3,182 matches
-
actuale. Conceptul determinismului prin finalitate personalist energetic urmează structura formală a conceptului kantian al finalității. Aceasta din urmă presupune două condiții a) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; b) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Finalitatea kantiană are o structură formală pentru că este posibilă pe temeiul unei facultăți a ființei raționale, independent de orice conținut determinat și pentru că reprezintă condiția de posibilitate a unității cunoașterii și a acțiunii libere. Operațiile cuprinse în această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
the kantian finality concept. This last one supposes two conditions: a) the placing the man in the position of the final goal of the world's existence; b) the extension of the finality (as principle of the faculty of the reflexive judgment) on nature. The kantian finality has a formal structure because it is possible on the basis of a rational being's faculty, free of any determined content, and because it represents the conditions of possibility of the knowledge's
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic" al rațiunii și al facultății de judecare reflexive, a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa Școalelor, 1943, p. 75. 100 Idem, Critica facultății de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru valori mutabile, polimorfe, deschise, purtătoare de viitor. Să-i Învățăm pe elevi să gândească singuri, independent. Să-i Învățăm să Învețe. Să-i Învățăm să uite, la un moment dat, ceea ce au Învățat! Față de valori trebuie să fim mereu reflexivi, Întrebători, iscoditori. Acesta ar fi, de fapt, semnul cuprinderii și vertebrării noastre axiologice: să ne raportăm la valori, așa cum acestea pretind de la noi, cu spiritul mobil și treaz - Întru proliferarea lor și Înălțarea noastră! 2.3. Uimirea și Întrebarea - garanții
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
caută să vadă lucrurile și altfel. Cine se Înfiorează de ceea ce află demonstrează cât se poate de clar că nu este indiferent față de ceea ce posedă, nu rămâne pasiv față de cunoaștere, vrea să meargă cu ea mai departe. Cunoașterea veritabilă este reflexivă; nu este o țintă, ci un parcurs, nu o achiziție, ci o năzuință, nu o proprietate individuală, ci un bun care trebuie dat mai departe. Ea presupune mereu un „mai mult”, un „rest”, un „dincolo”: creează sentimentul că mai sunt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atunci când se impune din punct de vedere material, financiar și administrativ. Școala nu are mai puțină responsabilitate În gestionarea religiozității, În formarea religioasă și trăirea Întru credință. Prin demersurile profesorilor de specialitate (și nu numai), religia primește o nouă configurare reflexivă și integrare valorică prin raportarea la cadrul general de cunoștințe, atitudini și conduite transmise de școală. Prin intermediul religiei ca disciplină de studiu, școala se centrează spre valori fundamentale deosebit de necesare pentru aureolarea și semnificarea responsabilă a altor valori (științifice, pragmatice
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
le găzduia. O altă broșură, anunțată în 1936, Orizontul unei revoluții, a rămas, probabil, doar un proiect. Studiile sale din „Rânduiala”, cele din primul an de apariție mai ales, au un caracter cultural și filosofic preponderent și evidențiază un spirit reflexiv, înclinat spre privirea de sinteză (Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești). La fel, majoritatea colaborărilor sale la „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Ideea românească”. În 1942 este numit secretar de presă al Legației Române la Berlin, iar în
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
scriu aici poate părea a conține autocritici prea severe. Posibil. Cred că este însă momentul să ne îndreptăm atenția asupra situației sociologiei noastre și asupra direcțiilor ei de dezvoltare. Dezvoltările spectaculoase ale sociologiei au un risc: să fim mai puțin reflexiv. Violența în emisiunile de televiuziune Media și violența Ioan Drăgan Universitatea din București Articolul prezintă o sinteză, fie și sumară, a datelor și concluziilor rezultate din două proiecte de cercetare realizate de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
legitimarea violenței. Fără a acredita concluziile extreme ale lui Sartori din Homo videns, după care omul crescut în fața televizorului, dominat de video-cultura televizuală riscă să devină și să rămână un „video-copil”, prizonier al „postgândirii” sărăcit de cultură și de autonomie reflexivă, investigațiile noastre susțin punctual unele dintre fenomenele și tendințele relevate de Sartori. Mai întâi, chiar dacă există unele schimbări cu vârsta în consumul televizual, atât copiii cât și adolescenții intră în categoria marilor consumatori de televiziune și, corelativ, în aceea a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sale în 1998, sub egida Uniunii Scriitorilor. A debutat editorial cu volumul Ascunsa ninsoare, apărut în 1978. A mai publicat versuri în „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dunărea literară”. A. este un elegiac modern care consolidează generația șaptezecistă în dimensiunea ei reflexivă. De la primul volum, Ascunsa ninsoare, poetul își dezvăluie hotărât temele și identitatea lirică, pe care le va confirma, cu nesemnificative inconsecvențe, în alte cărți de poezie publicate: Supunerile (1982), Fluturele de diamant (1986), Amintiri din pădurile de miconiu (1991). Motivul
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
o idee, totuși scriitura îngrijită, finețea privirii, prospețimea descripției le detașează de proza vremii. Rețin atenția Umbra casei și Scrisoare veche, în care ficțiunea abia dacă modifică pasta autobiografică, și Spovedanii, unde, în forma jurnalului intim, se detaliază un proces reflexiv subtil, caracterizând un personaj straniu, dezabuzat, estet. Al doilea colonizator al Daciei, Bullier, Idolul și mai ales Povestea unei console marchează trecerea la ipostaza de memorialist, predominantă în Portrete, galerie a celor care i-au fost apropiați: N. Beldiceanu, I.
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
bucăți”, comparabile unor reîntrupări metempsihotice, întrucât fiecăreia îi corespunde un eu diferit. Dificila recompunere, cu ajutorul memoriei involuntare ori dirijate, are ca miză ultimă găsirea eului profund, primordial. Rareori subiectul momentului rememorat este însuși autorul, însă implicarea lui, fie elegiacă, fie reflexivă, este întotdeauna evidentă. Reminiscențe autobiografice sunt doar Revista nocturnă și Fata din dafin. Apropiate de acestea, Mama, Ex-voto, Tata, Mihail Kogălniceanu și A. D. Holban evocă persoane din cercul familial. Deși sunt proiectate adesea în fantastic, deși includ ceva din mirajul
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
urmașul domnișorilor eleganți din secolul al XVII-lea, exprimă această pretenție a subiectului de a deveni propriul lui spectator și de a se depăși construind o imagine armonioasă cu ajutorul artificiului. Conștiința eului, subiectivitatea se regăsesc În spectacolul dedublării, iar operația reflexivă a oglinzii Îi oferă fiecăruia imaginea creativității sale, Într-un «narcisism idealizant», conform căruia subiectul nu spune «Mă iubesc așa cum sunt», ci «Sunt sau trebuie să fiu așa cum mă iubesc».”1 Așadar, o iluzie? O simplă proiecție? Nu altfel o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
spirituale spre un punct dat”. Îl cunoaștem acum destul pe Baudelaire pentru a Înțelege sensul acestor maxime: a avut din naștere, Într-o epocă deterministă, intuiția că viața spirituală nu este dată, ci că ea se face; și luciditatea sa reflexivă i-a Îngăduit să-și formeze idealul stăpânirii de sine: omul este Într-adevăr el Însuși, În bine ca și În rău, la limita maximă a tensiunii. Este vorba tot de același efort de a se recupera pe sine, cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
reevaluare critică a statutului ei de știință și a „scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente și patimașe uneori, au creat nu numai un curent de idei, ci și o antropologie paralelă (dacă nu chiar o antiantropologie prin vehemența negației) - „critică”, „reflexivă”, „interpretativă”, „postmodernistă”. Începută printr-o reflecție asupra autorității etnografice, această dezbatere a ajuns să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
controlează universul. Magia este centrată pe nevoile individului, religia pe cele ale societății. Magia nu are criterii morale, religia este fundamentată pe valorile etice. În adâncul ei, opoziția dintre religie și magie este subîntinsă de cuplurile binare spiritual vs pragmatic, reflexiv vs activ, rațional vs irațional. Această paradigmă, dominantă În intepretările antropologiei victoriene (dar evidentă și În multe abordări ulterioare), se Întemeiază pe o viziune aparte asupra religiei, viziune făurită În Europa postmedievală, sub influența mișcărilor reformiste: Un ideal eterat al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și recombinate În imagini bizare și terifiante” (1968, vol. X, p. 577). Drept urmare, liminalitatea reprezintă un mecanism de „defamiliarizare”, care conduce la configurații noi, nu o dată grotești, violente, iconoclaste (1982, p. 27). Ca o sinteză a acestor observații, notăm caracterul reflexiv. Turner consideră că exagerările care apar În aceste constructe simbolice eliberate de constrângerile societas sunt „un mod primordial de exercitare a abstracției. Trăsătura exagerată este transformată În obiect de reflecție” (1967, p. 13). Astfel, monștrii (imaginari sau materializați de măștile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare a acestuia: Forma grotescă de carnaval ș...ț consfințește libertatea ficțiunii, Îngăduie asocierea și apropierea unor elemente eterogene și Îndepărtate, Îl ajută pe om să se dezbare de punctul de vedere predominant asupra lumii, de orice convenții, locuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru publicitate sau celebritate, Bacovia îi apare exegetului ca având o dublă identitate: scriitor și cititor al propriei sale opere, poetul nu scrie pentru ceilalți, ci doar pentru sine - cititorul de mai târziu. Opera bacoviană contopește astfel în vers funcțiile reflexivă și tranzitivă ale limbajului, proces în cadrul căruia cititorul (receptorul) impune scriitorului (emitentului) nu doar un simplu cod de comunicare, ci o paradigmă estetică. Aceasta este, afirmă cu justețe criticul, una dintre sursele fundamentale ale estetismului bacovian, ale „artificialității” sale, observată
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
provinciale, 1987, Apel telefonic greșit, 1997). În opțiunile sale își face simțită prezența un romantism întârziat, nostalgic, narațiunile dramatice având un ton intimist, direct, iar omul fiind urmărit cu înțelegere și delicatețe. După 1990, C. publică versuri marcate de atitudini reflexive, de melancolie în fața eroziunii implacabile a timpului (Apropierea iernii, 1993, Vârsta amintirilor, 1995). Aceeași poezie ceremonioasă în care atmosfera contemplativă se conjugă cu meditația existențială se întâlnește în Lumina din prăpastie (1996), Templul de vise (1999). Adesea versul are un
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
și, în special, prin studiile de caz asociate. Structura în două părți, prima consacrată unor subiecte teoretice și a doua studiilor de caz, este similară cu cea a lucrării anterioare, dar am dorit ca viziunea generală să prezinte o latură reflexivă mai accentuată. Deși termenul „tehnici” din titlu ar putea fi interpretat ca o trimitere spre zona utilizării algoritmilor de rezolvare a unor probleme, intenția este de a genera o abordare reflexivă bazată pe o structură coerentă de inspirație raționalistă. Prima
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
am dorit ca viziunea generală să prezinte o latură reflexivă mai accentuată. Deși termenul „tehnici” din titlu ar putea fi interpretat ca o trimitere spre zona utilizării algoritmilor de rezolvare a unor probleme, intenția este de a genera o abordare reflexivă bazată pe o structură coerentă de inspirație raționalistă. Prima parte este intitulată generic „Concepte”, fiind focalizată asupra unui număr de subiecte care s-au impus interesului în cursurile universitare de management strategic, ca și la nivelul practicii de afaceri. Lista
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
specii diferite - meditația, glosa, elegia, pastelul, serenada, sonetul. Unele poeme cu tematică socială, în general de nuanță critică, sunt expozitive și prozaice. Cultivarea aforismului sau a paradoxului, în toate etapele creației sale, apare ca un gest firesc pentru un poet reflexiv, cum a fost C. Substanța unor asemenea cugetări este, de cele mai multe ori, de esență tragică. Exegeza critică l-a considerat, oarecum definitiv, aderent declarat al parnasianismului, în primul rând al lui José Maria de Heredia (căruia îi dedică în 1905
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
de literatură, a publicat două volume de poezie și un roman. Numărătoarea (1969) cuprinde versuri de dragoste, care în ciuda unor ritmuri sprințare încifrează în metafore și sensuri mai adânci. În La umbra cailor sălbatici (1984) poezia de dragoste capătă accente reflexive, sentimentul este asumat cu luciditate, tristețea și melancolia rămânând stări pasagere ale unui univers afectiv echilibrat. Țara cailor, La umbra, Noaptea când caii sunt câteva dintre poeziile ce „citează” titlul volumului, caii sălbatici reprezentând forța primordială, nealterată de deformările socialului
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
semnificative din epopeea luptei anticomuniste românești, scene esențiale sub raport caracterologic din existența câtorva dintre personalitățile culturale și politice reprezentative ale exilului, filtrate de privirea lucidă și de spiritul complex, zbuciumat ale autorului însemnărilor. Scris alert, într-o notă profund reflexivă, alternând permanent propriul examen de conștiință cu rechizitoriul acid al atitudinilor și al comportamentelor celor din jurul său, fără nici un fel de concesie sub aspect moral și ținând întotdeauna seama de dezideratele naționale ale activității politice din emigrație în judecarea faptelor
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]