3,001 matches
-
sugestive pentru efectele asociate filgotinib asupra funcției testiculare. ... Atitudinea la pacienții cu poliartrită reumatoidă aflați în remisiune persistentă Ținta terapeutică finală este reprezentată de remisiunea bolii, pentru evaluarea posibilității de reducere treptată a terapiei administrate se utilizează o definiție a remisiunii stringente care a fost validată de ACR și EULAR, care poate fi aplicată în două variante: A. Definiția bazată pe analiza booleană: în orice moment, pacientul trebuie să satisfacă toate condițiile de mai jos: – numărul articulațiilor dureroase ≤ 1; ... – numărul articulațiilor
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
medicului pe o scală (0 - 10) + proteina C reactivă (mg/dL). ... În conformitate cu recomandările EULAR și ținând cont de preocuparea pentru minimalizarea expunerii la riscurile implicite ale tratamentului biologic și sintetic țintit (tsDMARDs), se recomandă ca la pacienții aflați în remisiune persistentă, definită conform criteriilor ACR/EULAR 2011 (vezi mai sus), la două evaluări succesive (la minimum 6 luni interval între evaluări), să se ia în considerare, de comun acord cu pacientul, reducerea treptată a administrării tratamentului biologic sau sintetic țintit (tsDMARDs
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
de 6 luni, apoi la o lună, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic. ... – certolizumab: se crește intervalul între administrări la 6 săptămâni timp de 6 luni, apoi la 2 luni, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic (schema aplicabilă în cazul în care remisiunea este obținută cu 400 mg o dată la 4 săptămâni). Dacă se utilizează 200 mg la 2 săptămâni, se crește intervalul la 3 săptămâni timp de 6 luni, apoi la 4 săptămâni. ... – etanercept (original și biosimilar): pentru doza de 50
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
mg/săpt., cu condiția păstrării răspunsului terapeutic. ... – golimumab: 50 mg - se crește intervalul între administrări la 6 săptămâni timp de 6 luni, apoi la 2 luni, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic. ... – infliximab (original sau biosimilar): utilizat în doza care a indus remisiunea, se crește intervalul între perfuzii la 10 săptămâni timp de 6 luni, apoi la 12 săptămâni, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic, cu grija de a nu depăși 16 săptămâni între administrări. Infliximab administrat subcutanat: se crește intervalul între administrări la
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
apoi la o lună, cu condiția păstrării răspunsului terapeutic. ... – rituximab (original și biosimilar): 1.000 mg x 2, readministrare doar în cazul reluării activității bolii (creșterea DAS28 cu peste 1.2, cu trecerea într-o categorie superioară de activitate a bolii (din remisiune în LDA sau din LDA în MDA) sau existența unei boli cu activitate reziduală (DAS28 peste 3,2). ... – tocilizumab: 8 mg/kg - se crește intervalul între administrări la 6 săptămâni timp de 6 luni, apoi la două luni, cu condiția păstrării răspunsului
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
tratament cu agent biologic. În funcție de particularitățile medicale ale pacientului, medicul curant va solicita și alte evaluări paraclinice și interdisciplinare. Tratamentul pacienților cu psoriazis Nu există tratament curativ pentru psoriazis. Toate medicamentele folosite în prezent realizează tratament supresiv, inducând remisiunea leziunilor sau reducând manifestările clinice până la pragul de torelabilitate al pacientului. Psoriazisul este o afecțiune cu evoluție cronică, odată declanșată afecțiunea, bolnavul se va confrunta cu ea toată viața. Tratamentul pacientului este realizat pe o perioadă lungă de timp
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
o parte disponibilitatea medicației (8-metoxi psoralen) iar pe de altă parte posibilitatea continuării din ambulator a terapiei inițiate Terapia clasică sistemică se realizează de exemplu cu metotrexat sau cu ciclosporină sau cu retinoizi (acitretin) în funcție de particularitățile cazului. Pentru remisiunea leziunilor de psoriazis se pot efectua și tratamente combinate. Terapia sistemică actuală cu utilizarea de agenți biologici (atât molecule originale cât și biosimilarele acestora) sau terapiile cu molecule mici cu acțiune intracelulară induc remisiuni de lungă durată pacienților cu forme
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
în funcție de particularitățile cazului. Pentru remisiunea leziunilor de psoriazis se pot efectua și tratamente combinate. Terapia sistemică actuală cu utilizarea de agenți biologici (atât molecule originale cât și biosimilarele acestora) sau terapiile cu molecule mici cu acțiune intracelulară induc remisiuni de lungă durată pacienților cu forme moderate sau severe de psoriazis. Protocol terapeutic cu terapii inovative (agenți biologici sau terapii cu molecule mici cu acțiune intracelulară) la pacienții suferinzi de psoriazis vulgar (cronic) în plăci și placarde - populație țintă Pacienți
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
terapeutică se definește prin: – scăderea cu 50% a scorului PASI față de momentul inițial (inclusiv 50% din scorurile specifice pentru regiunile topografice speciale afectate - NAPSI, PSSI, ESIF respectiv PGA≤2) cu un obiectiv pe termen lung de a ajunge la o remisiune a leziunilor în medie de 90%. Când pacientul prezintă leziuni atât în zonele speciale cât și în alte zone ale corpului și se pot calcula ambele scoruri (de ex. PASI și PSSI) se ia în considerație scorul cel mai sever
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
In plus trombina declanșează formarea rețelei de fibrină în ochiurile căreia se vor dispune plachetele; aceste fenomene converg către formarea unui dop plachetar permanent și stabil. Formarea trombului plachetar parcurge trei stadii: agregare provizorie (val primar de trombocite), faza de remisiune, agregare definitivă (metamorfoză vâscoasă). 13.2. Coagularea sângelui Procesul esențial în coagularea sângelui este activarea protrombinei de către un complex enzimatic, urmată de acțiunea trombinei asupra fibrinogenului; astfel rezultă monomerii ce vor constiuti rețeaua de fibrină, Factorii coagulării poartă diverse denumiri
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
locu-ți pe cine 'ți place și-ți convine d-tale pentru a realiza soluțiunea ce-o ai in petto. Iată dar care e însemnătatea actuală a zgomotului răspândit. Nu putem crede în seriozitatea retragerii d-lui Brătianu. Aceste demisiuni și remisiuni nu sunt decât mijloace de presiune asupra partidului pentru a obține de la el orice ar voi. Ne-am deprins atât de mult cu falsele ieșiri ale cancelarului nostru încît în calculul politic această mărime a ecuațiunii nu ne mai este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Inactivitate Dependență Sentiment de angoasă Eliberatoare Inactivitate Libertate Repaus și independență Profesiune Activitate Protecție Avantaje Fig. Variații patologice ale normalului Cazuri limită Cazuri cronice Starea de sănătate Stări premorbide Boala propriu-zisă Stările defectuale postprocesuale Direcția de evoluție clinică Procesul de remisiune (ameliorare) Procesul de deteriorare Boala reprezintă o formă de manifestare a stării de anormalitate și ea trebuie înțeleasă în cadrul acestui concept larg. În sfera anormalității, boala este numai un sector, în comparație cu alte forme de manifestare a stărilor de anormalitate. Ceea ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului. K. Jaspers, făcând o analiză calitativă diferențiată a modelelor de evoluție clinică a bolii psihice, distinge mai multe forme: atacul, criza, starea clinică sau procesul, dezvoltarea în raport cu un anumit teren de vulnerabilitate al personalității, ameliorarea ca formă parțială de remisiune către vindecare și remisiunea parțială cu defect postprocesual. 5. Raportul „sănătate-boală” B. Kozier și G. Erb susțin că se poate vorbi despre „modelul ecologic” al stării de echilibru dintre „normal” și „patologic” sau al raportului „sănătate-boală”, așa cum reiese din figura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o analiză calitativă diferențiată a modelelor de evoluție clinică a bolii psihice, distinge mai multe forme: atacul, criza, starea clinică sau procesul, dezvoltarea în raport cu un anumit teren de vulnerabilitate al personalității, ameliorarea ca formă parțială de remisiune către vindecare și remisiunea parțială cu defect postprocesual. 5. Raportul „sănătate-boală” B. Kozier și G. Erb susțin că se poate vorbi despre „modelul ecologic” al stării de echilibru dintre „normal” și „patologic” sau al raportului „sănătate-boală”, așa cum reiese din figura de mai jos: Fig
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice poate merge către ameliorare și restaurarea completă, așa cum se întâmplă în cursul stărilor reactive sau a nevrozelor; sau poate continua multă vreme, ca un proces, care în timp se stinge, operând transformări în sistemul personalității, cunoscute ca stări de remisiune cu defect postprocesual. Tratamentele bolilor psihice influențează în mod direct evoluția acestora. Deși intenția oricărei terapeutici este vindecarea sau cel puțin ameliorarea bolii, în cursul tratamentului bolilor psihice pot apărea anumite accidente care modifică considerabil evoluția acestora, cum ar fi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai multe faze și anume: a) faza prodromală, corespunzătoare debutului, a manifestărilor sub-clinice; b) faza de stare, în cursul căreia asistăm la manifestarea propriu-zisă a desfășurării evoluției clinice a bolii psihice; c) faza terminală, de retragere a simptomatologiei clinice, de remisiune a tulburărilor. Modalitățile de evoluție clinică în cazul bolilor psihice sunt următoarele: a) evoluția acută simplă cu caracter tranzitoriu, așa cum este întâlnită în episoadele confuzionale, stările reactive, nevroze; b) evoluția continuă, de lungă durată, cu modificări ale sistemului personalității, schimbarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității, așa cum este întâlnită în cursul evoluției clinice a psihozelor și stărilor demențiale; c) evoluția clinică remitentă sau intermitentă, de tip periodic, ciclic, sub formă de „accese” care survin periodic, cu o ritmicitate regulată, separate între ele de faze de remisiune sau de ameliorare, ca în cazul psihozelor periodice (boala afectivă, PMD, ciclofenia, dipsomania); d) momentul lucid este reprezentat, în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni psihice, prin suprimarea temporară și completă a manifestărilor psihopatologice; e) remisiunea este starea de atenuare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele de faze de remisiune sau de ameliorare, ca în cazul psihozelor periodice (boala afectivă, PMD, ciclofenia, dipsomania); d) momentul lucid este reprezentat, în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni psihice, prin suprimarea temporară și completă a manifestărilor psihopatologice; e) remisiunea este starea de atenuare marcată, putând merge până la dispariția completă a simptomelor clinice. Atenuarea simptomalogiei clinice, în sens de ameliorare a stării de sănătate, nu implică o dispariție totală a simptomelor, ci numai o diminuare marcată a acestora în raport cu „tabloul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
permanentă a bolii. Prognosticul clinic desemnează totalitatea consecințelor produse de acțiunea factorilor etiologici morbigenetici asupra personalității, precum și modalitatea de „terminare” a evoluției bolii psihice respective. În sensul acesta avem de-a face cu următoarele tipuri de prognostic: a) favorabil, cu remisiune completă, ameliorare sau vindecare; b) defavorabil, cu remisiune clinică parțială, urmat de defect post-procesual; c) grav, sau sever, cu evoluție clinică cronică, progresivă, urmată de degradarea sau deteriorarea ireversibilă a sistemului personalității. 2) Modelul psihopatologic Acest model propus de K.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produse de acțiunea factorilor etiologici morbigenetici asupra personalității, precum și modalitatea de „terminare” a evoluției bolii psihice respective. În sensul acesta avem de-a face cu următoarele tipuri de prognostic: a) favorabil, cu remisiune completă, ameliorare sau vindecare; b) defavorabil, cu remisiune clinică parțială, urmat de defect post-procesual; c) grav, sau sever, cu evoluție clinică cronică, progresivă, urmată de degradarea sau deteriorarea ireversibilă a sistemului personalității. 2) Modelul psihopatologic Acest model propus de K. Jaspers are la baza lui tipul de evoluție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o dezordine a personalității. Atacul este o manifestare comună pentru o mare diversitate de procese patologice. Perioada este faza care revine cu regularitate, de origine endogenă, la anumite intervale de timp, separate între ele de etape de acalmie sau de remisiune. Perioadele constau într-o succesiune regulată a fazelor. În sensul acesta pot fi menționate următoarele exemple: a) toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice etc.); b) dezordinile afective severe cunoscute în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hematoame); tumori cerebrale (primitive sau secundare, de natură metastatică); neuroinfecții (encefalite virale, meningoencefalite, meningite, neurosifilis); parazitoze cerebrale. fig. pg. ms. 274 Factorii etiologici declanșatori Direcția de evoluție a procesului Normalitate (teren, predispoziție, personalitate promorbidă) Stare patologică: - acută - cronică Stare post-procesuală: - remisiune - deteriorare - defect Leziunile cerebrale „difuze” interesează zone întinse ale creierului și ele apar de regulă în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni de natură degenerativ-abiotrofică, așa cum sunt întâlnite în demențele presenile (Pick și Altzheimer) sau în demențele senile și presbiofrenie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Jackson și reluată în psihiatrie de H. Ey. c) Boala psihică este reprezentată prin specificitatea tabloului clinic al psihozei, în raport cu funcțiile psihice afectate în mod direct (exclusiv sau preponderent), precum și cu modelul de evoluție clinico-psihiatrică al acesteia (periodic, continuu, cu remisiune, acut, cronicizant etc.). Din cele de mai sus se desprind următoarele aspecte: - Structura este pusă în evidență prin examenul clinico-psihiatric sau prin investigația psihodiagnostică a bolnavului respectiv. - Procesul este evidențiat prin analiza simptomelor clinice. - Boala este recunoscută ca atare de către
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere psihopatologic, PMD este caracterizată prin apariția periodică, ciclică, a unor accese depresive sau maniacale alternante. Tulburările sunt predominante în sfera
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specială de determinare). Funcție de cantitatea de proteine prezentă în urina/24 de ore, PU se clasifică în: proteinurie ușoară (0,3-1g/24h), întâlnită de regulă în nefropatiile tubulo-interstițiale (inclusiv pielonefrita acută), dar și în IRA intrinsecă sau în faza de remisiune a glomerulopatiilor; proteinurie moderată, de rang subnefrotic (1-3 g/24h), se întâlnește în nefropatii tubulo-interstițiale (depășind însă rareori 2 g/24h), dar mai ales în glomerulopatii neînsoțite de sindrom nefrotic; proteinuria moderată definește, de asemenea, remisiunea parțială a sindromului nefrotic
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]