1,378 matches
-
folcloric cu aceea ermetică. Tema morții, laitmotiv obsedant, tratată în maniera eposului popular, are semnificații explorate nuanțat în nuvela Țiganca albă, care dă și titlul unei cuprinzătoare antologii din 1968. Ca și în Ciuleandra lui Liviu Rebreanu, narațiunea constă în rememorarea unei crime de către ucigaș. Însă accentul nu cade pe latura instinctuală a personajului, ci pe noianul de gânduri ale acestuia în așteptarea morții. Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă o anume notă de morbiditate, de macabru
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
știința construirii suspansului marchează și celelalte romane semnate de S., centrate de obicei pe tema dragostei sau pe aceea a căutării adevărului, aproape toate cu final deschis. Existența unor protagoniste complicate sufletește, chiar ambigue, este urmărită în circumstanțe care favorizează rememorările și bilanțurile: privegherea și înmormântarea tatălui în Regula paralelogramului (1983), momentul dinaintea consimțământului în fața ofițerului de stare civilă în Nevinovații (1987) ori o călătorie cu mașina în compania fostului iubit în Monologuri (1989). Chiar dacă uneori personajele sunt creionate excesiv, fără
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
doctoriță și un pacient, prilej de a se realiza, prin pendulări temporale, cu o capacitate epică surprinzătoare, o imagine a societății românești din anii anteriori celui de-al doilea război mondial până în perioada de după 1965. Alternând narațiunea la prezent cu rememorările, autoarea conturează o serie de destine în evoluție, nu lipsite de dramatism: doctorița e fata unui torționar și această situație generează în sufletul ei un complex de vinovăție, iar cel pe care îl iubește a trecut prin infernul închisorilor comuniste
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
a memorialistului este evidentă în stilul echilibrat, senin, în decența confesiunii, în așezarea atent cronologică a evenimentelor. Harul de portretist transpare din conturarea figurilor de dascăli, actori, regizori, înfăptuită cu farmec și lirism, dar și cu știința selectării detaliului semnificativ. Rememorarea se încarcă de emoție odată cu relatarea episoadelor dramatice din istoria orașului (cedarea Clujului) și din cea a familiei Stanca. Doar finalul aduce o perspectivă ulterioară, convențional optimistă, asupra acestui oraș de care memorialistul fusese obligat să se despartă după înstrăinarea
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
la Canal, cenzura. În acest climat de teroare, umilință și enorme lipsuri, iubirea și lumea cărților sunt singurele modalități de supraviețuire. Dacă anterior evocarea trecutului era un pretext pentru retrăirea unor sentimente de jubilație, în Așa a fost să fie... rememorarea evenimentelor care au pecetluit destinul familiei Stanca atinge registrul tragicului. Dincolo de o anume viziune fatalistă, ceea ce se reține este imaginea unei vieți guvernate de echilibru sufletesc și de un admirabil stoicism. SCRIERI: Giuseppe Verdi, București, 1959; Ciprian Porumbescu, Cluj-Napoca, 1975
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
sistem filosofic, integrându-se mai curând categoriei gânditorilor „cu intuiții geniale și cu darul creației verbale cuceritoare”, cum au fost Pascal, Nietzsche, Kierkegaard ș.a. Două cărți publicate de Ș. după 1989 aparțin genului memorialistic. În O viață-n bucăți (1992), rememorare autobiografică, dar și evocare a unor ambianțe, peisaje, climate de epocă, fiecare reconstituire e însoțită de reflecții, comentarii, digresiuni, discursul având particularitățile unui eseu saturat de intelectualitate. Apar nu doar notații (inevitabil) politice, dar și confesiuni, instructive note de lectură
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
poruncit să fie răstignit Petru și decapitat Pavel.” Apologetul latin nu poate uita persecuțiile îndurate de coreligionarii săi timp de două secole, în schimb, în momentul în care creștinismul devine religie licită, activitatea sa pusă în slujba deplângerii și a rememorării faptelor este dublată de una de recunoștință și de elogiere a Imperiului de acum binevoitor. Această evoluție ideologică este sesizabilă mai ales la nivelul eshatologiei, având importante repercusiuni asupra anticristologiei. Ne propunem să comentăm în paginile următoare această transformare ideologică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
etc. Încărcătura documentară e prețioasă, pentru că S. nu dorește decât să consemneze, să lase „documente”, să spună adevărul. Cam în aceeași manieră a scris și Amintiri de la „Adevărul literar și artistic”, din care a lăsat fragmente în periodice. Devenit protagonistul rememorării propriei vieți în Din copilăria lui Ionel, S. se prezintă pe sine și pe cei din jur cu detașare și imparțialitate jovială, cu umor discret, începând din primii ani, continuând, la școală și internat, cu o galerie a profesorilor. Revelatoare
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
pe văduve, pe soțiile care, supraviețuind soților, întreprindeau acte ce ținteau „pomenirea”. Voievozii au angajat cronicari de curte și le-au poruncit să le povestească faptele de arme și să le înregistreze ctitoriile, să le mențină prezența prin nume, prin rememorarea actelor lor de vitejie 93, să-i facă, adică, să stăpânească timpul. Și unii boieri (ori neamuri boierești) procedează aidoma, căci pagina de cronică putea eterniza întrucât - zicea Miron Costin - „scrisoarea iaste lucru vécinic”): Voievozii și boierii înălțau ziduri întru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-se nebulos, dispersat, contradictoriu. Viciat de mediul insalubru, de lingoare, de sărăcie, dezorientat, inconsecvent, atras într-un mod confuz de artă, acesta, ajuns la maturitate, se vede „rămas în drum, prăbușit la răspântia neagră a nedumeririi, singur, orfan și pustiu”. Rememorarea devine o formă de tânguire despre destinul vitreg și neîmplinire, acutizată de revelația morții. În general, scrierii nu îi lipsește suflul evocator, S. K. are un simț artistic sui-generis, reușind uneori să realizeze o anume poezie a lucrurilor, care reverberează
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
lui Nae pe Moromete. Episoade petrecute în satul din Niște țărani sunt reluate și dezvoltate în Clipa. Apariție episodică în primul roman, comunistul Dumitru Dumitru, prim-secretar al comitetului raional de partid, devine aici o prezență centrală. Rezultă, din propriile rememorări, că refuzând, în etapa de început a cooperativizării, să aprobe arestarea unui țăran de la Cornu Caprei incomod pentru birocrați, nu altul decât Năiță Lucean, se pomenește până la urmă arestat și internat în lagăr, împreună cu cel pe care îl apărase. Reabilitat
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
1922 își schimbă numele în Crăciun-Fostini, dar prezența ei publică aproape că va înceta după 1924, deși continuă să scrie, în manuscris păstrându-se încă două caiete de sonete. Prima parte a culegerii din 1920 conține o poezie generată de rememorări, de retrăirea unei copilării întunecate de moartea mamei, de meditații triste și resemnare dureroasă. Timpul pare comprimat într-un prezent fără viitor, umbrele celor duși apasă obsesiv sufletul, provocând o stare de „durere trudită”, toamna trezește „o cântare strunată-n plâns
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
casă (1976), Tărâmul magic (1980), Veghe și dor (1984), unde autorul încearcă să confere spațiului natal o dimensiune mitică, morală și sentimentală, consonantă cu datul benefic al firii. Mai târziu, printre imaginile solare se strecoară accente dramatice, tristeți care adumbresc rememorările lirice. Drumul revenirii devine tot mai lung și mai anevoios, deși dorința recuperării unui spațiu de acasă rămâne mereu vie și apăsătoare. În Tărâm al eternei iubiri (1989), Eternele izvoare (1996), Pururi iubirea (1998), Ascuns într-o lacrimă (1999) ș.a.
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Emil Serghie, „Opinia”, 1931, 7343; Emil Samoilă, Ziaristica, București, f.a., 319; Alexandru Pogonat, Noul director al Teatrului Național din Iași, „Ziua”, 1933, 339; Interview prin surprindere, „Opinia”, 1936, 8 741; G. Pascu, Emil Serghie, „Cetatea Moldovei”, 1940, 7; Petre Pandrea, Rememorări, MOT, 1945, 58; Straje, Dicț. pseud., 645; O pagină din lupta antifascistă în 1937, RL, 1975, 52; Petre Pascu, Emil Serghie, RL, 1977, 6; Massoff, Teatr. rom., VII, 163, 211, 295; Leon, Umbre, IV, 223-232; Maftei, Personalități, V, 236-238; Teodorescu-Braniște
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
9; Matila C. Ghyka, Estetică și teoria artei, îngr. și postfața Ion Iliescu, tr. Traian Drăgoi, București, 1981, 440-450; Petrescu, Confluente, 28-29; Ion Deaconescu, Pius Servien - un estetician al ritmului, MS, 1985, 1; Ion Deaconescu, Pius Servien - între interogație și rememorare, MS, 1985, 2; Artur Silveștri, Pius Servien - un renascentist printre moderni, MS, 1985, 3; Simion, Mercuțio, 88-91; George Bădărău, Estetică lui Pius Servien, CL, 1998, 8; Popa, Ist. lit., I, 1201-1202; Solomon Marcus, Centenar Pius Servien, RL, 2002, 33; Ion
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
peisajelor alpine, transmisă cu sobrietate. Proză propriu-zis narativă, dar nu fără aliaje, fie de poezie, fie de eseu, conțin romanele De două mii de ani, Orașul cu salcâmi (1935) și Accidentul. Discurs asumat autobiografic (cu nume schimbate, totuși), primul e o rememorare și o confesiune dramatică. O meditație asupra destinului evreiesc, punctată de situații diverse, inclusiv de secvențe „epice”, de scene văzute, probabil, de S. însuși în timpul studenției și, poate, unele parcurse de el, ca victimă a sălbăticiei antisemite. Mai numeroase decât
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
se adoptă ritmuri coșbuciene ori polimetria simbolistă. Oarecare progres atestă al doilea volum de versuri, Tablouri din Pind. Idilicul, sugerat eventual de titlu, se manifestă mai mult printr-o ușoară voalare a peisajului în amintire. Pigmentată de dor este și rememorarea figurilor dragi (mama, tatăl, iubita) ori a câtorva episoade ale copilăriei. S. încearcă o apropiere mai mare de simbolism, dar nu izbutește, în poezii precum Cărăruie sau Râul, decât simple alegorii. Paradoxal, în încercările lui lirice lipsesc cu totul vocabulele
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
cerebrale, a hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiace, pulmonare; practicarea mișcării fizice și a gimnasticii; evitarea discuțiilor, a conflictelor, a vizitelor obositoare și prelungite, a schimbărilor de domiciliu, a călătoriilor, a grijilor materiale; întreținerea unor activități plăcute, stimulante, recreative (lecturi, conversații, rememorarea trecutului legat de propria viață, familie, părinți etc.); evitarea izolării și a singurătății; asigurarea unor însoțitori din familie, care să-l servească și care să-i ofere bătrânului un climat emoțional-afectiv pozitiv; evitarea încredințării sale în grija unei sau a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a se face util; teama de dependență și de schimbarea rolului familial; pierderea statutului profesional; teama de a fi o povară pentru anturajul său; apariția unor probleme financiare; teama de suferință, de separare, de moarte; sentimentul de culpabilitate, prin rememorarea retroactivă a propriei vieți; grija pentru cei rămași după decesul său. Această suferință dată de încheierea vieții este cu atât mai puternică cu cât societatea, prin modelul socio-cultural promovat, pune mai mult în valoare sănătatea, frumusețea, puterea, autonomia, tinerețea, definind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
serie întreagă de personaje - unele memorabile, precum Eva Nada, Mama, „domnul Director”, Bantu, doctorul Tisu ș.a. -, aparținătoare, în marea lor majoritate, lumii satelor ori târgurilor bănățene de pe la mijlocul veacului al XX-lea. Defilează, pe firul lecturii, multe scene de gen, rememorări, povestiri și conversații, reverii și fantasme, definite de o incomparabilă savoare a concretului și ordonate după o „arhitectură” narativă savantă. Afinități între lumea - și scriitura - „ciclului bănățean” și cele ale operei lui Ion Creangă au fost semnalate, pertinent, de mai
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
mișcarea legionară, instaurarea la putere a comuniștilor, perioada lui Nicolae Ceaușescu la revoluția din 1989, precum și ambianța literară: perioada avangardistă, evocarea unor scriitori (Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Marin Preda, Nichita Stănescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade ș.a.), întoarcerea la cărțile preferate, rememorarea unor anecdote din perioada totalitaristă. Se discută și despre dragoste, frumusețe, singurătate, filosofie. Răspunsurile lui Bogza vin prompt, spumoase, memorabile deseori, aforistice. În completarea dialogului este republicat Poemul invectivă (apărut în 1933) și se reproduce o selecție a scrisorilor trimise
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
și în urma unei sentințe eronate rămâne întemnițat la Văcărești până în 1955. Este autorul unei singure cărți de beletristică, Amintiri de vânătoare (1969), care se înscrie în lunga tradiție a literaturii cinegetice românești. În anii ’70 a intenționat să continue firul rememorării isprăvilor vânătorești, dar nu a reușit mai mult decât publicarea, în 1971, în revista „Convorbiri literare”, a povestirii Odaia din livadă. U. scrie literatură ocazional, iar paginile sale se resimt de timiditatea celui care nu se socotește scriitor, își cenzurează
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
lui Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade. Ultima pagină, dedicată în întregime divertismentului (jocuri enigmistice, anecdote, benzi desenate, epigrame), se va reduce treptat la jumătate și în cele din urmă va dispărea, lăsând locul studiilor și articolelor de istorie națională, rememorării unor momente importante din trecutul Transilvaniei, literaturii. U. publică poeziile unor scriitori din prim-planul liricii contemporane (Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Emil Brumaru), dar face loc cu generozitate și altora, din generații mai tinere (Virgil Bulat
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
Magdalena Rădulescu, Kimon Loghi, Aurel Jiquidi, W. Sigfried, Demian, Rodica Maniu, Cecilia Cuțescu-Storck, Marius Bunescu, Theodor Pallady, Oscar Han ș.a. Puțin productive sunt „Cronica muzicală”, dar e de remarcat aici colaborarea compozitorului Constantin C. Nottara (în special cu o impresionantă rememorare a talentului dirijoral al lui George Enescu), și repede dispăruta „Actorii au cuvântul”, sub acroșajul generic „Azi ne vorbește...”, unde s-au perindat cu amintiri Constantin Maximilian, Constantin Tănase, Dina Cocea, Maria Filotti, G. Storin. Cu satisfacție orgolioasă cititorii sunt
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
constituie, pe de o parte, observațiile făcute de un personaj, Aurel, la o evocare a lui Mihail Sadoveanu ținută la Pașcani și la mănăstirea Neamț și, pe de alta, remarcile Caterinei, la studioul de televiziune unde lucrează. Se adaugă multe rememorări, paranteze, incizii în timp. Ironia, sarcasmul ating cote înalte, obiectul lor fiind figuri universitare compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității, rapsozi ai realismului socialist, disidenți cu sprijin oficial, proletcultiști notorii, comuniști
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]