8,777 matches
-
și terasele Dunării și a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) și precipitații de 600-700 mm/an. Rendzinele calcarice se formează și se găsesc numai în condiții de relief fragmentat, pe culmi înguste sau ușor rotunjite, cu stânca la zi și pe versanți cu înclinări variate. Au o largă răspândire, fiind întâlnite pe o suprafață de aproape 6000 ha în arealul Parcului Natural. Apar în condiții de climă umedă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de argilă. Se găsesc de obicei în asociație cu eutricambosoluri și luvosoluri. Luvosolurile apar pe produsele de alterare ale unor roci sărace sau moderat bogate în baze (granite, gnaise sau șisturi cristaline) și pe depozite sedimentare miocene. Ocupă forme de relief variate, predominând însă versanți slab înclinați, sub păduri de gorun și fag și terase, sub pajiști secundare. Condițiile climatice sunt asemănătoare preluvosolurilor. Luvosolurile sunt relativ larg răspândite în arealul Parcului; în Munții Almăjului se întalnesc pe versanții și culmile de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu expoziții variate, în zonele ScorusCărbunariaIeșelnița, Dealul Moturgi - Ogradena, Dealul Creasta Cocoșului - Dubova, Dealul StreneacLiuborajdea. Pe conglomerate și gresii liasice se întalnesc în zona Cioaca Borii - Svinița. Clasa cambisoluri Eutricambosolurile se formează pe diferite tipuri de roci, în condițiile unui relief fragmentat, pe culmi și versanți, platouri calcaroase etc. Se întâlnesc pe o gamă foarte variată de roci, cum ar fi: depozite aluviale, loessoide argile, produse de alterare ale diferitelor roci cristaline, eruptive sau sedimentare bogate în baze. Condițiile climatice sunt
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de temperaturi medii ridicate (9-10oC în Munții Locvei și 8-10 oC în Munții Almăjului) și precipitații medii între 600 și 800 mm/an; aceste condiții favorizează procesele de alterare a substratului, cu formare de argilă. Ca răspândire, ocupă forme de relief variate (lunca, versanți, conuri proluviale, terase), urcând până la 250 - 300 m altitudine. În lunca Dunării ocupă sectoarele mai înalte și depozitele proluviale ale văilor Ieșelnița, Berzasca, Liubcova și Sichevița, unde se asociază cu aluviosoluri și gleiosoluri, precum și terasele inferioare ale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Locvei), pe platouri înguste, măguri cu pante domoale și versanți slab înclinați. Districambosolurile predomină în partea superioară a regiunii montane a Parcului Natural Porțile de Fier pe roci acide (granite, gnaise și gresii silicioase), ce suferă continuu procese de denudație. Relieful este puternic fragmentat, aceste soluri întâlnindu-se pe culmi, dar și pe versanții cu diferite înclinări. Condițiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC în Munții Locvei și 7-8 oC în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
medii ale temperaturii de 8-9 oC în Munții Locvei și 7-8 oC în Munții Almăjului și de valori medii ale precipitațiilor de 700 - 900 mm/an.Distribuția acestor soluri în cadrul Parcului este determinată de patru factori: rocile acide, formele de relief puțin stabile (culmi înguste, versanți, maguri), clima relativ umedă și nu foarte rece și un drenaj bun al solului ce asigură dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice. Se găsesc la altitudini de 400 - 900 m, dar în zonele cu inversiuni termice
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sunt acoperite de mlaștini. Clasa pelisoluri Pelisolurile ocupă areale foarte restrânse în arealul Parcului Natural "Porțile de Fier", între localitățile Radimna și Măcești, în cadrul bazinetului depresionar Moldova Veche. S-au dezvoltat pe depozite fluvio lacustre argiloase gonflante, în condițiile unui relief reprezentat de concavități (microdepresiuni) de pe podul teraselor, sau la racordul dintre terase, pe care stagnează apele în perioadele ploioase. Specific acestor soluri este fenomenul de uscare puternică și de crăpare pe o grosime mare (de peste 1 m) în perioadele secetoase
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
solul gonflează puternic, suferind un proces de "amestecare" și de apariție a unor denivelări. Clasa protisoluri Litosolurile reprezintă un tip de sol foarte răspândit în arealul Parcului Natural, fiind soluri tinere în curs de formare, pe roci compacte. Apar pe reliefuri accidentate (versanți puternic înclinați, partea superioară a culmilor înguste, creste), unde procesele geomorfologice duc la îndepărtarea continuă a materialului fin rezultat prin dezagregare și alterare, împiedicând dezvoltarea profilului de sol. Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
roci compacte. Apar pe reliefuri accidentate (versanți puternic înclinați, partea superioară a culmilor înguste, creste), unde procesele geomorfologice duc la îndepărtarea continuă a materialului fin rezultat prin dezagregare și alterare, împiedicând dezvoltarea profilului de sol. Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Dubova, Tișovița, Sichevița, Pojejena etc. Psamosolurile au o răspândire extrem de redusă (circa 200 ha), în sectoarele cu nisipuri semifixate sau fixate supuse fenomenului de deflație, din ostrovul Moldova Veche sau lunca Dunarii, la confluența cu râul Nera. Ocupă arealele cu relief de dune adăpostite și fixate de vegetație sau sectoarele joase, cu nivelul apei freatice foarte aproape de suprafață. În formarea lor un important rol îl au curenții de aer tip Coșava, ce determină spulberarea nisipului, împiedicând deci formarea unui profil de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Valea Mare. În Ostrovul Moldova Veche se găsesc alături de nisipuri și psamosoluri, iar pe râurile interioare, afluente Dunării, au o răspândire redusă, asociindu-se cu depozite aluvionare. Erodosolurile au apărut datorită unor condiții geomorfologice și geologice locale, cum ar fi relieful puternic fragmentat și pantele mari, friabilitatea rocilor etc. Procesele de degradare a terenurilor s-au declanșat în arealele folosite pentru culturi agricole fără măsuri antierozionale, în special în împrejurimile localităților situate în valea Dunării. Se dezvoltă pe roci sedimentare neconsolidate
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Severin. Amintim astfel câteva dintre acestea:Gornea, Pescari, Insula Decebal, Milcoveni- Prîslava( comuna Berliște). CIVILIZAȚIE GETO-DACĂ Există urme care dovedesc că locuitorii daco-geți au cunoscut teritoriul Clisurii Dunărene și l-au populat folosind pozițiile strategice naturale pe care le oferă relieful variat al zonei.S-au descoperit astfel așezări fortificate de la Pescari-Culă și de la Stenca- Liubcovei, avanposturi atât în vremea statului dac condus de Burebista cât și, în timpul lui Decebal( mai târziu). Cele două fortificații erau întărite cu val de pământ
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ar fi: Contabilitatea Unităților Industriale; post-liceal de asistente; cursuri de maiștri ,etc. OBICEIURI ȘI TRADIȚII Indirect, primii etnografi români care raportează obiceiuri și tradiții nu reușesc să vorbească despre Banat altfel decât despre o regiune care și-a construit propriile reliefuri culturale și care nu poate fi percepută cu fidelitate în ignorarea unei dorințe extreme de interese de afișare a identității. În tornurile monumentale ale acestora, datele despre configurație, semnificațiile ori denumirile obiceiurilor din Banat apar ,aproape sistematic, în finalul capitolelor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ajunse în camera ei, surâzând privirilor lui pe care le avea mereu în față" (p. 205, în prima ediție). Romanul lui Radu Petrescu nu poate fi savurat fără aceste compoziții de forme, culori și intensități, fără reverberațiile de sentimente, fără relieful nuanțelor. Dora este imaginată de Matei în "vastul album al aerului" (p. 104). Satisfacția estetică vine din această tehnică alternativ muzicală și plastică. Reverberațiile dragostei se multiplică în natură și în trecut. Matei își vede iubita, ca o fantasmă, proiectată
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
acesteia - după cum rezultă din jurnalele de creație ale scriitorului - este deopotrivă muzicală (simfonismul - "motiv muzical infinit proliferant") și plastică edificiu de imagini, țesătură de corespondențe și armonie a nuanțelor complementare. A crea distanțe între imagini, a da acestora volume și relief înseamnă a găsi arhitectura care să rețină mișcarea. Un concurs de proprietăți muzicale, plastice și arhitectonice realizează compoziția. Romanul Matei Iliescu (1970), Didactica nova din volumul de Proze (1971), nuvela O singură vârstă (1975) cu scriitorul Alphonse și reluarea jurnalului
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
componistic (toate cu caracter aproximativ și, uneori, comensurabil), precum și dialectica dintre formă și deschidere, ce îmbracă multiple aspecte, au devenit frecvent scopuri explicite, manifeste în creația muzicală contemporană. Conceptul de deschidere are aici același înțeles ca la Umberto Eco: fără relief axiologic, el se referă la incapacitatea denominativă și denotativă a mesajului sonor, incapacitate ce reprezintă o constantă a oricărei opere muzicale. Între ambiguitate (sugestia multiplă) și dezordine (nu aceea oarbă, fără leac, ci aceea rodnică, pozitivă), raportul de directă proporționalitate
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
Revel, Le�ek Kolakovski, Alexandr Zinoviev, Andrei Saharov, Adam Michnik, Jeane Kirkpatrick, Vasile Paraschiv se bucură de admirația autorului, iar rolul lor în dezvoltarea gândirii democratice este admirabil pus în evidență. Vladimir Tismăneanu știe, precum puțini alții, să scoată în relief caracterele excepționale și ideile cu adevărat valoroase și, citindu-i rândurile, nu se poate să nu îi admiri pe oamenii care au arătat fisurile regimului comunist și au pregătit terenul pentru implozia acestuia. La polul opus se află dușmanii democrației
Avatarurile anticomunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9488_a_10813]
-
frîu impulsivitatea, tumultul funciar: "E vorba de o mistică a exceselor ce merge împotriva formelor stabile, detestînd colportajul sentimental de substrucție romantică, dar și formele epurate, clare". Spiritul baroc nu e unul al exclusivei forări în profunzime, exploatînd cu patimă relieful superficiilor, ceea ce duce la saturație, la plictiseală, la instabilitatea în atitudini și ocupații. "E o instabilitate în ideal, o goană după himere, un permanent disconfort spiritual ce frizează mizantropia și, deseori, replierea cinică". Donquijotismul și bovarismul sînt tangente la o
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
anilor '80 (în spirit textualist el este încărcat de referințe culturale, textul mustește de citate, aluzii, clin d'oeil-uri ce trimit cu gândul la autori și opere celebre, visul, fantasticul, absurdul și chiar nebunia sunt singurele în măsură să dea relief unor existențe plate și să spargă monotonia apăsătoare a cenușiului generalizat), chiar dacă, o anumită dezinvoltură stilistică poate trimite cu gândul spre proza primilor anilor '90. Unui cititor familiarizat cu romanele scrise de Nora Iuga în anii din urmă, (re)citirea
Cealaltă față a vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9578_a_10903]
-
să elibereze sau să nu asuprească". Richard Rorty argumentează teza că "filosofia morală" n-ar putea fi considerată altminteri decît o verigă "nesemnificativă în cultura noastră", căci "noi, postmoderniștii, știm că proiectul iluminismului este sortit eșecului". Peter Sloterdijk scoate în relief "haosul moral latent al așa-numitei noastre realități de zi cu zi" și, în consecință, "mizeria evidentă a Filosofiei Practice moderne", care, cu toate că și-a propus a realiza "o etică general-obligatorie și strict fundamentată", n-a izbutit "pentru nimic în
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
pe care demarajul brutal al regimurilor radicale, nazismul și comunismul, îi relevă un plus de fascin. Iordache poseda finețea necesară acoperirii mai multor registre de sensibilitate, de la poza sarcastic-reținută la ironia necruțătoare, întotdeauna cu un anumit nonconformism care conferea un relief particular rolurilor sale, o violență reținută, o senzualitate brutală recuperabilă în gestul estetizant. Actorul aducea din teatru o energie considerabilă capabilă să stabilească centrul de greutate al unei scene, energie pe care am văzut-o la lucru în Titus Andronicus
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
hărțile vechi, medievale sau cele din epoca luminilor, sunt profund umane, individualitatea lor derivă chiar din indeterminarea de care "suferă", emană din contururile vagi ale continentelor pe care le desenează, cumva în stilul picturii naive, de parcă acele forme bizare de relief ar fi ieșit tocmai atunci din mare, născute printr-o misterioasă ebuliție, deopotrivă geologică și mentală - cum se întâmpla în perioada marilor descoperiri geografice... Sigur că nici un navigator din prezent nu s-ar mai înarma cu aceste "îndreptare" atât de
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
foarte aproape de Monumentul Descoperirilor (Padrăo dos Descubrimientos) - care tocmai găzduia o frumoasă expoziție de fotografie despre rromii din Portugalia - și de Turnul din Belém - simbol al țării înseși - se află Muzeul de Arheologie. Amintesc toate acestea pentru a scoate în relief cât de centrală în peisajul istorico-cultural portughez este instituția de care este legat compatriotul nostru. Muzeul conține în biblioteca sa două articole ale lui Scarlat Lambrino, publicate în periodicul științific al instituției, "Arqueólogo portuguęs", iar în corespondența lui José Leite
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
la o ideologie politică de stînga și, pe de altă parte, nu orice poet care vorbește pe înțelesul tuturor este prin definiție un democrat". Dar aci, se cuvine a remarca noi, demersul eseistului devine unul generaționist. Pentru a scoate în relief tranzitivitatea poeziei optzeciste, d-sa supune unei severe priviri șaizecismul, în speță pe barzii odinioară răsfățați ai acestei grupări, care "nu fac o nouă poezie. Ei refac legătura cu poezia noastră interbelică și epuizează o substanță care nu apucase încă
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
melancolic, fie în celălalt, la fel de seducător, ironic și ludic. În al doilea rînd, este urmărită, cu o grijă de cercetător și cu o coerență de filosof, continuitatea exterioară și lăuntrică a prezenței și a chipului uman. Puse față în față, relieful grecesc reprezentînd o femeie tînără și personajul sfîrșitului de sec.XIX sau începutului de sec. XX reprezintă ipostaze ale aceleiași realități exemplare și inalterabile. Un eros livresc, estetizant, și o senzualitate culturală plină de vitalitate străbat evident actul contemplației și
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]