că timpul constituie ceea-ce-este dictatura judicativului; mai precis, însăși ființa sa, nu doar esența, în sens "logic". Dar acest fapt se va preciza pe măsură ce elementele judicativului își capătă sensurile de la timp, în orizonturile deschise prin reducție. Așadar, reducția în cauză este cu putință în urma descrierii dictaturii judicativului și numai cu condiția ca fiecare element din această descriere să devină semnificativ ca atare să-și primească sensul doar prin raportare la timp; așa stând lucrurile, judecata, reprezentând
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
faptul menționat, anume că timpul constituie ceea-ce-este dictatura judicativului; mai precis, însăși ființa sa, nu doar esența, în sens "logic". Dar acest fapt se va preciza pe măsură ce elementele judicativului își capătă sensurile de la timp, în orizonturile deschise prin reducție. Așadar, reducția în cauză este cu putință în urma descrierii dictaturii judicativului și numai cu condiția ca fiecare element din această descriere să devină semnificativ ca atare să-și primească sensul doar prin raportare la timp; așa stând lucrurile, judecata, reprezentând veritabilul act
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt de gândire, rostire, făptuire. Desigur, trebuie înființate două orizonturi principale de lucru: cel propriu-zis descriptiv, în care capătă rost de simplă prezență într-o structură fiecare element al dictaturii judicativului, orizont deschis deja, și orizontul în care se produce "reducția" fiecărui element judicativ la timp, orizont ce stă să se deschidă, și în interiorul căruia dictatura judicativului se va înfățișa temporal, începând cu aspectele constitutive ale judecății, cel formal și cel alethic, apoi cu fiecare componentă a acestor două aspecte. Prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
perspectiva timpului însuși. În felul acesta, nu sunt rezolvate probleme "filosofice" sau "logice", ci doar este reconstituit un "eveniment" sub autoritatea căruia se află încă orice discurs și care este luat ca o instanță normativ-constitutivă absolută. Operația principală primară a reducției judicative este suspendarea (epoché) valabilității în sine sau în unitatea dictaturii judicativului a unității înseși (ca atare, în "sinteza" elementelor pe care aceasta le cuprinde, însăși "lumea" sa, care este lumea cunoașterii, mai întâi, "lumea logică", fenomenologic vorbind), dar și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru ceea ce se află dincolo de limitele judicativului, așa încât să poată fi gândit ca atare, în însuși sensul său "obiectual"; așa cum au și dovedit-o unii dintre gânditori de-a lungul istoriei filosofiei. Reducerea" timpului la purul sens "obiectual" prin operarea reducției non-judicative -, sens posibil el însuși sub condiționări judicative, va indica o "structură" semantică (plină de sens, de aici "semnul" logos-ului întreg) ce ne apropie de însăși "unitatea de viață", cu practicile și regulile ei, anume tocmai de faptul originar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însă, timpul, ca act de constituire a logos-ului ca un "Corp în carne și oase", este actul însuși; desigur, fără judecată. Ne vom întoarce, astfel, de unde am plecat; dar cu o "captură semantică", poate cea mai prețioasă într-o reducție proprie unei fenomenologii constitutive: sensul temporal al dictaturii judicativului și sensul non-judicativ al originarului ființării umane. Timpul astfel obținut ("constituit obiectual"), trecut pe poziția absolută a corelativului actului (constitutiv al) judecății, va deveni inoperant și va atrage judecata însăși spre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontul tocmai deschis, devine act constitutiv al logos-ului însuși. Consecințele acestui joc al constituirii logos-ului formal și, apoi, a logos-ului însuși nu pot fi încă decât bănuite. Clarificarea lor nu este cu putință decât operând cele două reducții. 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul Structura originară a judecății (și, sub anumite condiții, a judicativului), S P, are, într-o primă instanță, un caracter pur formal. Este vorba despre posibila legatură dintre doi termeni, fără vreo precizare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de clar; totodată, cele două caracteristici sunt și ale structurii (unității) pe care cei doi termeni o alcătuiesc, anume aspectul formal al judecății; în felul acesta, actul judecății este deja în ființa sa. Există o motivație pentru că pornim, în operarea reducției judicative, de la S și P? Există, dar, deocamdată, nu este vorba decât despre observarea și descrierea -, la o primă "ochire", a orizontului discursului, judicativului, judecății, domeniul care ne interesează în această cercetare. Dar dacă acestea sunt primele instanțe care ies
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontului discursului, judicativului, judecății, domeniul care ne interesează în această cercetare. Dar dacă acestea sunt primele instanțe care ies la iveală, atunci trebuie explicat însuși fenomenul ieșirii lor la iveală, adică trebuie revenit la ele, după întregul travaliu presupus de reducția judicativă. Faptul de a fi posibil și statutul (caracterul) de variabilă definesc ceva neajuns la sine, ceva care se poate viza pe sine, în sensul că își urmează calea, dar care nu a prins deschiderea cea mai bună pentru o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrează în sensul specializării funcționale în structura judecății, are o dublă "prezență": este operator judicativ și, totodată, obiect de sens judicativ. Totuși, nu mai este vorba despre o legătură directă timp subiect. Această "lipsă" este caracteristica obiectuală a subiectului în cadrul reducției dictaturii judicativului; ea ar putea fi numită atemporalizarea subiectului. Faptul acesta este deosebit de semnificativ în regândirea ordinii judecății. Timpul a în-ființat (constituit) subiectul, a în-ființat (constituit) și predicatul; le-a conferit sensurile obiectuale specifice de funcțiuni judicative, dar, după această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și atâta vreme cât și predicatul și-a primit sensurile obiectuale proprii. Intensitatea căutării predicatului potrivit unui subiect (dat) capătă, odată timporizat predicatul în așa fel încât subiectul însuși să-și intre în funcție, sensul unui act de generalizare. Propriul predicatului, în reducția dictaturii judicativului, este generalizarea sa. În structura judecății, predicatul trebuie să fie, întotdeauna, sub semnul unei generalități în mișcare. De exemplu, dacă spunem despre un S, identificat cu un "român", că este "om", atunci predicatul "om" trebuie să rămână deschis
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
antichitate; și cum știm, însăși filosofia contemporană propune resistematizări ale categoriilor. Oricum, sensurile directe judicative ale categoriei sunt acum "reduse" și ele pot constitui obiect de tematizare chiar în afara orizontului judicativ. E drept, pentru aceasta ar fi necesară o nouă reducție, prin care să se treacă de la statutul judicativ al categoriei, la statutul ei de element al rostirii, de ipostază a logos-ului. 4.3. Aspectul alethic al judecății și timpul " Este" (verbul) și timpul alcătuiesc împreună, cum am precizat deja
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau falsitatea judecății să capete valabilitate obiectuală, adică să-și capete propria "ființă", devenind, ca "valori de adevăr", semnificativi ca ființare; de fapt, judecata devine ea însăși o ființare, prin în-ființarea celor doi termeni ai aspectului său alethic. Toate elementele reducției aspectului formal, evidențiate mai sus, sunt anterioare în ordinea strictă a reducției dictaturii judicativului "survenirii" aspectului alethic. Așa încât, acesta din urmă presupune de la bun început alt-ceva, anterioritatea lui alt-ceva, iar în felul acesta capătă deschidere un act de survenire a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființă", devenind, ca "valori de adevăr", semnificativi ca ființare; de fapt, judecata devine ea însăși o ființare, prin în-ființarea celor doi termeni ai aspectului său alethic. Toate elementele reducției aspectului formal, evidențiate mai sus, sunt anterioare în ordinea strictă a reducției dictaturii judicativului "survenirii" aspectului alethic. Așa încât, acesta din urmă presupune de la bun început alt-ceva, anterioritatea lui alt-ceva, iar în felul acesta capătă deschidere un act de survenire a trecutului (nu în el însuși, ci prin anterioritatea prezentuită) și de raportare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt, el nu mai operează, dar își menține anumite sensuri în orice obiect constituit judicativ. Tocmai datorită unei astfel de situații, dictatura judicativului reprezintă, în privința actului constitutiv și a obiectului constituit, doar logos-ul formal; logos, totuși. Am desprins, prin reducția temporală operată asupra celor două aspecte ale dictaturii judicativului, caracteristicile obiectuale ale acestora. Aspectul formal se definește prin faptul de a fi posibil și prin statutul de variabilă, iar aspectul alethic prin faptul de a fi condiționat și prin statutul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibil și prin statutul de variabilă, iar aspectul alethic prin faptul de a fi condiționat și prin statutul de constantă. Dar fiecare dintre aceste două aspecte semnifică și dincolo de caracteristicile prin care ele se definesc. În felul acesta, în jocul reducției poate fi menținut, într-un regim provizoriu și doar obiectual, însuși logos-ul. Altminteri, chiar și judecata și-ar pierde orizontul propriu de tematizare, iar aspectele sale nu ar mai constitui decât fapte marginale în lumea rostirii. Desigur, ar fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]