1,838 matches
-
între altele, legați unii de alții printr-un sens al identității comune și printr-un sistem de valori comune. Respectând natura conceptului și maniera în care acesta se refuză unor prezentări care să includă o încarcerare a sa în lumina reflectoarelor, Cohen se apropie de el din unghiuri cât mai variate, conturându-i imaginea cu riscul de a înlocui o categorie indefinibilă cu altele la fel. Astfel, comunitatea ar fi entitatea căreia cineva îi aparține, mai cuprinzătoare decât rudenia, dar mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
poate esențialul - valoarea. Este tocmai ceea ce ne propunem acum, aducând în discuție Și supunând analizei, scenariul filmului numit valoare. Și ce poate fi mai interesant Și mai captivant decât prezentarea pe scena contabilității a actorilor - preț, bogăție, adevăr în lumina reflectoarelor - utilitate Și piață, sub bagheta regizorului - evaluare. Etimologia Și istoria cuvântului valoare explică ambiguitatea sa. Termenul de valoare descinde etimologic din verbul latin valere, al cărui sens primitiv era de a putea, a fi puternic, a procura satisfacție. Valoarea desemnează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Somaliei și Rwandei fiind, cu siguranță, cele mai dramatice. În Somalia, misiunea militară cu caracter umanitar trimisă de Statele Unite în 1993 a fost suspendată, după ce trupele americane au suferit pierderi grele în confruntarea cu milițiile colonelului Mohamed Farrah Aidid, sub reflectoarele mass-media internaționale. La nici un an după aceea, ONU și comunitatea internațională asistă pasive la transformarea puterii etatice rwandeze (dominată de etnicii hutu, majoritari) într-o veritabilă „miliție” coordonatoare a genocidului împotriva etnicilor tutsi, minoritari. Realism versus politică globală În secțiunile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
organizate de impresarul cultural al statului sovietic de la Începuturi, Anatoli Lunacearski. În piesele În aer liber pe care le-a pus În scenă, revoluția era reprezentată la o scară ce trebuie să fi părut aidoma celei reale, cu tunuri, trupe, reflectoare, vase pe râu, patru mii de actori și treizeci și cinci de mii de spectatori. În vreme ce revoluția adevărată avusese parte de toată dezordinea firească a realității, reprezentarea ei scenică era de o precizie militară. Actorii erau organizați În plutoane și dirijați cu ajutorul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de cusut, /se învârte cilindrul cu găuri, / se aprinde motorul de la flacăra/ inimii mele/ - nu-mi pare rău.” Poetul este un ghiduș sarcastic, un ludic agitat și hipersensibil. Neliniștea subiacentă o deghizează în posturi zgomotos-candide, poetul se simte permanent sub reflectoarele aprinse, orice revelație, orice senzație se cere comunicată cu sagacitate celorlalți. Acest vacarm grațios și clovnesc ocupă locul temei singurătății și disconfortului existențial, ce caracterizează versul altor optzeciști. Atitudinea cea mai frecventă este fuga spre intrarea în rol, spre travesti
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
române. A debutat în 1934, cu o cronică literară, în revista „Manifest”, la care a fost unul dintre redactori, iar editorial, cu o culegere de articole, Confruntări literare (1966), după ce întocmise o antologie a reportajului românesc de la 1829 la 1866, Reflector peste timp, apărută în 1964. Întreaga activitate a lui I. stă sub semnul jurnalisticii atât ca tip de abordare a fenomenului literar și ca stil/limbaj al demersului critic, cât și ca activitate în sine, de la publicistica politică și culturală
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Eminescu („scenografia ideilor” în Memento mori, peisajul ciné-vérité din poeme ca Privesc orașul...) și Calistrat Hogaș („peisagist al sublimului”, interpret panteist al universului). Preferinței pentru presa literară îi datorează I. și o primă antologie a reportajului românesc subîntinzând epoca 1829-1866: Reflector peste timp. Culegerea cuprinde multe texte din pagini de revistă, pe care antologatorul le transcrie acribios. Cea de-a doua coordonată a personalității lui I. este relevată pentru prima dată mai clar de o altă culegere, Din istoria teoriei și
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
MARIN BUCUR SCRIERI: Confruntări literare, I-III, București, 1966-1988; Istoria literaturii române, I, București, 1969; Jurnal ieșean, București, 1971; Titu Maiorescu, București, 1972; Dobrogeanu-Gherea, București, 1972; 101 tablete, București, 1974; Nicolae Filimon, București, 1977; Profil de epocă, București, 1981. Antologii: Reflector peste timp (Din istoria reportajului românesc). I (1829-1866), București, 1964; Din istoria teoriei și criticii literare românești. I (1812-1866), București, 1967; Cumpăna cuvântului, București, 1978 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru, GL
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
1915. Repere bibliografice: A. de Herz, Portretul unui portretist, RP, 1913, 383; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 578-585; Arghezi, Scrieri, XXIII, 267-268, 369-371; Lovinescu, Opere, VIII, 163-165; Lovinescu, Scrieri, II, 187-189; Gaby Michailescu, Culise și reflectoare, București, [1937], 184-185; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 227-230; Ion Pas, Prezențe, pref. Teodor Vârgolici, București, 1968, 237-238; Umoriști de altădată, îngr. și pref. Ion Roman, București, 1969, 231-272; Ciopraga, Lit. rom., 577-579; Ist. teatr. Rom., II, 212-213
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
educe gustul public prin texte reprezentative. Rubricile, în mare parte nesemnate, au încă de la început un caracter specializat, păstrându-se aproape neschimbate pe toată durata de existență a periodicului. Astfel, „Buletinul literar” conține informații despre cărți noi, românești și străine. „Reflectoare din lumea artelor”, cu foiletoane semnate permanent de Em. Cerbu, tratează despre spectacolele de la Teatrul Național din București, o cronică separată având drept obiect spectacolele teatrale de la Paris și Viena. „Ecranul animat”, devenit, din 1929, „Culisele ecranului”, se ocupă de
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
sfârșitului de veac agresează individul până la anihilare. Sensibilitatea poetului („simt totul distinct, excitant, dureros”) - „ultrarealistă” (Marian Papahagi) - înregistrează tensiuni paroxistice, notația expresionistă atinge apogeul: „Se învârtesc rotative, mii de ziare, cuvinte / Cad în rigole, ca grindina, ca fructele putrede / Mari reflectoare, tobe, acrobați, saltimbanci cu zâmbetul calp / Ziua curge frenetic, gureșă cu paiete, cu zale, cu explozii de-o clipă / Fire, forme, nervi se nasc, strălucesc, se consumă, se sting / Porții de viață, de moarte, de glorie se-mpart pe mari
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
dispozițiilor de moment. Dar poezia Magdei Cârneci nu are numai funcția de "expunere" în sensul de trecere în revistă, de răsfoire buimacă și nevrotică a magazinului ilustrat al realității. Literatura ei se apropie de substanța unui mise-en-abîme, comportă interpretarea unui reflector. "În lumina portocalie și oblică", "în lumina finală" este surprinsă o întreagă serie de portrete feminine: "doica, maria, femeia de serviciu, menajera [...] bătrâna femeie apocaliptică" (p. 22). Vederea-prototip este o Ea voluptoasă și languroasă. Întregul poem din acest unghi de
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
Tănăsescu. Paginile primei serii reflectă viața artistică bucureșteană din perspectivă informativă. Manifestările culturale sunt prezentate în primul rând prin texte publicitare, afișe, anunțuri, programe de teatru, cinema, concerte și instantanee fotografice. Informației i se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul ideologic, devenit mai evident la nivel programatic în seria „nouă”, inaugurată la 11 decembrie
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Dan Petrașincu, Mihai Anastasiu, „Cronica muzicală”, susținută de Const. A. Orășianu, „Cronica cinematografică”, „Cronica științifică”. Rubrici culturale sunt și „Cinema”, „Astă seară veți asculta la radio”, „Muzică”, „Cărți noi”, „Bibliografie”, „Spectacole”, „Cărți, reviste”, „Plastica”, „Știri artistice”, „Teatrul și oamenii lui”, „Reflectoare”. Alți colaboratori: Anișoara Odeanu (sub semnătura Doina Peteanu), Arșavir Acterian (sub pseudonimul A. N. Suitariu), N. Pora, C. Dan Pantazescu, Alexandru Pană. L. Cr.
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
tipic” și „spiritul de partid” în critica literară, prezentări ale scriitorilor validați ca exemple - Dan Deșliu, Petru Dumitriu -, numeroase relatări de caz, ca Marin Preda cu nuvela Ana Roșculeț sau A. E. Baconsky și poezia „eului”. Comutând, în același mod, reflectorul fie asupra unor genuri și specii alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra scriitorilor de prim-plan, cu antologări abundente de texte supuse șabloanelor, următoarele tomuri relevă competiția dintre generații (anul 1954), triumful realismului
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
echipă, empatia, competențe de reprezentare grafică, dezinhibarea. Pornind de la teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner, se poate realiza evaluarea și din această perspectivă, prin sarcini de lucru diferențiate, ca: pentru inteligența lingvistică - realizarea unui eseu privind relația narator - personaj reflector, în romanul Concert din muzică de Bach, pentru inteligența matematică - realizarea unui scheme privind relațiile dintre personajele romanului, pentru inteligența vizuală - imaginarea unei coperte care să cuprindă elementele definitorii ale romanului, inteligența intrapersonală - redactarea unei pagini de jurnal al personajului
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
de Frontul Democrat Universitar și de UNSR, politicul își impune prioritățile, colaborările devin tot mai terne, publicația eșuând în cel mai pedestru proletcultism. Este apreciat modul în care execută Sorin Toma un mare scriitor, ca în articolul Poezia argheziană sub reflectorul actualității, în timp ce Savin Bratu proclamă virtuțile angajării și veștejește individualismul în artă - Narcisismul, o falsă valoare a poeziei moderne. Confuzia și deruta noilor promoții de scriitori rezultă edificator din răspunsurile date de Petru Dumitriu, Geo Dumitrescu, Paul Cornea, Ion Mihăileanu
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
aveai mai puțină demnitate personală, cu atât o suportai mai ușor. Shop-urile, magazinele cu circuit închis erau într-o lume paralelă... - între lumi, intermediari erau bișnița, relațiile sau „binefăcătorii”. Într-o vreme erau mereu date la TV (la emisiunea „Reflector”) exemple de speculanți porecliți „hârciogi”, despre care se spunea că ar dosi alimentele prin cimitire, atentând astfel, ca niște adevărați trădători, la cuceririle socialismului. Vezi, Doamne, de asta era criză alimentară. „Se fură mult, d-aia n-avem, da’ o să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Assistants), spre schimburile de fișiere din rețele, sistemele de tip instant messaging și multe altele. 2001 a fost un an cu... de toate pentru toți. Virușii „clasici” au început să facă pași mici înapoi și să lase loc în lumina reflectoarelor viermilor, care au exploatat folosirea Internetului de către un număr tot mai mare de persoane. Vedetele acestui an au fost CodeRed, Nimda, Aliz și BadtransII. Prin pierderile grave pe care le-au provocat, sus-numiții au fost adevărați pioneri în stabilirea viitoarelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
afirmația lui Vâșinski, la un banchet, că intelectualii români aveau de ales între „titluri, onoruri și bani ori Siberia”. Lectura devine însă acaparantă prin smulgerea unor măști de politicieni și scriitori venerați, prin desecretizarea vieții lor intime, prin punerea sub reflector a unor practici medievale de conducere instituite de Ceaușescu, operante chiar la cel mai înalt nivel de partid și de stat. Fostul scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Patrașcanu), Constantin Barcaroiu, Panait Istrati, B. Jordan, „Universitățile” lui Maxim Gorki ș.a. Traducerea povestirii Ai comis o crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de artă” (ținută de N. Pora), „Note în marginea actualității” și mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și cinematografice (între semnatari remarcându-se Gaby Michailescu), completează sumarul unei reviste care se distinge prin vivacitatea ei. Alți colaboratori: Eugen Boureanul, Alexandru Talex. I.M.
POLITICA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
la iveală, pe un ton polemic, tendința antimodernistă a publicației, care s-ar vrea un „gest de împotrivire” la haosul contemporan, o încercare de a risipi „fumul atâtor mirodenii cosmopolite arse la picioarele mediocrităților”, care împreună cu „încrucișarea multicoloră a atâtor reflectoare, trâmbițarea atâtor genii improvizate și prăbușirea atâtor zei adevărați împrumută societății românești o înfățișare trivială, caracteristică doar balurilor mascate”. Gata să-și asume riscul de a fi considerată reacționară, O. nu a putut decât să-și anunțe orientarea și să
ORIENTARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288573_a_289902]
-
Tăchiță Papidon, fiul unui agă de poteră. Dacă narațiunea din primul roman era liniară, în Pădurea nu doarme structura este mozaicată, firele narative se întrepătrund, tehnica se apropie de aceea cinematografică: narațiunea este o succesiune rapidă de scene, majoritatea scurte, reflectorul mutându-se necontenit de la un personaj sau grup de personaje la altul. Cu atât mai interesant, cu cât perspectiva se schimbă: naratorul adoptă ori perspectiva unui personaj (eroul unei scene), ori a unui martor colectiv, de tipul „babelor” (din Slăveni
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
alți parametri. Nici chiar episodul marxist al confruntării sociologiei cu materialismul istoric (filosofia marxistă a istoriei) nu s-a rezumat la raportarea mecanică a unor „orientări” exogene României. Eu nu calific În nici un registru această „disidență”; doresc doar să Îndrept reflectorul discernământului asupra nuanțelor și detaliilor revelatoare, deoarece tropismul politicienilor noștri după modele străine de gestionare a problemelor sociale românești Își dovedește totala inadecvare. Un diagnostic al acestei situații l-am descris pe larg În cartea Bovarismul instituțional și reforma românească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să te desprinzi de atracția gravitațională a unor moduri clasice de gândire, mai ales când crezi în obișnuitul echilibru academic al comparării termenilor, și că este greu să treci cu ușurință de la trecutul cufundat în istorie la prezentul animat de reflectoarele trăirii. Postcomunismul îl trăiesc atât de intens, încât nu aș dispune de acea necesară distanță pentru a-l vedea clar. Postmodernismul e atât de divers, încât mi se pare opacizant. Postiluminismul este atât de cufundat în întunericul trecutului, încât până
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]