1,351 matches
-
personaj, și nu de părțile corpului său. SIT Tp este locul curent al dezvoltării de micropropoziții narative (fără inserția obligatorie a unei secvențe propriu-zise). Pd. ASM poate fi de tip comparativ (Comp.), fie de tip metaforic (Meta.), fie de tip reformulare (Ref.). Micropropozițiile descriptive (pd) corespund unor niveluri ierarhice de profunzime 2, 3, 4 etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rezumat astfel: Acest exemplu prezintă interesul de a dezvolta, concomitent, cele patru macro-propoziții descriptive, despre care s-a vorbit mai sus. Începutul articolului se caracterizează printr-o amplă punere în situație temporală și spațială; pentru a se încheia cu o reformulare a temei-titlu generice, o realizare cataforică de atribuire (aici a unui nume propriu la o temă-titlu rămasă la nivel de proprietăți: "femeie" + "tînără"). Am revenit deja asupra analizei noastre din nr. 34 al Pratiques (1982). Trebuie să adăugăm că de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ceea ce... era" face trimitere la "șapca", apărută în poziție rematică în P1. Prin anaforă și combinarea cu "una din acele", șapca este ridicată la rangul de temă (temă-titlu) a frazei și a paragrafului. Avem de-a face aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
una din acele", șapca este ridicată la rangul de temă (temă-titlu) a frazei și a paragrafului. Avem de-a face aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă operația de asimilare finală. Un element evaluativ se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
context metonimic (Pd. SIT), iar în altul, în context analogic (Pd. ASM). În primul caz, nu este necesară nici o interpretare (funcția referențială este suficientă), pe cînd în celălalt caz trebuie refăcut lanțul (două) operațiilor de asimilare și a enunțurilor de reformulare (saturate de evaluări). Dacă ultima frază este subordonată schemelor cele mai simple de predicație descriptivă: "Șapca era nou-nouță; îi lucea cozorocul", este cu siguranță într-un contrast absolut cu P3. Înainte de a ajunge la această frază lungă, reținem faptul că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PROPR jur împrejur... de stuc pd (5) SIT.Meto împodobite cu stele pd(6) PROPR de hîrtie pd(7) PROPR aurită; 1. Ch. de Troyes, Yvain, le Chevalier au lion, v. 286-311, Éditions Mario Roques. 2. Despre complexitatea operației de reformulare a se vedea paginile de la 82 la 96 din J.-M. Adam și F. Revaz, 1989, care completează pe larg această prezentare succintă. 3. Această secțiune a fost prepublicată în nr. 55 din Pratiques (septembrie 1987). 4. Despre organizatorii enumerativi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării descriptive: mai întîi modificarea în interiorul fiecărei secvențe, apoi modificarea de la frază-secvență la frază-secvență: Nu am inclus în schemele 34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din acești bărbați redutabili mă incita și mă înspăimînta în același timp". Această concluzie nu este posibilă decît în măsura în care prima descriere (faptul F descris în p) nu a împiedicat-o deloc pe a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau comparativ, ci exclusiv reformulativ: sau prozom, sau opistizom, sau picior-mandibulă. Înlănțuirea tematică se face fie prin reformulare (prozomul...), fie prin termenul inițial (abdomenul...). c) Alegerea lexicală este evident tehnică și specializată conform obiectivelor didactice ale textului. Textul B: "Am constat deci că Clarimonde ocupă cu adevărat tot etajul. Ea are trei ferestre, dar întotdeauna stă doar la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în linie oblică sau indirect prin intermediul asimilărilor metaforice deschise către cunoștințe comune legate de proprietățile animalului (mică cît un pumn) sau părților componente (îmbrăcată în piele impermeabilă; fibra musculară... de o eleganță nici de om, nici de pește) sau cu ajutorul reformulărilor prin asimilare (amfibie pitică; stîngace Ofelie) cu referință la un intertext cultural (poveste, piesă de teatru). Construiți o descriere, utilizînd aceleași procedee precum cele întîlnite într-un text ghicitoare ( Cine sînt eu?), cititorul fiind pus în situația de a găsi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
171, 173-175, 186, 220, 222 productivă (descriere) 14, 71, 80, 222, 223 proprietate (PROPR.) 18, 113-115, 135, 136, 138, 139, 141, 143-147, 149, 150, 152, 154, 159, 162, 163, 169, 185, 218, 225, 232, 233, 235 prozopografie 18, 87-90 R reformulare 41, 108, 142, 147, 149, 150, 155, 158, 165, 193, 208 relație (punere în) 121, 122, 127, 147, 158, 202 remă 95, 98, 134, 143, 156, 159, 208 reprezentativă (descriere) 14, 33, 79, 212, 222, 223 S schematizare 17, 125-127
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cât de relevante sunt practicile existente pentru nevoile în transformare ale societăților, comunităților și indivizilor. Când se vorbește despre o societate educațională, o economie condusă de cunoaștere și o tehnologie bazată pe informație apar, cum am văzut, solicitări stringente privind reformularea scopurilor, conținuturilor, practicilor și managementului educațional astfel încât să se asigure relevanța lor pentru viitor. Succesul reformelor educaționale depinde, în egală măsură, de implicarea celor ce ar trebui să se constituie în parteneri. După cum subliniază Comisia internațională pentru Educație în secolul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a apărut la începutul acestui an în varianta engleză, cu câteva mici modificări care să evite anacronismele prea flagrante pe care cei trei ani de la prima apariție riscau să le producă. Aceeași preocupare a dus și la unele adăugiri sau reformulări ale textului propriilor mele capitole în varianta de față. De la redactarea lor au trecut acum nu numai aproape cinci ani, ci mai ales două episoade electorale complexe, unul parlamentar, celălalt prezidențial, care au provocat regrupări spectaculoase de forțe politice: era
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și în cazul patronatului sumerian, actul în sine a provocat dezordine la toate nivelele de ființare cosmică. A fost nevoie de înțelegere între puterile aflate în conflict, între „Marele de Sus” (după formularea sumeriană) și între „regatul de jos” (după reformularea mediteraneenilor), pentru ca hotarele să nu mai fie încălcate, dintr-o parte ori din alta, ca moartea să alterneze cu viața, anotimpul vegetației și abundenței să fie urmat de austeritate. Dumuzi nu a fost ocrotit de un asemenea tip de înțelegere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la un nivel mai înalt de speculație: își propun (mai ales Gilbert Durand 4, care a fost elevul filosofului Gaston Bachelard, al psihanalistului Carl Gustav Jung și al istoricului Henri Corbin) să stabilească marile registre (schizomorf, mistic și sintetic) ale reformulării culturale a angoasei existențiale a ființei umane în fața morții. Aceste registre se exprimă alternativ în cadre diurne și nocturne. Cu siguranță, rezum prea succint această abordare. Dar cititorul va înțelege că ne aflăm la un nivel de gîndire cvasi-mistică sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aproape "consubstanțiale" cu patrimoniul cultural al umanității (categoria "purului" și "impurului", a "masculinu-lui/femininului", a "recunoașterii sociale", a "normalului și pa-tologicului", a "naturii" și "culturii", a "prohibiției incestului"). Asta nu înseamnă că aceste categorii sînt "în afara socialului", din contra. Însușirea/reformularea lor este cea care dă naștere ideologiilor, practicilor, ritualuri sau reprezentărilor sociale. Dar, în același timp, ele se prezintă sub o formă duală, disjunctivă și au o difuzare universală. Ele sînt "chestionate" sau problematizate în toate societățile. Sistemele tehnoștiințifice sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dificil de insistat asupra unei poziții tranșante într-o astfel de dezbatere. Am putea doar răspunde că indivizii sînt în parte "inconștienți" de prejudecățile sau de "reflexele lor ideologice". Sub un alt unghi, sînt relativ eliberați de ele: RS sînt reformulări și recreări, deci parțial inovatoare sau cel puțin diferite de un "patron" sau de un "model" inițial. Nu le putem deci asimila cu simplele manifestări ale prejudecăților și stereotipurilor, care sînt totuși incluse în ele. Comparațiile internaționale ale conceperii democrației
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unui relativism cultural sau a unei relativități a persoanei sărace. Perioadele istorice, locațiile geografice sau anumite situații, mai rele decît cele trăite în Franța, ajută și ele la specularea unei realități insuportabile a acestei probleme sau la atenuarea, evitarea sau reformularea gravității ei. "Sînt sau au fost și mai necăjiți decît...." este o expresie subiacentă propozițiilor la care se referă. Din contra, subiecții "săraci" nu aderă nici spontan, nici explicit la această filosofie (0 din 20). Nevoiași, cerșetori, fără casă sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor. O subită deschidere spre presă și o supra-activare cognitivă, după luni lungi de secretizare și atitudini neîncrezătoare față de cei din exterior, au urmat acestei crize majore de speranță. Alți membri ai sectei și-au abandonat credința în timpul acelei perioade, reformularea sistemului lor de gîndire fiind cauzată, în acest caz, de o mai mare izolare față de grup. Plecînd de la acest caz clinic, înțelegem că, pentru a se menține, reprezentările presupun declinarea, succesivă sau paralelă, a mai multora dintre funcțiile lor. 8
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
practicile unui grup (exemplu: învățători în pedagogia "inovatoare", mutați în zona de educație prioritară, trebuind să practice o formă mai tradițională/autoritară de relaționare cu elevii). Pentru a rezolva această problemă, a fost propusă o traducere vectorială a valenței. Această reformulare nu necesită noi culegeri de date: valența este pur și simplu transformată într-o mărime diferită, mai comod de utilizat și mai fin discriminantă pentru a înțelege acele fenomene cu statut dificil de decriptat prin măsura precedentă. Plecînd de la teorema
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se află în situații de generare alternată și dialectică. Se poate, în acest caz, vorbi despre "sisteme de reprezentări și de practici". Activitatea de raționalizare sau angajamentul "liber" într-un comportament nou sînt preconizabile ca unul dintre momentele construcției sau reformulării unei reprezentări. Chiar dacă nu există o profundă incompatibilitate între noțiunea de om raționalizator și cea a RS, Abric insistă pe faptul că această teorie a angajamentului atenuează importanța influenței (Abric, 1994, pp. 219-220): matrițelor culturale, ale memoriei și istoriei unui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cadru de gîndire; ea furnizează mijloace de reflecție și de acțiune deoarece integrează noutatea într-un fel de cucerire permanentă care se transformă, în cele din urmă, în argumente." Rouquette, 1998, p. 92 Normele și valorile sursei conduc deci la reformularea opiniilor în privința psihanalizei. Cînd vorbim despre psihanaliză, să ne ferim fie de a condamna totul, în bloc, fie de a admite totul, fără simț critic", se spune într-unul din extrasele, de proveniență catolică, citate de Moscovici (1976, p. 397
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
s-au constituit într-o expertiză fără de care această lucrare nu ar fi fost posibilă. Mulțumesc, de asemenea, domnului profesor universitar doctor Constantin Schifirneț, care, prin observațiile critice și prin sugestiile extrem de pertinente, a contribuit substanțial la regândirea și la reformularea multora dintre ideile exprimate aici. De asemenea, nu pot să nu mă refer la șansa unică oferită de întregul Board al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. Chiar dacă puteam fi privit, în calitate de licențiat în filosofie, ca
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de explorare a unor achiziții teoretice recente din științele naturale ale complexității. Conceptele aparținând acestor discipline ale complexității sunt aplicate la fenomene și procese tipice pentru transformările actuale ale societății moderne spațiile geopolitice de interferență care iau locul frontierelor clasice; reformularea setului de drepturi civile proprii contructualismului clasic în forma conceptuală, actuală a "corectitudinii politice"; restructurările recente ale limbajului noilor media, cu deosebire a internetului; redefinirea ordinii și dinamicii sociale prin corelarea acțiunii și structurii sociale, în sensul oferit de conceptul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]