3,299 matches
-
clasică, s-a pornit evident de la varietatea ocupațională și de la procesul de învățare a profesiilor, proces care presupune obligatoriu un anumit corpus de cunoștințe teoretice posibil de a fi aplicate în practica ocupației, un set de norme sau reguli de relaționare/comportare adaptate specificului domeniului, dar și apariția unor criterii precise de evaluare a activităților (standarde de evaluare), pe baza cărora se pot emite certificări profesionale, diplome de recunoaștere formală/legală a specialiștilor. În acest mod s-a impus un mecanism
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cea față de instituția în care este angajat. El răspunde astfel la normele, reglementările, așteptările impuse de logica internă a profesiei (aspirațiile legate de carieră și împlinirea profesională cerută de mediul educațional), dar și la „modelele organizaționale” ce vizează tipul de relaționare/comunicare în echipă, cu impact direct în eficiența instituțională a asistenței sociale. Standardele profesionale în asistență socială măsoară performanțele unui domeniu limitat ca arie de cuprindere a unor activități sociale care se desfășoară pe baza unor cunoștințe specializate privind identificarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dar contrar așteptărilor nu au fost diferențe semnificative între cele trei grupe experimentale. 2.2.8. Simularea pe calculator Strategia presupune generarea de date artificiale sau simularea unui proces cu scopul de a testa o teorie sau un model de relaționare dintre variabile. Strategia are un nivel destul de ridicat de generalizare a rezultatelor și de realism al contextelor create însă suferă în ce privește modul de operaționalizare a constructelor teoretice, acest proces fiind de multe ori pus sub semnul îndoielii. Un exemplu de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluarea fiecărui post în funcție de cum anume relaționează angajatul cu informațiile, oamenii și obiectele implicate în activitate. După cum se poate observa în tabelul 3.4.2.2., există un set de activități de bază denumite funcțiile angajatului, care descriu modul de relaționare a angajatului cu informațiile, oamenii și obiectele. Deși ordonarea funcțiilor angajatului în cadrul fiecăreia dintre cele trei categorii este realizată progresiv, de la simplu spre complex, există cazuri în care interacțiunile ierarhice implicate sunt limitate, imprecise, inversate sau chiar inexistente. De aceea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și obiceiuri. Actualmente termenul este utilizat pentru a descrie pregătirea sau formarea deprinderilor de bază pe care o persoană poate construi deprinderi specifice unei ocupații. Printre deprinderile de bază care satisfac cerințele mai multor profesii, se numără cele de comunicare, relaționare intra și interpersonală, rezolvarea de probleme și managementul proceselor de organizare (Lankard, 1990). Valoarea deprinderilor ocupaționale rezidă din posibilitatea aplicării lor la mai multe ocupații și a asigurării fundamentului unei pregătiri comune pentru a satisface nevoile diferitelor ocupații. Schimbările de la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o rezolvare mai bună în viitor. Este o metodă foarte dinamică și cu un grad mare de implicare al participanților care, puși în locul altei persoane, ajung să înțeleagă ce înseamnă trăirea unui conflict interpersonal. Este eficientă în dezvoltarea deprinderilor de relaționare interpersonală. Indiferent care sunt acele modalități de pregătire și învățare pentru care s-a optat, dacă nu are loc și un transfer la locul de muncă al cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor câștigate în mediul de învățare, nu putem vorbi de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
instala un sindrom de epuizare (în engleză „burnout”). 9.1.2. Sindromul de epuizare Prin burnout se înțelege un sindrom de epuizare emoțională, depersonalizare și scădere a satisfacției profesionale care poate apărea la indivizii ce desfășoară activități profesionale ce impun relaționarea intensă cu clienții (avocați, personal medical, profesori etc.). Apărătorii acestui concept au găsit cel puțin trei elemente prin care să-l diferențieze de stresul ocupațional. Astfel, stresul ocupațional apare ori de câte ori sarcinile de muncă depășesc resursele adaptative ale angajaților, în timp ce sindromul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2003). 4. Efectele la nivel de comunicare sunt și ele vizibile atât în cadrul organizației, cât și în exteriorul acesteia. Pe de o parte, în interiorul grupului eterogen comunicarea tinde să fie mai formală și mai puțin frecventă, pe de altă parte, relaționarea cu exteriorul poate fi mai frecventă și se poate constitui în bază pentru implementarea unor decizii de grup. Literatura privind diversitatea se focalizează și promovează, în general, avantajele acesteia și cele ale unui management bazat nu pe o toleranță pasivă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
strategică, identifică eventualele surse de rezistență și utilizează modele de intervenție pentru reducerea acestora. 2003 Schimbarea sistemelor școlare: punctul de vedere al cadrelor didactice Galli Federica Filosa Jovanna În contextul reformei învățământului, grupul directorilor de școli consideră esențiale competența de relaționare și cea oferită de training-uri, spiritul antreprenorial și deschiderea către schimbare, planificarea și emergența diferitelor nivele ale schimbării. În opoziție, grupul profesorilor acordă o mai mare importanță competențelor manageriale și celor de relaționare. 2003 Înțelegerea psihodinamicii culturii și a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de școli consideră esențiale competența de relaționare și cea oferită de training-uri, spiritul antreprenorial și deschiderea către schimbare, planificarea și emergența diferitelor nivele ale schimbării. În opoziție, grupul profesorilor acordă o mai mare importanță competențelor manageriale și celor de relaționare. 2003 Înțelegerea psihodinamicii culturii și a contractului psihologic într-o perioadă de schimbare organizațională: rezultatele unui studiu empiric Carr Adrian Degeling Pieter Winters Mark Kennedy John Atunci când reforma organizațională este percepută de un anumit grup ocupațional ca afectându-i propria
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă (1976). 1978-1980 Am început studiul socio-psihologic al atitudinii față de muncă, motivația muncii, sistemul de valori în cele mai mari unități ale C.S.R. Testare psihologică a tuturor angajaților (inclusiv a maiștrilor) de la unitatea de laminare grea (1980). Studiu asupra efectului relaționării precare dintre oameni asupra productivității și a calității muncii în cadrul unității de laminare grea (1980). Am elaborat o nouă metodologie de evaluare a managerilor și am sugerat ca ea să fie utilizată în toate unitățile C.S.R. (Reșița, Nădrag, Oțelul Roșu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se simți capabil în obținerea finalității dorite. Nevoia de autonomie se referă la angajarea unui individ într-o activitate ca urmare a propriilor decizii, a hotărârii personale (Edmunds, Ntoumanis, & Duda, 2006). „Autonomia este critică pentru autodeterminare” (Crăciun, 2008, p. 33). Relaționarea se referă la nevoia omului de a se implica corespunzător în societate (Hein & Hagger, 2007). „Relaționarea se referă la nevoia bazală a omului de a se raporta la alți oameni, de a avea grijă de alții și de a primi
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
într-o activitate ca urmare a propriilor decizii, a hotărârii personale (Edmunds, Ntoumanis, & Duda, 2006). „Autonomia este critică pentru autodeterminare” (Crăciun, 2008, p. 33). Relaționarea se referă la nevoia omului de a se implica corespunzător în societate (Hein & Hagger, 2007). „Relaționarea se referă la nevoia bazală a omului de a se raporta la alți oameni, de a avea grijă de alții și de a primi îngrijire și atenție de la ceilalți” (Crăciun, 2008, p. 34). Aceste nevoi bazale jalonează direcția în care
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
au arătat că motivația poate fi puternică și la indivizii orientați spre obiective de sine atunci când nivelul de competență perceput de aceștia este mare (Hein & Hagger, 2007). Orientarea spre sine influențează intențiile individului prin formele de reglare slab autodeterminate prin relaționare la alte persoane sau poate influența comportamentul individului prin formele de reglare puternic autodeterminate atunci când perceperea competenței proprii este mare (Biddle et al., 1999). Obiective și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
În încercarea de a afla în ce măsură rezultatele obținute de mai multe studii din străinătate sunt aplicabile practicanților antrenamentului cu greutăți din Cluj-Napoca, am combinat Teoria autodeterminării cu Teoria orientării spre obiective. Astfel, prin studiul nostru am adus date importante cu privire la relaționarea tipurilor de orientări spre obiective cu formele de reglare motivațională. Rezultatele prefigurează concluzii foarte importante pentru domeniul antrenamentului cu greutăți în fitnessul pentru toți. Atunci când participanții cunosc valoarea activității la care participă, iar beneficiile acesteia le sunt explicate corect, putem
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
cel mai radical este să nu deschizi nici o carte. Această abstinență completă se referă de fapt, În cazul oricărui cititor, oricât de asiduu ar fi În activitatea respectivă, la cvasitotalitatea publicațiilor și, În acest sens, constituie felul nostru principal de relaționare cu scrisul. Nu putem Într-adevăr să uităm că până și un mare cititor nu are niciodată acces decât la o proporție infimă din cărțile existente. Și este deci În permanență constrâns, În afară de cazul În care Încetează definitiv orice conversație
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
autocontrol în plan emoțional, de o anxietate redusă, sunt bine adaptați la stres, au o ambiție moderată și sunt mediu empatici (Roco, 2003). I. Cârciumaru (2001) identifică opt dimensiuni de bază ale profilului managerului eficient (top-manager și middle-manager): capacitatea de relaționare în raportul șef-subordonat; capacitatea de comunicare; capacitatea de motivare în muncă; capacitatea de a adopta un stil de management participativ; capacitatea de a promova noul și de a învinge rezistența la schimbare; capacitatea de a fi lider; capacitatea de organizare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
existența unor deosebiri între profilurile top-managerului și middle-managerului: top-managerii au scoruri mai mari privind orientarea pe piață, promovarea noului, organizarea propriei munci și capacitatea de a fi lider; în schimb, middle-managerii evidențiază scoruri mai mari în ceea ce privește managementul participativ, capacitatea de relaționare, comunicare, motivare. A. Tabachiu (1997) construiește profiluri manageriale psihosocioprofesionale extrem de detaliate, adaptate diverselor funcțiuni ale firmei: compartiment personal, aprovizionare, desfacere, producție (programare, CTC, mecanoenergetic), cu precizarea fiecărui nivel ierarhic. Dincolo de toate aceste profiluri sunt oferite trei calități esențiale ale oricărui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
carismă, particularizat prin: însușiri afective (capacitatea de a comunica trăiri afective, automonitorizarea conduitei afective, echilibru afectiv); însușiri cognitive (stilul cognitiv, interpersonal, imagine de sine); însușiri relaționale (empatie, extraversie, orientare prosocială). Observăm că accentul, în cazul liderului carismatic, este pus pe relaționare, extraversie, control afectiv, comunicare (care presupun dezvoltarea sistemului limbic). Se poate vorbi, în aceste condiții, de o corelație între tipul de lider și dezvoltarea celor patru sectoare cerebrale? De asemenea, cercetările efectuate (N. Herrmann, apud M. Roco, 2001) au pus
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
emoțională ca fiind un antidot potrivit pentru hărțuire. Termenul de „inteligență emoțională” a fost formulat pentru prima dată într-o teză de doctorat în SUA, prin 1985. Wayne Leon Payne considera că inteligența emoțională este o abilitate ce implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. Apariția conceptului a fost legată de surprinderea produsă de cercetători, care au relevat că un coeficient înalt de inteligență academică nu asigură, în mod automat, un grad ridicat de succes și adaptabilitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
axată pe probleme și nu pe aspecte de ordin personal; implementarea programelor de dezvoltare destinate personalului: o explicație posibilă a comportamentului agresiv o constituie lipsa/necunoașterea altor strategii de răspuns la situații dificile. Diverse cursuri pe teme de comunicare și relaționare cu ceilalți se pot dovedi de real ajutor; includerea „comportamentului respectuos” în evaluările de performanță: acest aspect face să existe un control mai riguros și o receptivitate crescută pentru problemele de tip mobbing. Bibliografie AFS (1993), „Victimization at work”, HYPERLINK
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu este de preocuparea Bisericii, că îngrădește libertatea participării la viața politică (Sferlea, 2004). 3. Relația dintre Biserică și stat Relația dintre Biserică și stat a suscitat dintotdeauna dezbateri pe diferite teme. În timp s-au conturat adevărate modele de relaționare, ridicând o serie de probleme și provocări privind finanțele, controlul, influența, recunoașterea, reforma. În literatura de specialitate apuseană sunt menționate trei modele de relație între Biserică și stat: modelul separației radicale, modelul identificării totale, modelul cooperării distincte. Modelul separației radicale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
preponderenței locuitorilor, de la cei cu venituri mici la cei cu venituri medii. Pentru a aplica testul validității de construct, cercetătorul trebuie să se asigure că parcurge următoarele două etape: 1. Selectarea tipurilor specifice de schimbări care vor fi studiate (și relaționarea lor cu obiectivele inițiale ale studiului); și 2. Demonstrarea faptului că măsurile alese reflectă cu adevărat tipurile specifice de schimbări care au fost selectate. De exemplu, presupuneți că Îndepliniți cerințele primei etape afirmând că doriți să studiați creșterea criminalității Într-
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
avut în vedere în mod deosebit că fiecare preșcolar sași exprime deschis sentimentele și opiniile despre cei din jur, să cunoască și să respecte reguli de comportament care trebuie respectate la grădiniță, acasă, pe strada. De asemenea, am acordat atenție relaționării permanente, astfel încît să existe întotdeauna o corelație între lațurile învățării cognitivă, afectiva, psihomotoare. Având în vedere finalitatea proiectului, în fiecare zi s-au organizat activități care să permită realizarea unor lucrări care să poată fi prezentate într-o expoziție
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
direct al grupei cu persoane abilitate să desfășoare un proces educațional. Promovarea prieteniei și colaborării între copii. Exprimarea opiniei participanților cu privire la acțiunile întreprinse în cadrul acestui proiect. BLAZONUL CONVERSAȚIA Materiale Blazoane, jetoane specifice, lipici Evaluare orală Observarea modului de cooperare și relaționare între copii RETENȚIA Câte un reprezentant desemnat de către fiecare echipă în parte va prezenta blazonul completat, care va fi fixat apoi că în imaginea de mai jos. Coechipierii pot aduce completări. Dacă blazonul a fost corect completat, ceilalți colegi vor
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]