8,522 matches
-
Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra satului Brăteni, care era înconjurat de un șanț de 2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în țară și să fie înmormântată în satul natal. S-a stins din viață pe 26. XI. 2005, și a fost adusă și înmormântată lângă părinți, sub salcâmii de la marginea cimitirului din Heci, așa cum și-a dorit Elena. E.S. După relatările Mariei și a lui Octav Simina, frații Elenei. ELENA SAVA - profesor. S-a născut în comuna Lespezi, la 25.XI.1937, în familia lui Constantin și a Mariei Toma, alături de încă șase frați, toți mergând la școli mai departe. Școala
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Apreciat și contestat deopotrivă, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, fiind autorul mai multor lucrări literare, dintre care trei au fost publicate și se găsesc în bibliotecile școlare: „Doftorașul mamei”, „Câinii cantonerului” și „Aleea cu salcâmi”. E.S. După relatările prof. GH.Toma IOAN VARZARU - profesor. S-a născut în satul Cucuteni, comuna Băiceni din județul Iai. Este fiu de țărani gospodari, educat în valorile tradiționale ale satului românesc. Școala primară a urmat-o între anii 1919 și 1924 în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Rapperul american Kanye West și Kim Kardashian plănuiesc să se căsătorească într-un loc exotic precum Egiptul, potrivit Contactmusic. Autor: Diana Mandache Potrivit relatărilor din presă, cei doi, care au împreună o fetiță de trei săptămâni, North West, s-ar fi logodit. ”Kim și Kanye vorbeau despre copil, când, chiar atunci în mijlocul discuțiilor, acesta a cerut-o în căsătorie. Ea a început să plângă
Kanye West și Kim Kardashian vor să se căsătorească în Egipt by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72013_a_73338]
-
unul dintre marii stiliști ai literaturii române de azi. Romanul Cărțile vieții este, în primul rând, un exercițiu de virtuozitate stilistică. Fiecare capitol sau subcapitol al cărții poartă numele câte unui personaj și acțiunea sa gravitează în jurul faptelor respectivului erou. Relatarea este făcută de un cronicar mai degrabă martor al întâmplărilor sau om foarte bine informat decât tradiționala voix de Dieu, al cărui stil combină limba din cronicile secolului al XVII-lea cu seva romanelor istorice sadoveniene și stilul popular, ironic-înțelept
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
informații, dar tot pentru cunoscătorii de limbă germană, au fost Cabinetele de lectură ce ființau pe lângă librăriile Walbaum, Kopainig, Winterhalder - viitorul asociat al lui C. A. Rosetti - sau Müller care erau, în același timp, și tipografi și editori. Din diverse relatări ale contemporanilor ne putem convinge că între 1820-1830 și ceva mai încolo, în aceste cabinete de lectură puteau fi consultate atât gazetele germane și franceze, cât și cele mai noi apariții din respectivele literaturi. Însă cei mai activi vectori de
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
aristocrată pentru ritmurile și apucăturile lumii literare de la noi. O carte făcând risipă de informații precise în fața unui public cu o memorie - prin definiție și prin deformație - volatilă. Întâi pentru că, s-a remarcat bine, cu o asemenea superioară distincție a relatării și cu o asemenea știință a vieții cititorul de azi nu s-a întâlnit și nu se va mai întâlni vreodată pe viu; iar în al doilea rând pentru că, ajunsă pe mâna cronicarilor - și nu a criticilor, eseiștilor sau istoricilor
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
de puțin, o calitate de ignorat. Dimpotrivă, este specifică unui anumit gen de autori, veșnic neliniștiți, ale căror noi apariții editoriale provoacă, de fiecare dată, murmure de uimire. În anul 2004, Stelian Țurlea a publicat la Editura Fundației Pro, romanul Relatare despre Harap Alb, o rescriere, prin transpunerea în stricta contemporaneitate, a cunoscutului basm al lui Ion Creangă. Dimensiunea parabolică a acestuia conferea timpului prezent surpinzătoare unghiuri de interpretare și demonstra, dacă mai era nevoie, că sub soare nu e nimic
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
funcție de catharsis al unei memorii împovărate. Între fapte și cititor se interpun filtrele a două confesiuni: cea a naratorului-personaj care își rememorează primele experiențe infantile (aproape în regimul unei suite de ședințe de psihanaliză) și cea a prietenei părinților, în relatare indirectă. De aici se creează impresia de imprecizie și mister, ca și cum spectacolul vieților ar fi abia ghicit dincolo de perdeaua și draperia amintirii, fluide amândouă. O anume patină încarcă narațiunea de o atmosferă desuetă, care dă iluzia de roman sentimental, poate
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
a provoca un coșmar veritabil, Un om norocos avea să fie, spre sfîrșitul aceluiași an 1985 în care de fapt apăruse, victima unui proces politico-literar de incontestabilă factură stalinistă. La 6 decembrie, în revista săptămînală Contemporanul a fost publicată o relatare cu titlu și aspect de cronică judiciară, Creația literară în fața "instanței" cititorilor. Evenimentul consemnat era că Biblioteca municipală "M. Sadoveanu" din București, biblioteca principală a Capitalei României, organizase la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic din Capitală o "dezbatere" publică despre
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
de alți figuranți. Fiindcă nici gazetarii care consemnau "dezbaterea" nu o făceau din proprie inițiativă, ci la ordin, și nu după cum voiau ei, ci după o rețetă dată. Tot figuranți, tot marionete erau și șefii gazetei în care se publica relatarea, nu ei decideau scrierea unui asemenea articol și nu de ei depindea apariția lui. Impersonal, mecanismul funcționa implacabil și excludea responsabilitatea individuală. Posibile erau doar eschivele, sustragerile discrete și disimulate. Cine a citit 1984, romanul lui George Orwell, își reamintește
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
de "înfierare" și de "demascare" a unor artiști erau atunci preambulul arestării și condamnării lor. În 1985, Octavian Paler nu a fost însă arestat, așa cum nu fusese totuși nici constrîns să fie prezent la "demascare". Ceva se schimbase. După apariția relatării din Contemporanul, patru scriitori ( Alexandru Paleologu, Mircea Dinescu, Mircea Iorgulescu și Dana Dumitriu) au trimis revistei articole în care protestau împotriva acestor "procedee staliniste". Articolele lor nu au apărut. Singurul protest public a fost posibil în și din străinătate: la
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
și din străinătate: la postul de radio Europa Liberă, într-o retrospectivă de sfîrșit de an în care prezenta pe larg acest episod, Monica Lovinescu încheia afirmînd că "anul 1985 s-a încheiat sub acest semn de terorism stalinist". Deși relatarea din Contemporanul anunța un "ciclu" de asemenea procese, alte ședințe de demascare și condamnare a "nocivității" romanului nu s-au mai ținut: cel puțin încă una fusese programată, la Iași, cu studenți, va menționa după mai bine de două decenii
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
prin felul în care trădează convenția genului consacrat de decenii bune de hollywood-popcorn-western spaghetti, prin nuanțări și puneri în abis cu o psihologie subtilă. Datele precise ale istoriei consemnate parcă de un istoriograf atent aduc o notă autenticistă, însă stilul relatării de o mare forță poetică ne îndepărtează de consemnarea seacă a unui cronograf. Filmul lui regăsește ceva din poezia spațiilor deschise parcă spre infinit care-i întîmpinau pe primii coloni, ceva din măreția și tristețea și nimicnicia unei glorii născute
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
Tudorel Urian LA prima vedere, romanul lui Gabriel Chifu, Relatare despre moartea mea este o combinație între șaradele epico-narative ale lui Dumitru Țepeneag (din ciclul romanesc început cu Hotel Europa sau din mai recentul roman La Belle Roumaine) și On the Road, romanul cult al lui Jack Kerouac. Pe un
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
capătul cursei. Totul seamănă mai degrabă cu un catalog de eșantioane decât cu un roman închegat. Chiar dacă eșantioanele sunt adesea de cea mai bună calitate, iar lectura, realmente captivantă. Și totuși, luând o oarecare distanță (eliminând ceea ce este de eliminat), Relatare despre moartea mea rămâne în amintire ca un roman autentic, în centrul căruia se află unul dintre cele mai bine conturate personaje feminine din literatura română a ultimilor ani: Ana-Cristina Stănescu (Anne Wellington). Traumele și dilemele existențiale ale acestui personaj
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
îndepărtaseră pe lângă clădirea ca un buncăr a Teatrului Național spre Tate Modern și spre Teatrul Globe" (p. 201). Fără să împărtășesc entuziasmul exaltat al celor doi critici care recomandă romanul pe copertă (Dan Cristea și Luminița Marcu), pot spune că Relatare despre moartea mea, de Gabriel Chifu, este o carte inegală, care spune însă multe despre realele calități de prozator ale autorului său. Dacă i se poate face un reproș lui Gabriel Chifu în legătură cu romanul în discuție, acesta este miza prea
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
un soi de arheologie imaginară - câteva identități în derivă. O voce narativă fermă și pasionată, cu inflexiuni folclorice, developează eșantioanele biografice ca pe niște fotografii de epocă, îmbrăcându-le (terapeutic?) morbidețea într-o scriitură mustind de vitalitate. Ritmul hipnotic al relatării generează efecte paradoxale; nici o contradicție între concretețea debordantă a personajelor și aerul lor fantomatic." Avem, în acest eșantion, o descriere analitică exactă, limpede, perfect verificabilă, care ține - de una singură - locul oricărei judecăți de valoare. Aflăm, de aici, cum se
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
acum doi ani e mai dificilă, dar aici e miza bătăliei editoriale. Cea mai interesantă dintre colecțiile de literatură universală mi s-a părut "Ocheanul întors" (titlu împrumutat de la Radu Petrescu), cuprinzând o literatură confesivă (jurnale, memorii, scrisori) axată pe relatarea unor experiențe ale intimității sau ale interiorității. Tot ce a apărut până acum aici mi s-a părut atractiv și demn de citit imediat: Doamna de Sévigné, Scrisorile "divinei marchize" (traduse de Irina Mavrodin); William Styron, Bezna vizibilă. Amintiri despre
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
s-au făcut auzite. Distanța (nu doar în kilometri) dintre Washington și București, acuratețea superioară a analizei, prestigiul științific internațional al profesorului Tismăneanu, folosirea aproape în exclusivitate de surse deschise, necontestabile, de informație (presa, declarațiile publice ale diverșilor oameni politici, relatarea unor discuții ale autorilor cu lideri politici, necontestate ulterior de către aceștia), valorile democrației din perspectiva cărora erau elaborate interpretările (pe care niciunul dintre actorii politici onorabili nu își permite să le conteste deschis) au dat acestor cărți o doză semnificativă
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
Drieu dibuie erorile din aripa cealaltă, pe el îl irita înregimentarea cuminte a lui Malraux în lagărul stângii, colaborarea cu Rusia, pierderea diferenței (era firesc să extragă concluzii false din muțenia lui). În romanul L'Espoir, (Speranța) transpar forme de relatare similare prozei sovietice, se întrezărește, crede el, umbra lui Stalin. Pe Malraux, venit incognito la Paris, fiindcă trebuia să se ferească de nemți, îl regăsește obosit, resemnat. Era 8 mai 1941: la acea dată, consemnată în jurnal de Drieu, prietenul
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
adolescență, portretele unor celebrități, însemnări despre vacanță, politică, pile, catolicism, sex, fotbal, morală etc." Declarația este la antipod față de ceea ce gîndea Dino Buzzati pentru care, după cum declara într-unul din rarele sale interviuri, literatura trebuie să fie ficțiune, invenție, nu relatare a momentelor autobiografice. Celati își concentrează în schimb toată energia în direcția expresiei, referentul fiind banalul absolut, cum poate de la Carlo Cassola, din ultima perioadă a creației sale, nici un alt scriitor italian nu a mai făcut-o. Pentru scriitura lui
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
plasa în filonul "clasic" italian, preocupat de rigoare și sobră eleganță. Povestirile în discuție - Vieți de pășuniști, Un erou modern, Un episod din viața scriitorului Tritone - sînt atribuite unui personaj-martor, coleg mai mult sau mai puțin apropiat de protagoniști. Prin relatările la persoana I, dar și prin alte mărci, el își asumă rolul de evocator al unor momente petrecute cîndva, în adolescență, momente pescuite din rezervorul adesea încețoșat al amintirilor. Cum în toate acțiunea propriu-zisă este firavă, aproape nesemnificativă, fără climax
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
câte minute mai are la dispoziție Ministrul. Invitat să expună cronologia evenimentelor prin care vioara a ajuns la maestrul Ion Voicu, pentru ca apoi să-i fie retrasă, după care să-i fie iar restituită, MV nu s-a limitat la relatarea faptelor, ci a presărat-o cu tot felul de aprecieri la adresa Ministrului AI: "Un personaj ca AI să calce în picioare prestigiul lui IV", "un neica nimeni", "cu limbaj de milițian comunist", "a fi bărbat nu înseamnă să-ți arăți
Ecouri Sută la sută? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9828_a_11153]
-
Solomon Marcus Un elev cam neajutorat primește ca temă la ora de română relatarea unei zile din viața sa. Iată un fragment: Ne spălăm cu săpun, săpunul nostru obișnuit, pus la îndemână pe polița din baie. întindem mereu brațele spre duș și ne frecăm bine cu săpun, de ne dor oasele de-atâta frecat
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]