21,965 matches
-
profilelor precum și a datelor de ieșire pentru programul de antemăsurători: Trasarea automată a profilelor longitudinale utilizând interfața de programare oferită de programul CAD: Fază intermediară de trasare Trasarea completă a profilului Profil longitudinal - planșa finală În situația în care există refaceri de podețe, infrastructuri stradale ș.a., în temă, odată cu trasarea de la punctul 2, se introduc și elementele specifice de interes. Din punct de vedere geotehnic, datele studiilor geotehnice sunt introduse la punctul 2 - trasare. În acest fel, atunci când se face optimizarea
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
mult de 50% din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată, ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă pentru culturile de câmp este estimată la cca. 175 ha în condițiile refacerii acumulărilor. 3.2.2. Pomicultura În ceea ce privește pomicultura, în comuna Lespezi, suprafața cultivată cu pomi fructiferi este de 100,86 ha, reprezentând 2% din suprafața teritoriului administrativ al comunei și se practică mai mult pe terenurile în pantă din toate satele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2001 se transferă în Parohia Bursuc Deal, unde slujește și în prezent. O dată cu renovările din perioada 1965 -1969, când i s-a fixat cupolei o consolă din cauza apariției unor fisuri, preotul Ioan Hreamătă (1945 -1983), s-a preocupat și de refacerea picturii, cu contribuția profesorului Mircea Eugen, actualmente un cunoscut pictor originar din Iași, dar care a funcționat timp de doi ani ca profesor de desen la școala din Heci. În 2001, preotul Ilie Astanei, (1983- 2005), a făcut reparații la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din Târgul Lespezi-Brăteni, a făcut reparații integrale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Bombardamentele din 1944 au distrus parțial biserica, aceasta necesitând reparații. În 1974, un comitet de credincioși în frunte cu preotul Gheorghe Potolincă s-au ocupat de repararea acoperișului, refacerea tencuielilor exterioare și repararea clopotniței, între anii 1975 - 1976. Între 1977 și 1978, se construiește casa praznicală, în anul următor se repară clopotul mare, iar în 1983 se introduce în biserică curent electric. Biserica „Sfinții Voievozi” Un manuscris din 18
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Gheorghe Cioancă și Ionică al Catincăi. În 1862, fiind terminată, biserica se sfințeste de către enoriașii târgului. În 1948, când a venit preotul Gheorghe Potolincă de la parohia Mascateni - Botoșani, Biserica „Sfinții Voievozi” era arsă de război. În 1952, enoriașii au hotărât refacerea bisericii, iar inițiativa a aparținut lipoveanului Vasile Tudose, care a donat și suma de 1000 de lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până în 1992 a fost director al Direcției de Planificare a Consiliului Popular Iași, când s-a fundamentat așa-zisul „optim al dezvoltării economico-sociale”; - în 1992-1993 este șef serviciu de gradul II la Prefectura județului Iași. Lespezean de origine, a sprijinit refacerea comunei după război: construirea complexului de vaci cu lapte, a Serei Sericicole, sistematizarea centrului civic al Lespezilor, asfaltarea drumurilor județene din zonă. Visul inginerului Ion Rotaru a fost construirea unei noi fabrici de sticlă, motiv pentru care a adus specialiști
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Arcane dubitative" (ele ne gugălesc, sau adăugînd puțină literatură impulsurilor de moarte la etajul al 18-lea). Asistăm la o frenetică mobilizare a cantității încărcate de conștiința unei calități intrate în criză, ce tinde la o regăsire a arhetipurilor, la refacerea unei unități inițiale, dar dispersia nu poate fi depășită. Mișcarea împovărătoarei materii poetice e fatalmente centrifugală. Natura ca atare, proprie poeziei "naive" cedează în favoarea celei dislocate, proprie ramificațiilor insațiabile ale poeziei "sentimentale". Aidoma acelei limbi de balaur infernal din frescele
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
relief dramatic fimului. Regizorul știe să elimine contrafacerile sentimentale tipice melodramei, cu exaltările și aranjamentul ei festiv-emoțional, întîlnirea halucinantă și ireală în care timpul pare să se oprească o clipă este continuată de vertijul de febră al unui impuls tardiv. Refacerea cuplului într-o ordine casnică, cuminte, și ispășirea prin mărturisire a vinei sorei mai mici, Briony, iarăși prilej de satisfacție pe gustul melodramei unde întîlnirile șoc și lămuririle servesc gustul general pentru crimă și pedeapsă ar putea încheia cu un
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
Primul element - cioco-coțo-coco- etc. - intră în multe formații depreciative, ca și cel de-al doilea, flendură/ fleandură "zdreanță", explicat de dicționare prin germana regională - graiul sașilor (flander "zdrențuit", în DA). Terminația -flender poate fi explicată pur și simplu ca o refacere analogică (masculin din feminin, singular din plural), dar și prin sonoritățile argotice produse de influența unor (pseudo-)țigănisme ca luceflender, ceaflender (Dicționarul invers, Micul Dicționar Academic; lucefengher la Al. Graur, 1934). Din toate aceste asocieri, sensul termenului expresiv ciocoflender apare
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
luptă. Două zile n-au acționat în nici un fel, mărginindu-se doar să mărșăluiască în afara bătăii arcurilor noastre. Rotari, dornic de luptă, se întreba de ce se purtau astfel, iar eu n-am putut decât să presupun fie că erau în refacere, fie că pregăteau ceva. A treia zi spre amiază avarii se aliniară, întinseră arcurile și, în valuri, ne împroașcară cu roiuri de săgeți. Nimeni n-a fost lovit, deoarece acționaseră lent permițându-ne să ne adăpostim pe după creneluri. De fapt
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
de parcă vedeam cum casa bunicii își deschide din nou porțile să locuiască în mine ca să o pot arăta copiilor mei... Unde mai ești tu, dragule Logofăt Nestor colț cu strada Cazărmii? După această întrebare adresată de mine orașului în durerile refacerii Bunica zâmbește de la balconul casei și îmi aruncă o floare de liliac.
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
vreunuia îi scăpa vreo destăinuire mai neacoperită, celălalt o respingea la fel, râzând. Ei se simțeau protejați de ceva care le îngăduia să mai zăbovească puțin alături de ei înșiși, așa cum erau de fapt. Și le mai îngăduia - credeau ei - și refacerea, retrăirea adevărată a ceea ce ar fi trebuit să fie și să se întâmple. Voiau să mai trăiască o vreme în treacăt, nedefinitiv și nu bănuiau primjediile închise în jocul lor. - Nu mai știu dacă ți-am spus... că sunt însurat
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
pentru noi își scrie chiar acum o operă ce va supraviețui secolului abia început? l Mai aplicat, Liviu Antonesei vede multe schimbări pozitive în literatura română a ultimilor 18 ani, în absența însă "a celei esențiale, care se referă la refacerea ierarhiilor pe alte baze valorice decît cele de dinainte de revoluție". Pînă în 1989, spune el, exista o ierarhie oficială, impusă de regimul comunist, și una oficioasă, construită de critici cu autoritate profesională din țară și susținută de la microfonul "Europei libere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
sticle de băutură, înfulecînd și sorbind cu lăcomie, parcă speriată de gîndul că nu va putea epuiza la timp incredibil de numeroasele provizii cu care s-a înzestrat. "Era un fel de grotescă descătușare în altă gamă de senzații, o refacere de forțe, o animalitate deliberată, un fel de fericire barbară care lega, inconștient desigur, spectacolul morții savurat cu delicii de recompensele generoase oferite propriei vieți cu atîta elan". Rînduri din care încă o dată rezultă situarea Anei Blandiana la antipodul turistului-standard
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
deodată absurd-ironice, prezintă un baladesc "ricanant". Cercul solipsismului s-a închis, lumea și-a recăpătat obiectivitatea ei dură - și deconcertantă. Va urma o nouă etapă în parcursul creator. Poetul va căuta medierea între statuar și aleator, vizând, după desfacerea lumii, refacerea ei. Într-una din cele mai inspirate pagini critice scrise despre opera lui Doinaș, Virgil Nemoianu analizează dinamica dialectică a acestui proces al cunoașterii, dificil și periculos, cu schilodiri și jupuiri verbale comparabile cu cele fizice: "Obiectele realului se strâmbă
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
și îngrijirea pădurilor din zona de cîmpie, îndeosebi a celor cu baza de stejar, gorun, gîrnița, cer, tei și salcîm; ... e) stabilirea structurii optime a arboretelor sub raportul compoziției și densității arborilor la hectar; ... f) elaborarea de tehnologii pentru regenerarea, refacerea și conducerea arboretelor, precum și pentru reconstrucția ecologică a zonelor instabile din punctul de vedere al climei și al altor factori de mediu; ... g) evaluarea funcțiilor de protecție ale pădurilor și creșterea aportului silviculturii la dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
Dozele subterapeutice au efecte asupra florei intestinale, și în plus, induc antibiorezistență la microorganisme patogene. Antibioticele administrate la gravidă sau la mama care alăptează au consecințe asupra formării florei intestinale la copil. După un tratament antibiotic, trec 4-8 săptămâni, până la refacerea florei. Această „fereastră” permite bacteriilor patogene, virusurilor, paraziților să invadeze intestinul. Administrarea de probiotice concomitent sau după tratamentul antibiotic reduce riscurile și accelerează refacerea florei. Alte tratamente ce pot determina dezechilibre ale florei intestinale - Inhibitorii sau neutralizanții secreției gastrice. - Orice
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
au consecințe asupra formării florei intestinale la copil. După un tratament antibiotic, trec 4-8 săptămâni, până la refacerea florei. Această „fereastră” permite bacteriilor patogene, virusurilor, paraziților să invadeze intestinul. Administrarea de probiotice concomitent sau după tratamentul antibiotic reduce riscurile și accelerează refacerea florei. Alte tratamente ce pot determina dezechilibre ale florei intestinale - Inhibitorii sau neutralizanții secreției gastrice. - Orice medicament care influențează motilitatea digestivă (de exemplu laxative) dar cu nuanțare. Atunci când un pacient cu o tulburare a motilității digestive primește un medicament care
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
continuare sfredelită, arsă, înțepată, smulsă - pe măsura ticăloșiei celui ce ispășește, fără ca o picătură de apă să-i umezească buzele, limba străpunsă de ace. Mintea omului modern se răzvrătește împotriva acestei viziuni, ea râvnește la unele convenite pauze, de oarecare refacere, fie pretinde renunțarea la chinurile fizice, în schimbul unora morale, ce nu ar fi mai puțin mușcătoare. însă nu aceasta este imaginea la care s-a oprit omul de pe stradă, oarecarele trecător, eventual pe scuter, în automobil chiar. Din copilărie, obsedat
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
securizant pentru o subiectivitate mereu ultragiată și mereu în ofensivă, în efort de dispersare în plan social: puterea de acțiune se sprijină, cum se știe, pe șansa replierii: aflat în permanent "atac", Camil Petrescu găsește în jurnal necesara zonă "de refacere", omul în prima linie de pe frontul tuturor confruntărilor sociale și repliere. Jurnalul este un element important al strategiei scriitorului: enclavă ascunsă unde se poate oricînd retrage, jurnalul e și un stimulent pentru perioadele dese în care scrisul îi provoacă "idiosincrazie
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
iată, o stăpînește cu puteri discreționare. Criza de autoritate din lumea literaturii corespunde crizei de expansiune a centrului structural în planul relațiilor sociale unde se constituie prima linie a frontului asprei confruntări: "tragedia mizeriei" și autoritatea literară reprezintă zona de refacere din spatele unei tranșee aflate mereu sub focul concentrat al artileriei dușmane: "Aci unde totul se aranjează "în șoaptă", eu rămîn vecinic absent. Nu pot cere nici o slujbă publică. Nu pot trăi din scrisul meu: piesele nu mi se joacă și
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
reconstruim destinul este acela de a începe prin reconstruirea memoriei. O reconstrucție care este în același timp un drum spre trecut și un drum spre viitor și, mai ales, un fel de a face - în pofida justiției care nu funcționează - dreptate. Refacerea memoriei, ca formă de justiție, a fost o idee suficient de intensă pentru a mă împiedica să cântăresc sau măcar să-mi imaginez eforturile pe care le cerea. De altfel, nu le-am făcut singură. De la scrierea proiectului înaintat în 1993
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
dificilă în învățământul gimnazial. Primarul din Târgu Jiu, a făcut repetate demersuri către autoritățile militare pentru redeschiderea gimnaziului care au fost aprobate la 1 august 1917 când gimnaziul a fost redeschis. Sfârșitul războiului a însemnat și o imensă munca de refacere și costructie a tot ce fusese devastat, inclusiv școlile.Cu toate aceste greutăți, gimnaziul Tudor Vladimirescu a reușit să le depășească și să-și ducă la capăt menirea sa de a educa tinerii gorjeni, reușind de-a lungul timpului să
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Mehmed I Devine conducător al Imperiului Otoman în 1413. Este primul dintre suveranii turci, care deține titlul de sultan, după cum reiese din inscripțiile numismatice „Es-Sultân ül-a'zam”, adică „sultanul cel mare”. A preluat conducerea statului în mometul când se impunea refacerea lui, datorită unei scindări teritoriale. Cu toate calitățile lui de bun organizator, dornic de liniște atât în interior cât și în afară, șiret în relațiile cu alți conducători politici, avea și unele defecte, care, însă, nu-i știrbesc prestigiul de
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
exploatare a pădurii. O altă tehnică de exploatare anarhică a pădurii era cea a dărâmării copacilor pentru hrana animalelor. Ea are efecte devastatoare asupra sistemului de resurse. Problema care decurge din exploatarea după tehnica dărâmării este aceea a posibilității de refacere a resursei. Dărâmarea nu putea fi făcută anual, ci trebuia să existe o perioadă de pauză în care copacii să se poată reface. Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]