2,370 matches
-
337 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) 348 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de lire 349 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiune 349 13.2.1. Metode centrate pe reflexie 349 13.2.1.1. Reflecția personală 349 13.2.1.2. Învățarea folosind principiul lui Premack 350 13.2.1.3. Matricea obținerii de date 351 13.2.1.4. Jurnalul cu dublă intrare 352 13.2.1.5
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o sursă principală, o focalizare pe unul dintre obiective. Avem din nou de a face cu un continuum pe care plasăm acest areal de metode și tehnici. 13.2.1. Metode centrate pe reflexietc "13.2.1. Metode centrate pe reflexie" 13.2.1.1. Reflecția personalătc "13.2.1.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un poet al mândriei românești, AST, 1967, 10; Căprariu, Jurnal, 193-198; Martin, Poeți, I, 126-133; Regman, Cărți, 142-152; Ion Vartic, Teatrul lui Radu Stanca, TR, 1968, 18; Valeriu Cristea, „Teatru”, GL, 1968, 35; Nicolae Manolescu, „Teatru”, CNT, 1968, 39; Felea, Reflexii, 51-56; Manolescu, Metamorfozele, 125-128; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 73-79; Valentin Tașcu, Personajul dublu. Note despre teatrul lui Radu Stanca, TR, 1969, 18; Mincu, Critice, I, 181-183; V. Fanache, Eseistul Radu Stanca, TR, 1970, 3; Balotă, Labirint, 297-303; Doinaș
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
modernist, el crede că „poezia nouă”, simbolistă, aduce un plus de cunoaștere, printr-o mai profundă intelectualizare (lirica e „tăiată în cristalele fine ale gândirei”) și o maximă energizare a creativității, aptă să facă din vers „o apoteoză a vieții” (Reflexii în fața poeziei nouă, „Vieața nouă”, 1922). Din 1913 își începuse și cariera ostășească, urmând cursurile Școlii Militare de Artilerie, Geniu și Marină, apoi fiind concentrat, cu scurte pauze, care i-au îngăduit să termine facultatea. A participat ca sublocotenent la
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
postfața edit., București, 1975; Mircea Eliade, Proză fantastică, I-V, postfața edit., București, 1991-1992; Tudor Vianu, Cunoașterea de sine, introd. edit., București, 1997; ed. București, 2000; G. Călinescu, Fals jurnal, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Regman, Cărți, 105-115; Felea, Reflexii, 135-137; Cesereanu, Ipostaze, 210-218; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 428-436; Ciobanu, Panoramic, 298-301; Piru, Varia, I, 470-473; Stănescu, Poeți și critici, 109-111; Vlad, Convergențe, 84-88; Grigurcu, Idei, 261-267; Raicu, Structuri, 298-302; Dimisianu, Valori, 9-13; Nițescu, Repere, 46-52; Negoițescu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
în care jocul este un concept-cheie al sistemului de repere considerat de S. relevant pentru devenirea discursului intelectual european (științific, filosofic, artistic). Îi urmează două cărți plasate programatic sub semnul lui Dionysos - a cărui efigie țintuiește simbolic dimensiuni esențiale ale reflexiei și creativității: Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse (1989), God of Many Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle (1991). Chiar din titluri se atrage atenția asupra itinerarului
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
sfârșitului lumii, provocând două răspunsuri extrem de interesante pentru tema prezentei lucrări. Epistolele datează din 418 și 419, adică din perioada episcopatului la Hippona. Augustin se află la primele tatonări în domeniul eshatologiei, dar o bună parte a rezultatelor expuse în reflexiile epistolare vor fi reluate și dezvoltate ulterior, în De ciuitate Dei. Epistolele 197 și 199 au numai o legătură indirectă - dar de o reală importanță - cu tema Anticristului. Ele iau în discuție data parusiei și apariția adversarului eshatologic pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Regman, Confluențe, 7-24; Săndulescu, Pagini, 112-127; Scrisori - Ibrăileanu, I, passim; Sevastos, Amintiri, 190-200, 486-488; Ciopraga, Portrete, 77-102; Georgescu, Polivalența, 5-61; Papu, Luminile, 21-26; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 189-197; Zaciu, Masca, 177-188; Baconsky, Marginalii, 7-21, 143-149; Felea, Reflexii, 31-38; Piru, Panorama, 203-223; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 59-72; Vasile Sadoveanu, Bădia Mihai, București, 1968; George Muntean, Cercetări literare, București, 1969, 192-227; Vintilă Russu-Șirianu, Vinurile lor..., București, 1969, 73-113; Mihail Șerban, Amintiri, București, 1969, 5-66; Botez, Memorii, I, 408-445
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
tipărită în 1690 are la bază analogia dintre fenomenele luminoase și fenomenele acustice, deși Huygens știa că sunetul nu se propagă în vid, iar lumina se propagă și încă având o viteză foarte mare. Analogia a fost utilă la explicarea reflexiei și refractiei luminii, dar n-a putut fi folosită pentru explicarea propagării rectilinii a luminii, a difracției, a unor experiențe de polarizare a luminii. Unele dintre aceste fenomene au fost explicate cu ajutorul altei analogii cea dintre lumină și undele ce
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
ordin de mărime cu distanța interatomică. La sugestia lui Laue, experimentul de difracție reușește mai întâi în cazul radiațiilor X, dovedind astfel natura lor ondulatorie. Aceeași analogie este utilizată mai târziu în interpretarea rezultatelor obținute de către Davisson și Germer la reflexia electronilor pe suprafețe de nichel. Datorită faptului că rezultatele obținute în cazul monocristalului de nichel au fost analoge celor corespunzătoare difracției razelor X pe rețelele cristaline (sau luminii pe rețeaua plană), ele au condus, pe baza recomandărilor lui Born și
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Ioan Flora), Gradul zero al poeziei - Nulti stepen poezije, ed. bilingvă, postfață Mircea Tomuș, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 207-215; Călinescu, Aspecte, 288-301; Felea, Dialoguri, 262-263; Micu-Manolescu, Literatura, 143-145; Oarcăsu, Opinii, 196-201; Simion, Orientări, 154-173; Oarcăsu, Oglinzi, 237-242; Felea, Reflexii, 88-99; Martin, Generație, 11-23; Rusu, Utopica, 101-116; Cristea, Interpretări, 82-87; Doinaș, Diogene, 91-96; Felea, Poezie, 132-137; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1971, 189-213; Martin, Poeți, II, 181-195; Negoițescu, Lampa, 131-149; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 457-466; Sorianu, Contrapunct
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
începând cu B. Delavrancea și încheind cu contemporanii Valjan, I. Peretz ș.a. și cu reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
alchimia, numerologia, pitagoreismul, teosofia. Cercuri la Elsinore, volum socotit de Valeriu Cristea cel mai notabil debut poetic al anului 1972, poartă, încă din titlu, pecetea unei duble încifrări: îndoiala („autoreflexivitatea”) hamletiană este suprapusă misticii pitagoreice și „pusă în abis” prin reflexia meditației existențiale în oglinda desăvârșită a ideii de cerc, într-un „joc secund” ce urmărește purificarea spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
jurnalul său, ținut din tinerețe până la moarte, S. nota: „Primele mele defecte la o lucrare neretușată, proaspătă, sunt de obicei: vulgaritatea stringentă, prozaismul vulgar ori facilitatea frivolă, în care eul intim își dă pe față ce are mai rău. După reflexie, retușarea aduce o nobleță a atitudinii și a expresiei”. Cum toate poemele antume sunt rezultatul unei prelucrări intelectuale, reflexive, a primelor impulsuri, morbidețea lor se comunică în forme perfect prelucrate muzical și într-o imagistică bine controlată, adesea obscură. O
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Petru Comarnescu, Căutări și aspirații în poezia tânără, RFR, 1945, 4; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 436-438; Negoițescu, Scriitori, 384-387; Valeriu Cristea, „Zeii prind șoareci”, GL, 1968, 18; Constantin Călin, „Zeii prind șoareci”, TMS, 1968, 9; Felea, Reflexii, 122-127; Manolescu, Metamorfozele, 121-122; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 107-112; Piru, Panorama, 133-138; Cubleșan, Miniaturi, 157-164; Mincu, Critice, I, 184-185; Geo Bogza, Stelaru, CNT, 1971, 49; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 467-474; Constantin, Despre poeți, 38-41; Martin
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
vânturilor. Poeme din lirica secolului XX, îngr. și postfața trad., București, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, pref. trad., București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 273-276; Nicolae Manolescu, „Pietre kilometrice”, CNT, 1963, 16; Georgescu, Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea, Reflexii, 116-121; Sorianu, Glose, 134-137; Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
1965, 7; Streinu, Pagini, III, 41-48; Simion, Orientări, 196-211; Nicolae Manolescu, Ingenuitatea inteligenței, CNT, 1966, 22; Ivașcu, Confruntări, III, 84-86; Negoițescu, Scriitori, 472-473; Martin, Poeți, I, 205-211, II, 204-216; Vladimir Streinu, Iona, chitul și alți ihtiozauri, LCF, 1968, 3; Felea, Reflexii, 100-106; Dinu Pillat, Marin Sorescu, RITL, 1969, 3; Martin, Generație, 36-42; Rusu, Utopica, 127-132; Doinaș, Diogene, 222-227; Nicolae Manolescu, Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, CNT, 1971, 29; Felea, Poezie, 115-126, 235-239; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 437-446
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
de condițiile de viață pe perioada petrecută în străinătate (specificarea condițiilor de cazare, a salariului, a numărului de ore de muncă etc.) și presupun o selecție ridicată în raport cu vârsta, ocupația și nivelul de pregătire profesională. Deplasările sunt, în această situație, reflexia necesităților definite oficial pe piața forței de muncă din țara de destinație. În cazul unora dintre țările de destinație, nici chiar un contract de muncă individual nu poate fi obținut decât dacă angajatorul demonstrează că oferta locală nu poate acoperi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a candidatului și capacitatea de a munci. Dirty, dangerous, difficult. După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le aplică statele de destinație. În 2002, din totalul contractelor de muncă mediate de OMFM, 58,56% erau contracte pentru Germania, iar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
găsirea conexiunilor între idei. Poate fi utilizat atât în evocare (faza de recapitulare a cunoștințelor, de captare a atenției și de trezire a interesului) obținându-se o bună inventariere și organizare grafică a cunoștințelor elevilor, cât și în etapa de reflexie (recapitulare, sistematizare a cunoștințelor) evidențiindu-se conexiunile dintre idei. Astfel, la Științe, clasa a IV - a, le-am oferit elevilor tema de recapitulare ,,Medii de viață”. Acest titlu-nucleu a fost scris pe trunchiul arborelui, desenat în prealabil pe o planșă
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
Cu privire la aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște participarea factorilor neurologici plauzibili unei organizări mentale deosebite, care nu poate exclude o reflexie psihopatologică. Noi putem spera că interacțiunile între diferite domenii de cercetare vor crea discursuri mai realiste și că dezvoltarea copilului autist și obstacolele să fie considerate și recunoscute ca fructul unei interacțiuni complexe în care se încrucișează potențialul genetic, biologic
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
este tema centrală, a oricărei forme de gândire medicală, să urmărim în continuare aspectele gândirii medicale având ca temă suferința psihică, în special din punctul de vedere al psihopatologiei. Dacă în cazul medicinei somatice, acest aspect al „gândirii medicale” ca reflexie asupra suferinței este mult estompat de aspectul somatic-formal la care se face în mod permanent referință, în cazul psihiatriei și mai ales în cazul psihopatologiei situația ne apare complet schimbată. În psihopatologie metoda filozofică pare chiar că înlătură, în mod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
b) realizarea/construirea sensului - urmărește modul cum va fi explorat conținutul lecției de către elevi și are un caracter foarte flexibil: - ce conținut vom folosi și cum va fi prezentat? - care este activitatea elevilor pentru a ajunge la înțelegerea conținutului? c) reflexie - sau modul cum vor folosi elevii conținutul lecției: explorarea implicațiilor, înțelesul noilor cunoștințe în lumina propriei experiențe sau atitudinea față de problemele pe care le ridică unele texte; d) încheierea lecției - modul cum se va încheia lecția aparține în totalitate profesorului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
GL, 1966, 13; M.N. Rusu, „Întoarcerea din Cythera”, LCF, 1966, 21; Șerban Foarță, „Întoarcerea din Cythera”, O, 1966, 6; Gabriel Dimisianu, „Întoarcerea din Cythera”, VR, 1966, 8; Magdalena Popescu, „Porțile”, RL, 1968, 31; Ion Caraion, Planete, VR, 1968, 7; Felea, Reflexii, 75-79; Piru, Panorama, 191-193; Dana Dumitriu, „Drumuri și zile”, RL, 1970, 10; Ilie Constantin, „Mineralia”, RL, 1970, 25; Petru Poantă, Lirica feminină, ST, 1970, 9; Maria Banuș, Radiografie și destin, ARG, 1970, 10; Constantin Ciopraga, Voci feminine, CRC, 1970, 47
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
neglijate de autor, operații cvasiprocustiene de înscriere a operelor sale în formele unor tipare retorice reproiectate.) Cartea este un obiect închis și finit; textul, dimpotrivă, este o curgere infinită, un „flux” fără început și fără sfârșit. Cartea are sensuri precise - reflexii structural-lingvistice ale unor semnificații de tip reprezentativ și reproductiv; textul este o mașină producătoare de sensuri - o entitate cu caracter entropic -, ale cărui semnificații, departe de a putea fi sistematizate, proliferează continuu prin schizoidie și diseminare, într-un proteism lipsit
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]