709 matches
-
de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al regenței s-a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența patriarhală, o soluție hibridă și inadmisibilă, o consecință a unor întâmplări mai grave, una dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea de Patriarh este serios argumentată de Nae Ionescu, prin recursul la canoanele Bisericii care interzic în asemenea cazuri orice responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
canoane, Biserica nu are alte reguli de drept 4. Nae Ionescu reia toate datele problemei pentru o mai bună înțelegere a acestei situații extrem de grave pe care ierarhii Bisericii o eludează cu bună știință, explicând că funcționarea unui patriarh în regență nu se poate face decât cu încălcarea principiului separației puterilor, a canoanelor, care, precum am văzut, sunt categorice. Iar un patriarh care, cu bună știință, încălcă constanta canonică constituie un adevărat dezastru pentru BOR5. Patriarhul Miron Cristea desemnează doi delegați
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu poate constitui un argument sau un precedent pentru ideea unui patriarh-regent. Prin urmare, teza filosofului român cu privire la problema patriarhului-regent râmâne valabilă: NICI DUPĂ LEGILE ȚĂRII, NICI DUPĂ CANOANE, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE NU POATE FACE PARTE DIN CONSILIUL DE REGENȚĂ 17. Convocarea Sfântului Sinod de către P. S. Pimen al Moldovei și Sucevei confirmă încurcătura în care se găsește Biserica, prezidarea ședințelor Sinodului fiind făcută în virtutea legii Lapedatu, care este anticanonică, prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
percepute ca expresii ale unor orgolii și interese personale, mentalitatea modernă neînțelegând rostul unor asemenea campanii care aduceau aminte de timpurile fertile ale patristicii în care dezbaterile teologice dețineau un rol major. Prima campanie începe în momentul constituirii Consiliului de regență, în urma decesului regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, în care intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a desfășurat de-a lungul câtorva luni de zile și care a mobilizat o serie de ierarhi, Nae Ionescu, printr-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
patriarhală, în "Cuvântul", an III, nr. 822, 29 iulie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 119: Constatăm numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat fie și așa de tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
numai că intrarea Î. P. S. Patriarh în regență a ridicat fie și așa de tardiv (adică, după intervenția noastră lămuritoare cu articolul Legea) chiar și pentru organele de stat chestiunea incompatibilității între funcțiunea de patriarh și aceea de membru al regenței. Această incompatibilitate este evidentă. Patriarhul, întrunind în una și aceeași persoană funcțiunile de arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei și Patriarh al României și fiind, după toate legile vieții noastre publice, gestionar, cade sub autoritatea și controlul puterilor ministeriale, chiar dacă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau a depus atribuțiunile judecătorești și administrative, și atunci nu mai e patriarh. Aceasta din urmă însă nu se poate, pentru că de la ea suntem opriți de Epistola Sinodului al III-lea Ecumenic către Sinodul din Pamfilia". 7 Econom D. Popescu-Moșoaia, Regența patriarhală. Ce e cu "noul curs" în Biserică. Conspiratorii și profanatorii de la ziarul "Cuvântul". Un clovn în Biserică, în "Crucea", an V, nr. 47-48, pp. 1-2. 8 Nae Ionescu, Apărătorii patriarhului, în "Cuvântul", an III, nr. 839, 17 august 1927
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu. Iar dacă cineva s-ar apuca de aciia înainte a călca cele hotărâte, unul ca acesta supună-se cercetărilor bisericești". 11 Nae Ionescu, Patriarhul și regența. Răspuns P. S. Tit Simedrea Târgoviștenul, în "Cuvântul", an III, nr. 850, 30 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 133. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Fiindcă, în oarecare Biserici, precum ne-am
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aici îi vedem noi valoarea: în marea întoarcere sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea sa. Ziarist și luptător pe tărâm
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
instituție numai pentru studenți, ci pătrunzând în mijlocul vieții (cu urgențele și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 4 5 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dovedește însă indispensabilă. Ea înlesnește acapararea puterii - Britannicus o confirmă - și îi asigură apoi menținerea, la Roma, ca și la Moscova. Agrippina știe, din instinct, că dispozitivul de supraveghere e strâns legat de practica puterii pe care o deținuse în timpul regenței sale și pe care se teme acum să nu o piardă. O putere disimulată, tacită, căci, indiscutabilă eminență cenușie, împărăteasa-mamă se refugiase mereu, asemenea unei divinități ce domnește asupra lumii întregi, „dinapoia unui văl, invizibilă și prezentă” (Britannicus, actul I
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
puterea sunt ținute în taină. Care e însă datoria medicinii implicate? În urmă cu două secole, parlamentul britanic desemna o comisie medicală pentru a-l examina pe regele George II, atins de o psihoză maniaco-depresivă, ceea ce a condus îndată la regență. O comisie de psihiatrie a decis la 1886 asupra incapacității de guvernare a lui Ludovic II de Bavaria. Mai aproape de noi, președintele Deschanel a fost silit să demisioneze în urma unui raport făcut de medicii săi care constataseră că nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lor de a aduna cît mai multă avere, iar un interes ascuns a fost acela că ei sperau prin aranjamentul propus lui Octavianus, să obțină cetățenia romană și chiar mai mult în viitor! Împăratul roman a împărțit Iudeea în patru regențe sau tetrarhii, conduse de moștenitorii direcți ai fostului rege dar prezența străinilor ca stăpîni în Iudeea nu a fost acceptată în sufletul lor de toți mozaicii. Romanii au impus un recensămînt al populației în anul 6 al erei noastre însă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ai samavolniciei monarhilor/tetrarhilor iudei, ai aroganței și venalității preoți-lor, ai fanatismului religios și măcelurilor repetate. După moartea lui Irod(37-4 î.e.n.) Sanhedrinul a hotărît ca regatul iudeu să fie cîrmuit de împăratul romanilor care a împărțit țara în patru regențe sau tetrarhii, conduse de moștenitorii direcți ai fostului rege. În fața unei societăți corupte și ticăloșite pînă în străfundurile ei, vrînd să anuleze testamentul lui Irod cel Mare, Sfatul bătrînilor iudei a trimis o delegație care îl ruga pe Augustus să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
exemple edificatoare din punct de vedere moral, personajele feminine din componența brigatei reușesc totuși să ne convingă, să nu rămână doar nume alegorice, ci să dobândească un minimum de personalitate. Pampinea, care este vioaia, înfloritoarea (prima zi se află sub regența ei), pune întreg Decameronul într-o lumină a optimismului, a speranței, a bucuriei. Fiammetta este jucăușa, căci ludicul nu poate fi omis, este o componentă vitală a existenței, mai ales jocurile de iubire nelipsite într-un univers dominat de voci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
caracteristici psihologice i-au influențat întreaga domnie. în 1610, după asasinarea tatălui său, este înscăunat rege la numai opt ani, însă regina mamă, Maria de Medici, preia puterea, fiind regentă până când fiul său ajunge la vârsta de treisprezece ani. Pe parcursul regenței, Maria de Medici a adoptat o poziție politică precaută, respectând Edictul de la Nantes. Dorința Reginei era să armonizeze relațiile dintre Spania și Austria, iar pentru a cimenta pactul de neagresiune cu aceste țări, a decis ca Ludovic al XIII-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
creaturilor“ lui Richelieu că noul lor stăpân și viitor prim ministru va fi Jules Mazarin. Un an mai târziu a murit Ludovic al XIII-lea, însă cum Ludovic al XIV-lea, în vârstă de cinci ani era incapabil să conducă, regența a fost preluată de Ana de Austria, Mazarin devenind tutorele regelui și coregent. Mazarin s-a dovedit a fi un demn discipol al lui Richelieu, continuând politica anti habsburgică a acestuia, fiind deosebit de agresiv în politica externă și punând bazele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nicio cifră lângă nume. Se mai spune că acest presupus dialog ar reprezenta una dintre ultimele discuții dintre tată și fiu, regele murind la scurt timp după aceasta. Ludovic al XIV-lea a devenit astfel regele Franței, și, conform tradiției, regența a fost preluată de către Ana de Austria, regina mamă. Ludovic al XIII-lea nu avea deplină încredere în loialitatea soției față de Franța și, din acest motiv, a solicitat să existe un consiliu regent, alcătuit din cinci consilieri, din componența căruia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de zeci de ori înainte: „Domnilor, am venit să vă văd pentru a-mi exprima afecțiunea și bunăvoința pentru Parlamentul meu. Consilierul meu vă va prezenta dorința mea.“ Astfel, micuțul rege solicita ca grupul de regenți să fie dizolvat, iar regența să îi revină numai Anei de Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisa loialitate față de regină. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Necker" și "Trăiască ducele de Orléans" și cîteva neașteptate sloganuri: "Trăiască Ludovic al XVII-lea". Iată-l visînd ceva mai tîrziu, înhămat la scrierea Memoriilor: și dacă Ludovic al XVI-lea ar fi abdicat atunci în favoarea fiului său și a regenței ducelui de Orléans? Nimic nu ne împiedică să visăm." Ideea de a lucra asupra a ceea ce ar fi putut să se întîmple nu poate să stîrnească istoricului decît cel mult un zîmbet. Experții în uman, preocupați să demonstreze că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
secolului al XV-lea , Europa este un spațiu în plină mutație polităcă, economică și socială. În Europa Occidentală, după dezastrul provocat de Războiul de o sută de ani, Franța își regăsește stabilitatea sub domnia lui Ludovic XI (1461 1483) și regența fiicei sale, Anne de Beaujeu (1483-1492). Casa de Burgundia este distrusă, Carol temerarul pierzându-și viața în ianuarie 1577. Singurele familii importante rămân cele de Bourbon și d’Albret. Regatul , cu o populație în jur de 15 000 000 de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de îndeplinit. Se simțea nevoia unei reprezentări permanente, asemănătoare celei din regatele spaniole, și a cărei înființare mai fusese propusă. Un pas decisiv pe calea reformării instituțiilor imperiale s-a făcut prin hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei regențe imperiale (Reichsregiment)156, formate din douăzeci de reprezentanți: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și câte doi ai orașelor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o desființa, și pentru aceasta i-a suprapus în anul 1501 un alt organism, ales de el: Consiliul aulic (Reichshofrath). De asemenea, a creat o armată puternică la dispoziția sa, formată din infanterie (Landsknecht) și cavalerie (Ritter). În aceste condiții, "regența imperială" se dizolva de la sine, în anul 1502. În perioada ce corespunde sfârșitului domniei lui Maximilian I și începutului celei a lui Carol Quintul, Imperiul se confrunta cu problemele Reformei și războaielor religioase. Între 1547 și 1552, Carol Quintul 157
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
instrument permanent al puterii lor, au refuzat să mai colaboreze cu acesta, refuz exprimat deschis în Dieta de la Nürnberg (ianuarie 1524). Atunci stările privilegiate și-au retras reprezentanții de la dezbateri. În consecință împăratul va lua măsura de a muta sediul regenței imperiale la Esslingen, unde Reichsregiment-ul va fi, treptat, eclipsat. Instituțiile create sau reorganizate în această perioadă au supraviețuit cu certitudine până la sfârșitul Imperiului (1806), nereușind să împiedice, însă, fărâmițarea Germaniei. S-a dezvoltat un sistem dualist care făcea să coexiste
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]