1,191 matches
-
cărui miză ar fi aceea de a căuta (și mai ales de a „regăsi”) timpurile și locurile „pierdute” ale operelor. Or, în aceste condiții e previzibil că în sfera de interes a exegetului vor intra cu precădere genurile mai apăsat referențiale (îndeosebi proza, dar și memorialistica sau publicistica) și doar în subsidiar acelea caracterizate prin indeterminarea obiectului (poezia și critica). Chiar și în cazul prozei, care în următoarele decenii îi acaparează volumele, U. se va preocupa, sub raportul comentariului, mai mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
terță parte a acestuia, credibilitatea universității pe piața serviciilor specifice poate spori substanțial, datorită creșterii predictibilității comportamentului ei, În sensul dorit de toți „partenerii de interese”. Un rol deosebit de important În acest scop revine diferitelor categorii de standarde utilizate ca referențial pentru „ceea ce se face” și/ sau „cum se face” În fiecare universitate inclusă În sistemul național de asigurare a calității. Elaborarea acestor standarde astfel Încât aplicarea lor să conducă la satisfacerea intereselor “partenerilor de interese” constituie etapa cea mai dificilă și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
metodologia didactică, se formulează opțiunea referitoare la strategia didactică. Evaluarea activității se Întemeiază pe raportarea la obiective. Dar, ar fi simplificator dacă am considera că obiectivele marchează doar etapa inițială și finală a unui proces pedagogic. Ele intervin În calitate de criterii referențiale În cursul interacțiunii efective dintre predare și Învățare, Însoțesc operațiile de evaluare continuă sau normativă. Deci, obiectivele didactice sunt implicate atât În etapa proiectării cât și În cele de implementare și evaluare pedagogică. De aceea, proiectanții curriculum-ului oricărei specialități
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
denumit bullying, apărut printre tineri, în școală și în familie, să se amelioreze până la stopare. Întâlnirea de dimineață ne ajută să creăm un climat de încredere, de încurajare, de asumare de responsabilități. Aici vorbim de integrarea în programul nostru a „Referențialului de grupă”, de fapt un set de reguli de conduită civilizată, menit să armonizeze relațiile între copii și să asigure o atmosferă liniștită, relaxată, favorabilă activității din sala de grupă. Fiecare copil este responsabil cu luarea inițiativei și respectarea unor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
această zonă intens și permanent locuită. Deși iscusit în alte domenii, învățătorul COSTACHE BURAGA a căutat și a găsit de mai bine de 50 de ani identitatea istorică a Văii Dăneștilor, fixând-o - prin ampla sa cercetare istorică în cadrele referențiale ale cunoașterii trecutului părții de sud a Moldovei. Rezultatul investigațiilor sale a fost bogata colecție de arheologie și de etnografie pe care a donat-o Muzeului Județean Vaslui, la care se adaugă și manuscrise vechi, toate constituind rodul osârdiei sale
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ramuri industriale și economice, și de asemenea, cunoașterea tendinței de evoluție paralelă a reglementărilor naționale și internaționale, semnalarea tuturor accidentelor constatate (Seveso). S-a constatat că aspectele economice ale sistemelor de management au numeroase puncte comune și că normele și referențialele de management au evoluat în privința liniilor conceptuale între calitate, securitate și mediu, ceea ce recomandă demararea unui management comun privind: * identificarea sistematică a nevoilor și riscurilor; * planificarea și prevenirea disfuncționalităților; * procese apropiate (erudite, similare); * revizuire pentru o ameliorare continuă a sistemului
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
de aplicarea categoriei "posibilității obiective""20. O utilizatoare a metodei biografice în cercetarea comunismului din România, Lavinia Betea 21, ne atenționează că în interviurile nestructurate sau "creative" din care rezultă povești ale vietii "răspunsurile nu trebuie neapărat raportate la un referențial ontic (adică să ne punem problema dacă ele sunt adevărate sau false), în raport cu anumite date ale realului, ci trebuie considerate în sine că expresii ale unor reprezentări și practici simbolico-culturale ale subiecților". Dar, ăsta nu înseamnă că rezultatul demersului este
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
deduce din listele anterioare. Comparațiile pot avea abordări statice - cele mai uzuale -, dar și dinamice. În cazul primei categorii, compararea implică o operație raportată la un moment dat, ceea ce oferă o imagine a poziției relative a elementului de interes față de referențialul ales. Comparația dinamică reprezintă în fapt un „benchmarking istoric” (Johnson, Scholes și Whittington, 2005), pentru că performanța unui moment se raportează la valorile sale anterioare, în scopul identificării caracteristicilor schimbării. Abordarea dinamică este uzuală în managementul financiar sau în cel al
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în care statul este implicat, într-o manieră semnificativă, pentru generarea unor astfel de baze de date. El poate fi implicat direct prin organizații care se ocupă de statistici, dar și indirect, prin încurajarea asociațiilor create pentru a genera sistemele referențiale pentru competiție. De asemenea, statul poate gestiona crearea unor standarde și a unor „praguri” de admisibilitate pe piață a produselor sau organizațiilor, ceea ce obligă la trecerea în domeniul public a unor informații interne ale organizațiilor. Spre exemplu, în SUA există
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu diferite premii pentru calitate de tip Malcom Baldrige sau Deming. În Uniunea Europeană, situația este similară, cu două „niveluri de agregare” - cel al statului și cel al uniunii -, ceea ce înseamnă că se creează, de facto, un sistem vast de elemente referențiale pentru ghidarea proceselor de îmbunătățire a organizațiilor și produselor lor. Benchmarkingul concurențial și necesitatea creării unei baze de date sunt însă discutabile din punct de vedere etic pe mai multe planuri. Problemele de natură etică ale schimbului de informații între
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1. Planificarea este titulatura generică a fazei în care se stabilește elementul care va fi supus comparării și se alege tipul de comparare pentru acest proces. Spre exemplu, în mod concret, se alege un benchmarking al politicilor de personal cu referențial concurențial, adică se va compara modul de realizare al recrutării în firma de interes cu cele practicate de către firmele concurente, care par a avea elemente inovative ce pot servi de model în managementul resurselor umane. Decizia legată de opțiunile menționate
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
imaginea și poziția comercială; - competențele tehnice și tehnologice; - performanțele financiare. Acestea sunt divizate și operaționalizate pentru etalonare într-o serie de indicatori cvasistandardizați, cum ar fi, spre exemplu, cei de natură financiară, cunoscuți sub denumirea de „rații” sau „rapoarte”. Elementele referențiale sunt și ele alese avându-se în vedere o miză decisivă. Pe de o parte interesează organizațiile concurente, cu care există o confruntare directă, pe de altă parte, organizațiile care excelează într-o anumită activitate pentru a oferi modele care
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în discursul public actual / 240 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 253 4. Creația de sens în discursul "informativ" / 261 Capitolul VI: Textemele din perspectiva poeticii lingvistice / 265 1. Există o poetică a textemelor? / 265 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur / 273 3. Macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual în Creanga de aur / 291 4. Funcții ale textemelor în discursul "poetic" / 307 Concluzii / 311 Bibliografie / 315 Abstract / 339 Cuvânt-înainte Cartea de față se bazează pe o
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în discursul public actual / 253 4. Creația de sens în discursul "informativ" / 261 Capitolul VI: Textemele din perspectiva poeticii lingvistice / 265 1. Există o poetică a textemelor? / 265 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur / 273 3. Macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual în Creanga de aur / 291 4. Funcții ale textemelor în discursul "poetic" / 307 Concluzii / 311 Bibliografie / 315 Abstract / 339 Cuvânt-înainte Cartea de față se bazează pe o teză de doctorat susținută în anul 2011 la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantic", ci o transgresiune a unei "lumi" (de semnificații) și o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a unei "lumi" (de semnificații) și o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se într-o entitate semantică cu potențial referențial imaginativ, al cărei sens se poate constitui numai prin imaginarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se într-o entitate semantică cu potențial referențial imaginativ, al cărei sens se poate constitui numai prin imaginarea unei lumi a textului. Ele se pot grupa în câmpuri referențiale, care vor reprezenta niște structuri dinamice, relativ omogene, de sens, instituite în procesul interpretării textuale, care se polarizează și între care se instituie acea dinamică semantică metaforică, descrisă prin strategiile diaforică, endoforică și epiforică. La palierul cuantelor referențiale putem constata
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în câmpuri referențiale, care vor reprezenta niște structuri dinamice, relativ omogene, de sens, instituite în procesul interpretării textuale, care se polarizează și între care se instituie acea dinamică semantică metaforică, descrisă prin strategiile diaforică, endoforică și epiforică. La palierul cuantelor referențiale putem constata o 'microarticulare', iar la palierul câmpurilor referențiale vom constata o 'macroarticulare' a sensului sau tocmai acea dinamică metaforică prin care se construiește sensul global al textului."404 1.1.3. Al treilea set de diferențe se compune din
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
relativ omogene, de sens, instituite în procesul interpretării textuale, care se polarizează și între care se instituie acea dinamică semantică metaforică, descrisă prin strategiile diaforică, endoforică și epiforică. La palierul cuantelor referențiale putem constata o 'microarticulare', iar la palierul câmpurilor referențiale vom constata o 'macroarticulare' a sensului sau tocmai acea dinamică metaforică prin care se construiește sensul global al textului."404 1.1.3. Al treilea set de diferențe se compune din chiar delimitarea strategiilor/operațiilor de articulare a sensului "poetic
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către filozoful și poeticianul american Philip Wheelwright 405, însă Borcilă i-a redefinit în conformitate cu finalitățile propriei teorii și le-a adăugat o nouă categorie. În consecință, operațiile de articulare a sensului cuprind "(a) strategia diaforică, adică instituirea a două câmpuri referențiale (CRI și CRII) între care există o tensiune ireductibilă (accentuarea dizanalogiei) în raport cu fundalul cunoașterii lumii, (b) strategia endoforică - încercarea de a media această tensiune prin accentuarea analogiilor și suspendarea tensiunii, fie prin "alunecarea" spre unul dintre cele două câmpuri, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
putea fi redescrise, în termenii "poezei" discursive, ca niște operații de resemantizare implicând două câmpuri de referință: unul al referentului propriu-zis (figurat), altul al "referentului" textemic, a cărui particularitate e aceea de a se constitui ca un ansamblu de cuante referențiale sudate ("fixate") prin repetare, dar care își pot (re)activa în text funcțiile semnice și pot contribui astfel la creația de sens. Deși asemenea cazuri sunt mai rare, nu există, în ultimă instanță, nicio condiționare care să le împiedice textemelor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ilustrează, în ultimă instanță, "modul în care folosirea "conotativă" a unui anumit stil al limbii poate contribui la constituirea stilului în întreaga operă a unui autor". În paginile de mai jos, vom urma un traseu interpretativ similar. 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur 2.0. Apărut în 1933, romanul Creanga de aur este considerat una dintre capodoperele prozei lui Mihail Sadoveanu și ale literaturii române în ansamblul ei. Valoarea cărții a fost explicată de către critica literară prin coerența sa
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sale. În această secțiune, ne propunem să explorăm modul în care textemele contribuie la construcția sensului romanului și, implicit, la impunerea valorii sale estetice. În acest scop, vom proceda la o triplă lectură, care va urmări succesiv ( a) microarticularea cuantelor referențiale prin intermediul textemelor, (b) macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual de ansamblu, respectiv (c) funcțiile textemelor în construcția câmpurilor referențiale și a sensului global. Totuși, înainte de aceasta, considerăm că ar fi util să grupăm cele 17 capitole ale cărții în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să explorăm modul în care textemele contribuie la construcția sensului romanului și, implicit, la impunerea valorii sale estetice. În acest scop, vom proceda la o triplă lectură, care va urmări succesiv ( a) microarticularea cuantelor referențiale prin intermediul textemelor, (b) macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual de ansamblu, respectiv (c) funcțiile textemelor în construcția câmpurilor referențiale și a sensului global. Totuși, înainte de aceasta, considerăm că ar fi util să grupăm cele 17 capitole ale cărții în câteva macro-cadre narative. Astfel, putem susține
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]