1,579 matches
-
the Schools Teach and Might Teach, W.F. Feel Comp, Philadelphia. Bobbitt, F. (1918), The Curriculum, Houghton Mifflin, Boston. Bobbitt, F. (1924), How to Make a Curriculum, Houghton Mifflin, Boston. Bobbitt, F. (1926), Curriculum Investigations, University of Chicago Press, Chicago; reeditată în 1927. Bode, B. (1927), Modern Educational Theories, Macmillan, New York. Bode, B. (1938), Progressive Education at the Crossroads, Newson & Comp., New York. Boff, L. (1979), Jesus Christ Liberator: A Critical Christology for Our Time, Orbis, Maryknoll. Bollnow, O. (1989a), „The Pedagogical
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
muncitorească”. La fel ca în 1977, și în cazul revoltei de la Brașov, solidaritatea dintre protestatari este esențială. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri că ar putea reedita curajul lor din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut că protestaseră fiindcă le ajunsese „sărăcia la os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru copiii lor. Sunt mândri că au mărșăluit în coloană și au cântat „Deșteaptă-te
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1949, din motive politice. Timp de șapte ani lucrează sporadic ca topometru, strungar, paznic, salvamarist. Copiază de mână, la solicitarea lui G. Călinescu, ediția a doua a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, pe care tot el o va reedita în 1982. Nu a făcut niciodată caz de persecuțiile și privațiunile la care a fost supus. Solicitat în mai multe rânduri să vorbească despre eliminarea lui G. Călinescu și a asistenților săi de la Universitatea din București, a publicat în „Caiete
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care narau isprăvile unor haiduci (Iancu Jianu, Tunsul, Miu Cobiul, Bujor, Codreanu ș. a. m. d.), editate și reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea „bunilor”, exploatarea excesivă a senzaționalului, aglomerarea, previzibilă și de rău gust, a scenelor tari, tenebroase
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
va începe să publice poezii în limba sârbă. În 1953 scoate volumul Kora [Scoarța] - un eveniment în poezia din Iugoslavia. Lecțiile suprarealiste franceze sau cele ale liricii moderne române sunt preluate cu inteligență, nu fără apeluri succesive la folclorul sârb. Reeditată în numeroase rânduri, cartea va deveni, la rându-i, un model. Următoarele volume sunt traduse în mai multe limbi și îi asigură notorietatea în cercurile literare europene. Deși transpuse și la noi de A.E. Baconsky, Nichita Stănescu, Marin Sorescu
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
scrie numeroase scenarii cinematografice, unele în colaborare cu soția sa, scenarista Iris Friedman. Regizează filmul Death of an Angel (1985), după un scenariu care îi aparține. După decembrie 1989 scriitorul vine în mai multe rânduri în România, unde îi sunt reeditate cărți scrise în românește și apar în traducere unele din cele scrise în limba engleză. În doar nouă ani (1966-1974), P. pătrunde în forță în literatură: două volume de versuri (Zeu printre blocuri și Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
fost jucate, pe scene din întreaga țară, piese de Edward Albee, Arthur Miller, Tennessee Williams, Arnold Wesker, Iris Murdoch, Tom Stoppard. De multe ori și-a însoțit cărțile cu prefețe și comentarii avizate. După 1989 majoritatea versiunilor sale au fost reeditate. Traduceri: Anna Maria Ortese, Ochelarii, București, 1956; H.G. Wells, Omul invizibil, București, 1957; Len Doherty, Fiii minerului, București, 1961; Anita Desai, Țipătul păunului, pref. trad., București, 1966; Oscar Wilde, Prințul fericit și alte nuvele, București, 1966; Carlo Collodi, Aventurile lui
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
extraordinare (1947), se consacră carierei didactice, fiind lector la Institutul „Maxim Gorki” și profesor la mai multe școli bucureștene.Ulterior, reluându-și preocupările, publică un roman și două povestiri de anticipație în colecția revistei „Știință și tehnică”, își reia și reeditează cartea din 1947 și scrie, singur sau în colaborare, lucrări de popularizare a științei. Povestioarele pentru cei mici ale lui M., îndeosebi cele avându-l ca erou pe Țăndărică, relevă îndemânare în versificare, un limbaj adecvat vârstei și oarecare inventivitate
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
traversează un episod erotic degradant, din care, spre deosebire de Milly, reușește să iasă relativ teafără sufletește, spre a se consacra integral muzicii. Ceea ce ține romanul e descifrarea plauzibilă a proceselor sufletești străbătute de personajele feminine. Al doilea roman, Marele ospăț (1947), reeditat cu titlul Viața în oglinzi (1970), e construit cu tehnica lui Proust. Grigore Olmazu, moșier, avocat, fost ministru, revede, la vârste diferite, propriul trecut. Resuscită în „oglinzile” amintirii secvențe, momente ale idilei din liceu și din studenția pariziană cu fosta
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
care se numără monografia Iraclie și Ciprian Porumbescu (parțial publicată postum, în 1986), tratatul Stilistica românească și cartea de însemnări Drumuri oltene. Un amplu memorial intitulat Viață, rămas neîncheiat, a fost tipărit în 2001 de Liviu Papuc, care a mai reeditat și alte scrieri ale cărturarului bucovinean, precum Hoinar (2001) și Eminescu. Note pentru o monografie (2001). Format în climatul luptei pentru păstrarea identității culturale românești a provinciei ocupate de Imperiul Habsburgic, M. își consacră și el toate puterile acestei sarcini
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
păstrează același spirit „voios, semimemorialistic” (Marian Popa), anunțând parodia prin titluri împrumutate de la jocurile de copii: De-a v-ați ascunselea (1974), De-a puia-gaia (1975), De-a baba oarba (1976), De-a bâza (1977), cărți subintitulate Jocurile detectivului Conan, reeditate în 1978 cu titlul Extravagantul Conan Doi (1978). Este și un traducător înzestrat, predilecția lui mergând tot către literatura pentru tineret, de factură polițistă ori de spionaj și aventură, dar și de călătorie. În 1984 face trecerea și spre poezie
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
cu poezii proprii și cu traducerea completă a poemului Mirèio al lui Frédéric Mistral, din care tatăl său transpusese doar Cântul IV. Mai tipărea primele două volume din lucrarea Istoria artei de la începutul creștinismului până în secolul al XIX-lea (1925-1937), reeditate în 1940, când se anunțau și următoarele cinci, dar care nu au mai apărut. În stadiu de proiect au mai rămas un volum de versuri - Poezii nouă - și cele ce ar fi cuprins tălmăcirile piesei lui Augier și a poemului
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
contribuție serioasă și clară a ceea ce a vrut să aprofundeze folcloristul” (I. C. Chițimia). Pasionat al cercetărilor în domeniu, N. a impulsionat și a creat la Turnu Severin o mișcare dedicată paremiologiei, cunoscută și în cercuri de specialitate de peste hotare. A reeditat, în colaborare cu Ion Bratu, colecția de proverbe a lui I. C. Hințescu. SCRIERI: Structura proverbelor românești, București, 1983; Istoria proverbului românesc, îngr. Al. Stănciulescu-Bârda, Bârda, 1998. Ediții: I. C. Hințescu, Proverbele românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
lui Tacit (1943). Se adaugă studiile Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr (1927), Vergiliu și Teocrit (în volumul colectiv Viața și opera lui Publius Vergilius Maro, 1930), Horațiu (1936). După părăsirea forțată a catedrei, N. izbutește să-și reediteze o parte din tălmăcirile anterioare și să dea câteva noi, din Ovidiu (Scrisori din exil, 1957), Lucrețiu (Poemul naturii, 1965), Catul (Poezii, 1969) și o versiune parțială a Eneidei (1979). A mai iscălit traducerea Elegiei nobilului transilvănean Gheorghe Șincai, a
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
literaturii române de la origini până în prezent, nemulțumit de morbiditatea scrierilor lui P. Critica de după război prelungește tocmai această judecată negativă, mai întâi prin Al. Piru, apoi prin Ov. S. Crohmălniceanu, care le reproșează naturalismul și freudismul. După 1989, când se reeditează romanul Monstrul, s-ar părea că receptarea prozei lui P. reintră într-o etapă favorabilă. Romanele și nuvelele prezintă, desigur, niște „cazuri”, dar ele se află departe atât de radicalismul maniheist al opoziției sănătos - bolnav din naturalism, cât și de
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
artistică nomadă”, „genul hibrid”, „frigiditatea emoțională”, „o impresie de superficialitate și de improvizație”, „absența lirismului”, lipsa „de profunzime și de substanțialitate”, iar lui Mircea Ivănescu - persistența „în imediat, în domesticul posibil și anost”, „lirismul minor” etc. Se pare că N. reeditează, după o jumătate de veac, diatriba lui Ion Barbu împotriva „poeziei leneșe”. Căci acesta e etalonul criticului: lirismul „pur”, adeverit - în opinia sa - de „nevoia, adânc resimțită de marea poezie a primei jumătăți de secol, a unei retrageri într-o
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
fără literaturizare, cu luciditate, cu putere de obiectivare, de introspecție imparțială, și nu fără integrarea vieții personale în ambianța dată: o ambianță juvenilă, ștrengăresc idilică, inocent și decent boemă. În romanul următor, arbitrar intitulat Călător din noaptea de Ajun (1936; reeditat în 1971 sub titlul Anotimpul pierdut), faptele relatate sunt anterioare celor din Într-un cămin de domnișoare. Participantă, în 1931, la cursurile de vară de la Grenoble, naratoarea, una și aceeași cu eroina, face o pasiune devastatoare și devine obiectul unei
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
oricărui fenomen social, mai general, și rolul situației în geneza comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la accentuarea factorilor obiectivi în explicarea sociologică, în ultimele decenii s-au cristalizat, devenind destul de influente, o serie de orientări care încearcă să reediteze, într-un context științific nou, abordările idealiste tradiționale: sociologia fenomenologică, interacționismul simbolic, etnometodologia. Ceea ce caracterizează aceste orientări este încercarea de a transfera mecanismele determinative de la interacțiunea obiectivă a fenomenelor sociale la nivelul subiectului uman, autor al vieții sociale. Există o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracterului său temporar. Cercetătorii ar fi putut să-i dezinformeze pe subiecți și să le spună că schimbarea urma să fie permanentă, dar aceasta ar fi ridicat probleme serioase de etică. Mai târziu, acest program cu venit garantat a fost reeditat într-un număr de orașe din S.U.A. În unele dintre aceste reeditări, subiecții nu au fost informați că experimentul era temporar, iar impactul negativ al acestuia asupra efortului de a munci s-a dovedit a fi ceva mai mare. Astfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ale lumii. Pentru noi, deosebit de emoționantă a fost, de pildă, Întâlnirea cu Bertrand Hervieu, de la CIHEAM, Franța, un bun cunoscător al sociologiei rurale românești, care ne-a vorbit de colaborarea sa cu profesorul Ioan Mihăilescu și care se pregătește să reediteze În Franța Les anciennes communautés villageoises roumaines (Paris, 1969) a lui H.H. Stahl, invitându-ne pentru anul 2005 la lansarea lucrării reeditate, În acest scop Bertrand Hervieu urmând să vină la București. Cel de-al XII-lea Congres de Sociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
textelor și de aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. În volumul Scriitori aromâni în secolul al XVIII (1909), spre a face cunoscută activitatea învățătorilor aromâni înaintași, P. a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), Lexiconul în patru limbi al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și Noua pedagogie a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), Lexiconul în patru limbi al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și Noua pedagogie a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat, cu un bogat comentariu, Gramatica română sau macedoromână (Viena, 1813) a lui Mihail G. Boiagi. SCRIERI: Meglenoromânii, I-II, București, 1902; Cestiunea aromână, Brașov, 1906; Parallele Ausdrücke und Redensarten in Rumänischen, Albanesischen, Neugriechischen und Bulgarischen, Leipzig, 1908; Aromânii din punct
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
Om, literat, patriot, avocat (1940). Au urmat volumele Barbu Delavrancea. Studiu biobibliografic (1958) și Delavrancea (1975). M. a alcătuit seria Opere de B. Delavrancea (I-X, 1965-1979); volumul VIII, cuprinzând discursurile parlamentare ale lui Delavrancea, cenzurat grav la apariție, este reeditat integral în 1999. Studiul Gheorghe Lazăr (1982), publicat la bicentenarul nașterii cărturarului transilvănean, impune prin documentația bogată, culeasă în arhive din Sibiu, Novi Sad, Budapesta, Viena și Belgrad, cu ajutorul căreia autoarea urmărește să lămurească ruptura dintre autoritățile bisericești și Gheorghe
MILICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În ansamblu, această întreprindere, depășind cu mult obiectivele inițiale, se înfățișează ca un succes de netăgăduit. E prima sinteză completă - izbutită și pertinentă - de după 1989, a întregii literaturi române. Lucrarea a fost reeditată în 2000, într-un singur volum, sub titlul Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, cu adăugiri, revizuiri, amendări și modificări deloc neglijabile. Există, în proză, o artă a povestitorului, însușire pe care un autor o are sau nu
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
acela al poeziei obiceiurilor, cartea fiind prevăzută cu ample note despre obiceiurile la naștere, nuntă și înmormântare. Eposului popular îi este dedicată și Fata munților. Basmele și poveștile Loviștei (2003). M. a îngrijit o culegere de ghicitori, Cinel-cinel (1964), a reeditat în 1994 colecția de colinde din Transnistria a lui Constantin A. Ionescu, distrusă în decembrie 1944, precum și lucrarea Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului de Ion I. Ionică (1996). SCRIERI: Victor Eftimiu, București, 1999; Jean Bart (Eugeniu
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]