831 matches
-
toți] la țintă și [...] l-am mozolit tot. Era un tablou mare [...]. Ne-a ținut teorie dirigintele, dar nu s-a întâmplat mare lucru [...], ne-a anulat o excursie" (M.L.). Se putea întâmpla însă ca zelul personal al educatorului să reinvestească toate însemnele epocii cu o forță de temut, în fața căreia copiii nu aveau replică: "trebuia să știm sărbătorile Partidului Comunist. Erau afișate pe un perete parcă îl văd și acuma, în partea stângă a clasei, la geam și se întâmpla
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
societățile pretehnologice era asigurată prin relații simple, clare, complete, în grupuri restrânse care confereau sens întregii lumi, este perturbată odată cu diluarea credințelor tradiționale, laolaltă cu structurile sociale aferente lor, iar cum omul este o ființă fundamental religioasă, aceste impulsuri sunt reinvestite în proiectele și identitățile "disponibile".267 În apărarea științei ca discurs se exprimă una dintre cele mai ample conștiințe ale secolului XX, Karl Popper, care vorbește chiar de un "mit al contextului"268, întreținut de relativism, pe care îl consideră
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
el însuși creator, să stăpânească el natura, nu invers, ca la păgâni. Mănăstirile au salvat cultura latină periclitată de năvălirea barbarilor, au propagat valorile muncii fizice și intelectuale, au devenit și întreprinderi cu evidența costurilor și a profitului, care era reinvestit, folosit pentru noi investiții, nu consumat. Înălțarea catedralelor era modelul vizibil al investițiilor mai multor generații. Puțini la număr, călugării descopereau și promovau tehnologii productive. În Evul Mediu o treime din Europa era condusă direct de Biserică, în limba latină
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
eficiența și performanța agregată în societățile în care acționează, și fac în așa fel încît viața politică ajunge mai divizată". În ceea ce le privește, "coalițiile cu scopuri distributive scad capacitatea unei societăți de a adopta noi tehnologii și de a reinvesti resursele, în funcție de schimbarea condițiilor, prin aceasta reducîndu-se rata de creștere economică", astfel încît "acumularea de coaliții cu scopuri distributive mărește complexitatea reglementării, rolul statului și complexitatea colaborărilor, și modifică direcția de evoluție socială" [Olson 1984, 110-111] Întrucît nu se întrevăd
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care criza este p rel ungită. De exemplu, după criza din Asia, din 1997, comp ani ile multinaționale americane și au repatriat tot venitul lor din investițiile s tră ine directe, în schimb, în ultimii zece ani, companiile multinaționale au reinvestit 30 - 40 % din veniturile din operațiunile din străinătate înapoi în țara-gazdă. Câștigurile reinvestite și împrumuturile intra-firmă au reprezentat, astfel, până 5la 20 % și, respectiv, 1 % din fluxurile de investiții străine directe către țările în curs de dezvoltare. Un indicator
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
avut loc pe parcursul acestor doi ani. Crizele financiare sau economice pot afecta, de as emenea, strategiile companiilor privind repatrierea dividendelor. C omp aniile se așteaptă, de obicei, la fluxuri stabile de dividende de la filialele lo r, ceea ce înseamnă că profiturile reinvestite pot fluctua odată cu veniturile companiei. După o criză însă, companiile pot crește activitatea de repa tri ere a divi dendelor în mod semnificativ. Spre exemplu, dup ă c riza din Asia, în 1999, companiile din S.U.A. din țările afectate și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
să aibă drept scop paza spre sud-est a flancului ca și, protecția României spre sud, inclusiv teritoriul petrolifer. Misiunea de a elibera partea de nord a Bucovinei și ținutul Herța a revenit Armatei 3 române al cărei Comandament a fost reinvestit cu atribuții operative în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941. Generalul Petre Dumitrescu a precizat misiunea armatei - să elibereze orașul Cernăuți, capitala Bucovinei și să ajungă cât mai repede pe Nistru, între Râșnov și Darabani. Eliberarea nordului Bucovinei și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a transgresat limitele genurilor literare și a intrat într-o formă mutantă, deformată în discursul public și în cel politic. Un anumit tip de a face oratorie vehiculând grandiosul, un trăirism congestionat împrumută tropii specifici curentului literar pentru a-i reinvesti și aici ne află în proximitatea clișajului ca punere în scenă a unei exorbitări retorice. Gesticulația care acompaniază acest retorism s-a pierdut, sunt puține spre mai deloc înregistră- rile unor discursuri parlamentare. Poate că oratoria dezechi- librată a personajelor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să presupunem că profiturile sunt urmărite în interesul întreprinderii înseși, pentru că ele generează resurse pentru expansiune. Există o tendință a întreprinderilor de a pune în rezervă pe termen nedefinit o parte cât mai mare posibilă a beneficiilor, pentru a le reinvesti ulterior. Aceste ipoteze antrenează consecințe importante în ceea ce privește legăturile între expansiune și profit. Dacă profiturile sunt o condiție a sănătății întreprinderii și în același timp ele sunt căutate pentru a mări rezervele și capacitatea de creștere, putem trage concluzia că creșterea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Condițiile de maxim de prim ordin vor fi. După calcule rezultă. Evoluția optimă a fondurilor proprii F(t) se compune astfel din două tronsoane: un tronson pentru care Z=0, deci. Acest tronson corespunde unei politici de dividend nul. Firma reinvestește totalitatea beneficiilor; un al doilea tronson, pentru care. Acesta corespunde unei politici de investiție nulă, întreprinderea distribuind în totalitate beneficiile sub formă de dividende. Evoluția întreprinderii în acest prim caz discutat poate fi descrisă astfel: Întreprinderea pornește cu un capital
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
evoluție posibilă a întreprinderii. Este ușor de verificat că trei dintre aceste evoluții (1, 6 și 8) sunt imposibile, deoarece ecuațiile care le definesc sunt incompatibile. Rămân așadar cinci evoluții distincte: autofinanțarea pură (evoluția 7). Întreprinderea nu se împrumută și reinvestește totalitatea beneficiilor. investiții finanțate numai din beneficii până se atinge nivelul optim al taliei firmei, reprezentată de capitalurile proprii F (evoluția 5). Întreprinderea nu împrumută și își menține investițiile până în punctul în care beneficiul marginal este egal cu rata de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
putea urma eventual după 3. Pe măsură ce talia întreprinderii crește, beneficiile vor fi de ajuns pentru a asigura finanțarea creșterii viitoare; se va putea deci renunța la mărirea capitalului social (evoluția 5). Fiind încă în creștere, întreprinderea va trebui adesea să reinvestească întreaga sa marjă pentru a-și asigura resursele financiare. În apropierea fazei de maturitate (când I tinde spre valoarea I*), rata acumulării b scade; proprietarii încep să culeagă roadele investițiilor din trecut sub formă de dividende. Întreprinderea va continua să
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
un ritm tot mai lent, până în momentul în care ajunge la un maxim. Din acest moment, noile investiții nu mai aduc proprietarilor un spor de avere; din punctul lor de vedere va fi mai profitabil ca profiturile firmei să fie reinvestite în altă parte (pe piața monetară, de exemplu). 6. Ținând seama de cele spuse până acum, firma va alege proiectele investiționale în ordinea următoare: (1) mai întâi, proiectele foarte rentabile, care asigură o rată de creștere a capitalurilor superioară costului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în perioada în care se părea că Envirosell avea să aibă succes ca un concern independent. Însă până a ajunge acolo, situația a fost adeseori disperată. Eram totdeauna la limită cu banii, munceam ca un câine, iar toate veniturile le reinvesteam în companie. Era destul de greu: dacă aveam o întâlnire în Florida, de exemplu, luam ultimul avion din ziua respectivă, ca să dau cât mai puțini bani pe bilet, și ajungeam la miezul nopții. Apoi îmi luam o mașină de închiriat, mergeam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
5 600 de dolari pe lună numai din dobînzi. Nu vei mai lucra din obligație, ci pentru că îți practici activitatea preferată. LUCRÎND SINGUR, TREBUIE SĂ-ȚI CONSTRUIEȘTI PROPRIA AVERE Poate că faci și tu parte din categoria celor care își reinvestesc toți banii în companie. Aceasta este greșeala cea mai des întîlnită la persoanele care lucrează pe cont propriu, deoarece, în acest mod, averea ta nu este independentă de companie, prosperitatea acesteia ajungînd să o condiționeze pe cea personală. Și asta
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
de 80 de milioane de dolari. Știi ce au în comun fondatorii de companii precum: Henry Ford, Robert Bosch, Ferdinand Porsche, Bill Gates? S-au mulțumit cu foarte, foarte, foarte puțin. Ei au cheltuit întotdeauna mai puțin decît au cîștigat, reinvestind economiile în mod inteligent. Bineînțeles că a te mulțumi cu puțin nu este în măsură să îți asigure îmbogățirea, dar reprezintă o condiție necesară, fără de care acest țel este de neatins. Nu vei întîlni vreodată fondatori de companii care să
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
obligativitatea să contribuie, în bani sau în natură, la formarea patrimoniului inițial al asociației. Prin lege asociațiile și fundațiile pot înființa societăți comerciale. Dividendele obținute din activitățile acestora nu sunt împărțite însă între membrii asociației sau fundației, ele pot fi reinvestite în societatea comercială sau se folosesc pentru realizarea scopului asociației sau fundației. Asociațiile care iau naștere în baza acestei legi nu pot efectua fapte de comerț în numele membrilor asociați (nu au caracter comercial) și nu permit distribuirea dividendelor care pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În care firma care a fost cumpărată ar fi fost, alternativ, Închisă sau dacă, În general, performanțele sale sunt Îmbunătățite În urma investiției străine. Chiar și afara unor astfel de prezumții, sumele care provin din vânzarea către investitorul străin pot fi reinvestite În țara-gazdă. Dacă În țările dezvoltate, cea mai mare parte a ISD o constituie preluările de firme - În 1993, În SUA, aproximativ 90% din fluxurile de ISD au Îmbrăcat această forma - În țările În dezvoltare ponderea acestora este mai redusă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
destul de costisitoare de atragere a capitalului străin, rata de profitabilitate a CTN situându-se mult peste rata dobânzii la Împrumuturile pe termen lung, practicate pe piețele internationale de capital. La acest punct poate fi remarcat faptul că În măsura În care profiturile sunt reinvestite În țara-gazdă, argumentul lui Hood și Young nu funcționează. În ceea ce privește dimensiunea cantitativă a aportului de capital al investițiilor internaționale, În majoritatea țărilor, raportul dintre acesta și nivelul formării interne brute a capitalului fix nu depășește, de regulă, 10%, deși este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În care firma care a fost cumpărată ar fi fost, alternativ, Închisă sau dacă, În general, performanțele sale sunt Îmbunătățite În urma investiției străine. Chiar și În afara unor astfel de prezumții, sumele care provin din vânzarea către investitorul străin pot fi reinvestite În țara gazdă. Dacă În țările dezvoltate, cea mai mare parte a ISD o constituie preluările de firme - În 1993, În SUA, aproximativ 90% din fluxurile de ISD au Îmbrăcat această forma - În țările În dezvoltare ponderea acestora este mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
defavorabile a ratei dobânzii; d) riscul ratei de investire, determinat de anticiparea incorectă a scăderii ratei dobânzii, ce ar conduce la diminuarea venitului pentru firma ce are depozite la instituții bancare ce i-ar diminua valoarea care ar putea fi reinvestită; e) riscul de piață, (riscul relevant) atunci când investiția În titluri de valoare nu mai poate fi diversificată (recesiuni, inflație, variații ale ratei dobânzii ); f) riscul individual, acea formă de risc a angajării de capital Într-un singur proiect, indiferent de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
în particular, la cea a comunităților în care funcționează. În al doilea rând, legitimarea socială a afacerilor, îndeosebi a marilor companii, a fondurilor de investiții, a devenit "problemă" din cauza mobilității capitalului. Faptul că marile afaceri își mută locația și-și reinvestesc profitul dintr-o țară în alta în funcție de avantaje comparative afectează guverne, instituții, micile afaceri naționale și, în aceeași măsură, cetățenii. Țările rămase brusc fără capitalul străin sunt confruntate cu descreșterea bazelor de impozitare pentru guverne, proiecțiile și deciziile strategice devin
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acest sens, ca și revista "Porto-Franco", la care scrii și tu, revistele sunt necesare la ora actuală. Însă nu știu câte dintre ele vor supraviețui, dar sunt semne bune că mulți oameni care au câștigat și câștigă din cultură sunt dispuși să reinvestească, în continuare, în cultură. Există totuși anumite reviste importante, fapt ce mă bucură foarte tare, o revistă permanentă ce apare la Satu-Mare, numită "Poesis", o revistă ce apare la Iași, de format: "Secolul XX", numită "Poezia", condusă de Cassian Maria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
holbă la ecranul calculatorului. Era distrusă. Atât personal, cât și profesional. Nu avea să existe un profit cu șase zerouri. Nici o recompensă substanțială pentru munca ei asiduă din ultimii ani. Economiile ei erau cât se poate de mici, pentru că își reinvestise toate veniturile, până la ultimul bănuț, în acțiuni Ennco care acum nu mai valorau nimic. Chiar dacă apărea o companie nouă care să-i preia, aceasta i-ar fi oferit o sumă modică. Și dacă se întorcea în State, mai exista și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
strategie a fost urmată ulterior de China, care a început să se implanteze metodic în toată lumea. Strategia sa este una mai curînd indirectă și pe termen lung, ce vizează obținerea de profit din aproape orice, ocolind barierele protecționiste, investind și reinvestind. Ambele țări asiatice luate ca exemplu nu se feresc nici să manipuleze informația, să dezinformeze, să subinformeze și să contrainfor meze. Ele și-au format în acest scop elite foarte bine instruite, după model britanic și sovietic, adevărate culturi ale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]