1,643 matches
-
o intervalică mai bogată, mai liberă. În exemplul extras din tratatul lui Victor Giuleanu - op. cit., pagina 212, observăm un cantus planus conceput pe o hexacordie de tip major, pe fa, fără salturi intervalice mari și o ritmică plană, pregătind polifonia renascentistă. Exemplul cuprins în colecția lui Titus Moisescu - Florilegiu, București: Editura Muzicală, 2002, pagina 41, ilustrează intonația bizantină în glasul 8, cu o linie melodică sinoasă, desfășurată treptat ascendent și descendent. Arta muzicală cultă va evolua prin cântecul laic, practicat în
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ar putea ca aceștia să fi crezut de fapt în existența istorică a unui pact social). Nu în ultimul rând, este necesar să plasăm elaborarea lucrărilor contractualiste fundamentale în contextul istoric în care au apărut. Acestea sunt formulate pe fundalul renascentist care prefigurează apariția Iluminismului. În particular, nu trebuie să ignorăm și interesele de susținere politică a sistemelor tradiționale sau, dimpotrivă, aflate pe cale de constituire. Astfel, Hobbes susține suveranitatea de tip monarhic absolutist; mai târziu, Locke va teoretiza valoarea indubitabilă a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de factori, conștienți și inconștienți, apărând în mod spontan în conștiința creatorului și producând senzația revelării ei supranaturale. Acesta a fost și specificul gândirii antice a lui Platon, care concepuse inspirația ca un mesaj al divinității însăși 206, al viziunii renascentiste a lui Dürer sau a celei baroce a lui Bernini, în a cărui accepțiune, operele de artă erau rodul unui "furor divinus"207, și desigur al multor altor gânditori și creatori ai diferitor perioade ale istoriei. Pe marginea unei mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mai mult decât cea a Răsăritului, și care consta în accentuarea tot mai evidentă a senzației de durere și suferință 393. Tot din acest secol, remarcăm și importanța stilului Gotic, care avea să se manifeste în Europa până în preajma perioadei renascentiste. Stilul Gotic a continuat tradiția Romanicului cu privire la formele de reprezentare vizuală a sacrului, îmbogățind-o însă cu numeroase elemente inovative, care dau în prezent specificitatea arhitecturală 394 și iconografică a acestuia. În paralel, urbanizarea societății medievale a permis o dezvoltare
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
înțelegea omul ca parte a divinității, în timp ce Apusul găsea în el structura sa materială, tipic lumească. Deși ruperea de sub "jugul Bisericii" avea să propună modelul unui om conștient de propriile sale forțe liber să-și demonstreze capacitățile creatoare -, emanciparea culturii renascentiste avea să aducă cu sine și înlocuirea caracterului simbolic și sacru al artei cu unul realist și profan. Redescoperind idealul umanist de revigorare a valorilor culturale ale Antichității greco-romane413, coroborat cu accentuata îndepărtare a artei de Biserică, Renașterea a impus
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acordarea primatului de importanță între ornamentele ce împodobesc obiectele și spațiile de cult, și însemnătatea sacră a acestora. Multitudinea de stiluri îl dezorientează, el nemaiștiind să diferențieze între o icoană autentică și o pictură cu temă religioasă realizată în stil renascentist sau realist, ale căror copii se pot regăsi din plin în spațiile de cult actuale, ajungând în cele din urmă să se închine, spre exemplu, în fața reproducerii ieftine a unei lucrări de Leonardo, Michelangelo, Rafael, Tițian sau Caravaggio. De la exemplul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
teme (Giotto). Remarcăm, totodată, evidenta exagerare a posibilităților anatomice, personajele din prim-plan, înfățișate cu spatele, având totuși portretele realizate într-un semiprofil accentuat, aproape frontal, ce denotă încercarea artistului de a le individualiza printr-o abordare picturală apropiată stilului renascentist. Mai mult, la Probota, scena trădează și o anumită stângăcie a reprezentării prin modul de redare a aureolei unui apostol din prim-plan, sub forma unui turban-castron -, evidențiind faptul că pictorii își puneau problema raporturilor perspectivale dintre bidimensional și tridimensional
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
magnificului Giuliano de’ Medici“, iubitul frumoasei Simonetta de’ Bardi și fratele lui Lorenzo. — Aceeași Simonetta căreia îi făcuse portretul Botticelli, al cărei chip îl împrumutase și Primăverii sale, cântată de Poliziano și de însuși Lorenzo Magnificul, amantă, dar și „întruchiparea renascentistă a femeilor ideale, egala Laurei și Beatricei“ ? Ce raporturi au existat între Simonetta și familia Medici ? recita studenta. Tânăra floare a curții, Venus Medici, tip de nimfă cerească, „iubită mult deasupra celor lalte“ și recomandată ca logodnica lui Lorenzo di
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
avea valoare de întrebuințare. Greu de explicat, dacă nu imposibil, cum o societate în ansamblul său va accepta mai târziu dezvoltarea unor științe care nu-i serveau în nici un fel. Adevărat paradox! În realitate, lucrurile stăteau cu totul altfel. Omul renascentist găsea utilitatea unor științe precum magia, alchimia, astrologia, scrie Ioan Petru Culianu. Cu toate acestea, el nu-și nega sistemul de valori și nici instituțiile pe care le-a creat. Iar acest lucru se întâmpla pentru că el avea un alt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de raționament decât omul modern. Întreg universul său mental și imaginar permitea o abordare magico-religioasă a lumii. Se poate afirma că în acea vreme omul trăia într-un univers "saturat de magie". Ipoteza lipsei de "valoare de întrebuințare" a științelor renascentiste trebuie îndepărtată. Ea nu reprezintă decât o explicație a posteriori a transformării spiritului științific și, ca atare, este lipsită de orice verosimilitate"162. Dar care era statutul științei în aceeași perioadă? De fapt, ceea ce noi modernii numim astăzi știință nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a apărut știința modernă, ci că au fost date la o parte și denigrate vechile științe. În timp, efectul nu s-a lăsat așteptat. Pe de o parte, constatăm o sărăcire a imaginarului, iar pe de alta, sesizăm vulgarizarea științelor renascentiste și practicarea lor într-o manieră superficială, degradată. 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe Pe baza celor menționate până aici, încercăm să creionăm o serie de asemănări și deosebiri între știință, divinație și magie. În mod firesc
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este mai degrabă extindere scrie J. Frazer -, prin falsă analogie, a succesiunii în care ideile se înlănțuie în mintea noastră, ordinea stabilită de știință derivă din observarea minuțioasă și răbdătoare a fenomenelor înseși"165. Totuși, obiectul de studiu al științelor renascentiste, la fel ca și cel al științelor moderne, privește întreaga existență umană, de la aspectele sale cele mai concrete până cele de ordin speculativ și filosofic. Bronislaw Malinowski, în lucrarea Magie, știință și religie, vede chiar o "înrudire" a magiei "cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
hipermediatizat în presa franceză: 1. Este de remarcat dorința unui astrolog practicant de a-și legitima autoritatea cu o diplomă doctorală fără a-și putea susține ideile cu argumente științifice solide. Elizabeth Hanselmann-Teissier încearcă să distanțeze astrologia de celelalte științe renascentiste, situând-o pe o poziție superioară. Ea ar fi bazată pe rațional, pe "rațiunea absolută a matematicii astrelor, a mersului inexorabil și previzibil al lor; interpretarea fiind fructul unei simbolistici, al unui cod sau limbaj construit de-a lungul secolelor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintre ei vin dinspre domeniul științelor exacte sau din cel al științelor naturii. Încearcă să explice într-o terminologie nouă, modernă vechile științe magice. Practic, avem de-a face cu două mari direcții. O parte dintre autori situează vechile științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Raclele cu oseminte, relicvariile din Evul Mediu timpuriu. Gisanții de bronz din secolul al XI-lea, măștile din cupru aurit din secolul al XIII-lea, dalele funerare, statuile tombale ale lui Blanche de Champagne, papii și sfinții îngenuncheați din mormintele renascentiste. Să scurtăm litania clișeelor. E o constatare banală că arta se naște funerară și renaște îndată după ce moare, sub imboldul morții. Onorurile mormântului relansează, din loc în loc, imaginația plastică, mormintele mai-marilor au fost primele noastre muzee, iar defuncții înșiși primii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în fața pericolului. Clerici cu funcții înalte au cochetat cu riscantele idei de neant și de infinit, deși ele dădeau grave lovituri direct în inima vechii filozofii grecești, la care Biserica ținuse atât de mult. Zero apărea în centrul fiecărei picturi renascentiste și un cardinal a declarat că universul era infinit - fără hotar. Însă scurta poveste de dragoste dintre zero și infinitate nu avea să dureze. Când Biserica s-a simțit amenințată, a revenit la vechea ei filozofie, întorcându-și din nou
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
consiliilor școlare și înlocuirea lor cu consilii ale autorității locale (Local Education Councils, LEA). Acestea sînt abilitate să organizeze învățămîntul secundar pe plan local. Legea stipulează construcția de școli secundare; multe "școli de gramatică" (grammar schools, de denumire și sorginte renascentistă) primesc granturi de la bugetele locale. 1907: Toate școlile secundare primesc granturi de la bugetul autorității locale cu scopul de a rezerva un procent de 25-40% de locuri fără taxă pentru absolvenții școlilor primare. 1918: Legea Fisher‡‡‡‡‡‡‡‡‡ introduce obligativitatea școlarizării pînă la
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
plantelor aromatice, cum ar fi măghiranul, ceapa, cimbrul, pătrunjelul, rozmarinul (alături însă de o covârșitoare „armada“ de mirodenii orientale, dintr-acelea prețuite și în Evul Mediu - piper, scorțișoară, nucșoară, cuișoare). Apa de trandafiri, foarte des folosită, este o altă invenție renascentistă (tot sub influență arabă). Parfumurile florale, mai deloc întâlnite în bucătăria medievală, apar în Italia secolului al XV-lea și, două secole mai târziu, inundă toate preparatele culinare. Pe de altă parte, absența din manuscris a oricărei rețete de ciuperci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
filosof renovator de idei, partizan al deontologiei hippocratice și autor al marii enciclopedii a plantelor medicinale, intitulată Summa naturalium, parcă în echilibru cu Summa teologicae a Sf. Toma d’Aquino. Marile spirite, prin preocupările lor multiple și prin rezultate, sunt renascentiste și intervin în sfera universalului. Or, medicina prin excelență are limbaj și viziune universale. Numeroasele maladii cu care s-a confruntat și Evul Mediu și Renașterea au sporit atenția față de medicină și au mărit prestigiul medicilor. Dorinței oamenilor de a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de apariția microscopului, de cunoașterea organismului uman prin disecție ca și de tiparul cu litere mobile, realizat de olandezul Coster (1423) și de Johan Gutenberg (1445). Această din urmă invenție a deschis noi perspective învățământului prin dezvoltarea bibliotecilor, emanciparea spiritului renascentist care-și mărește astfel capacitatea de afirmare și difuzare. Accesul limbilor naționale la cultură și a științelor la o mai largă și rapidă difuzare a devenit realitate în toate țările europene. Numele lui Galileo Galilei, Copernic se răspândesc în Europa
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
disecții pe cadavre umane și mai presus de toți, Leonardo da Vinci care a făcut 32 de disecții pe cadavre de bărbați și femei de diferite vârste, dorind să pătrundă secretele corpului uman, ale vieții și morții, o curiozitate specific renascentistă. Leonardo a colaborat cu Marc- Antonio della Torre. Numeroasele sale desene anatomice nu sunt făcute după Galen ci direct prin disecții, de aici marea lor exactitate, căci cunoașterea unui organ, unui țesut, trebuie să releve funcționalitatea sa, legile care îl
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fi păstrat, l-ar fi impus chiar creatorul anatomiei științifice prin fidelitatea funcțional-descriptivă a liniilor. Se spune că, genialul Leonardo ar fi scris chiar un tratat de anatomie pe care-l păstra în manuscris în castelul Clos-Lucé, dăruit artistului de renascentistul rege Francisc I și situat aproape de vestitul Ambroise a cărui nouă arhitectură aparține autorului Giocondei (tablou oferit regelui în 1516). Principiul medical al lui Leonardo da Vinci (m.1519) era că experimentul bine interpretat trebuie să descopere legile de funcționare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al acestor mai bine de două secole, Leonardo da Vinci este pilduitor. Acest spirit, ilustrat și de medicină, după cum vom vedea, a scos timpul din tiparele inerției. În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel medieval și renascentist, într-o armonie care se oferă lumii ca soluție de salvare. Medicina se înscrie în avântul general al sec. XV și XVI. Accesul la disecție pe cadavre umane a lărgit și aprofundat cunoașterea medicală. încercările din sec. XIV ale lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de drepturi și datorii. Profesorii medici beneficiau de salarii mari, erau respectați, iar pictorii le fac portrete ca să i distingă de impostori. Sărăcia sfârșitului de Ev Mediu, războaiele civile și religioase, mulțimea bolilor și frecvența epidemiilor ca și șocul avântului renascentist a tulburat minți, a dezechilibrat personalități, a demobilizat existențe, încât bolile nervoase și preocuparea pentru studierea lor a condus la o nouă specializare medicală și la edificarea Psihiatriei. Medicii Corneille Agrippa și Jean Wier disting între demonomanie și psihozele naturale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
integrității vitale a omului. Îl parafrazează oarecum pe anticul Protagoras din Abdera care spunea că „omul e măsura tuturor lucrurilor“. și unul și altul încearcă să convingă că omul este o capodoperă, o ființă sublimă și în această idee umanismul renascentist se întâlnește cu cel antic și medieval. Paracelsus raportează toate manifestările spiritului la medicină, inclusiv religia și pentru el, Iisus Christos este cel mai mare medic iar credința „este cel mai eficient medicament“ pentru că ea susține și amplifică puterea oricărui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]