1,046 matches
-
utilizarea oricărui stereotip. Ocolirea acestei probleme necesită câteva precauții: În primul rând, trebuie să evităm să ne imaginăm că ne putem lipsi de stereotip ca reper, fiindcă utilizăm cu toții stereotipuri cu sutele, că vrem, că nu vrem, pentru a ne repera; În al doilea rând, trebuie să evităm să credem că stereotipul este o realitate vie, când el este de fapt doar o simplificare comodă sau, uneori, aberantă. Astfel, studiind națiunea, afirmăm, În acord cu judecata comună, că națiunea există, Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
i d i s c u r s u l u i în cadrele lexicometriei, cînd se determină într-un spațiu textual cuplurile formate din două unități de vocabular (cuvinte). Corpusul de texte este decupat cu ajutorul calculatorului, iar apoi se reperează toate dubletele de cuvinte existente. Rezultatele sînt contabilizate cu indicarea frecvenței fiecărui cuvînt și tuturor aparițiilor de cupluri, adică de întîlniri între cuvinte, ce reprezintă cofrecvențele caracteristice textului sau textelor analizate. Apoi, se poate realiza o raportare a ocurențelor totale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indispensabil al acestora este justificat în primul rînd de unicitatea tipului de referință pe care îl asigură, făcînd trimiterea la o persoană chiar în absența cunoașterii numelui acesteia, acționînd ca operatori de individualizare (în accepția lui Jean Claude Pariente), ce reperează individualul, dar nu-i enunță individualitatea. V. actualizare, ambreior, anaforă, enunțare, referință, subiectivitate. JESPERSEN 1922; JAKOBSON 1963; BENVENISTE 1966; PARIENTE 1973; LYONS 1980; KLEIBER 1986; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RB DELIBERARE. După două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o matrice discursivă pot fi de ordinul reprezentării, precum natura proceselor cognitive într-un discurs științific scris sau natura actelor de discurs ale unui gen de interacțiune verbală. Ele pot fi și de natură lingvistică, căci se pot, de exemplu, repera diverse forme de actualizare a operațiilor enunțiative, adică de mărci lingvistice care, pentru fiecare operație de enunțare (cuantificare, modalizare etc.) din cadrul fiecărui proces cognitiv sau act discursiv, sînt filtrate de matricea discursivă. De exemplu, în rețetele de bucate, sfaturile sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
despre obiect și face o predicație. Trebuie, pe de altă parte, să selecționeze pentru aceasta una dintre programele de sens posibile și trebuie să opereze reglări ale sensului care depind de viziunea lui, dar, în egală măsură, de determinările contextuale reperate ca fiind convenabile și non-contradictorii. Reglarea sensului vizat are o destinație referențială, prin care se operează o punere în relație a reprezentării lumii în limbă cu realitatea însăși. Sensurile astfel actualizate în discurs vin să încarce astfel cîmpurile semantice deja
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensului în seme, psihologii dezvoltă o concepție globală fondată pe anchete și pe teste asupra vorbitorilor sau pe experimente centrate pe percepția referentului. Analiza definițiilor obținute prin anchete a pus în evidență existența, în categorizările lingvistice, a unor reprezentări stabile reperate în forma unor trăsături recurente articulate între ele, care realizează o figurare prototipică ce corespunde unui tip primar și apare spontan în spirit atunci cînd se apelează la memoria lexicală. O analiză mai detaliată relevă însă existența unor variații individuale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a unui supradestinatar, conceput ca o terță instanță discursivă, superioară (asociată unui plan metafizic, temporal îndepărtat), concretizată - în funcție de epoca istorică, de valorile ideologice caracterizante etc. - în Dumnezeu, voce a poporului, judecată a istoriei, știință etc. Din această perspectivă, supradestinatarul este reperat în cadrul discursului interior, în condițiile în care, în fața unei decizii, locutorul se angajează într-un act comunicativ (și) cu o instanță plasată deasupra tuturor participanților implicați/reperabili în situația de comunicare respectivă, o instanță a propriei conștiințe, a apartenenței la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Laparotomia subcostală stînga. S-a pătruns în cavitatea abdominală unde s-a dat peste o tumoră gigantă a hipocondrului stîng. Puncția tumorii a adus puroi amestecat cu cîteva vezicule mici cît boabele de porumb, caracteristice chistului hidatic. Nu s-a reperat splina, ci numai colonul care era impins în jos și stomacul, împins, și el, către linia mediană. După izolare, s-a practicat o incizie de 10 cm în zona cea mai fluctuentă. S-a evacuat o cantitate de aproximativ 1000
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
contribuie la această clarificare critică și permite analiștilor politici să se ferească de contaminarea cu ideologiile partidelor. 2. Odată adoptată postura de vigilență critică față de discursul ideologic și entuziasmul ce învăluie revenirea la democrație, cercetătorul preocupat de analiza clivajelor va repera partidele supraviețuitoare. Într-adevăr, utilizarea paradigmei lui Rokkan cere imperativ recursul la istorie. Nu ne referim aici doar la perioada dintre cele două războaie mondiale, ci și la perioada de stăpânire a Imperiilor austro-ungar și german, când se țineau alegeri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivajelor reprezintă un moment, o fază, în construcția unui model mult mai vast și mai ambițios: harta sa conceptuală a Europei de Vest, neputând să facem o separație artificială între una și între cealaltă. Marele politolog norvegian încerca astfel să repereze parametrii unui model care viza configurarea raporturilor centru/periferie care se subsumează emergenței statului și națiunilor în Europa Occidentală. Cele trei variabile de bază ale modelului sunt respectiv economia și cultura ca variabile independente, natura geografică a teritoriilor ca variabilă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și A.S. Zuckerman (ed.), Comparative Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1997, în special contribuțiile lui Lichbach (capitolul 9) și Katznelson (capitolul 4). 20 Raportul spațiu/timp constituie o dimensiune esențială a spiritului uman teoretizată de Kant în filozofia sa, care repera două dimensiuni înnăscute ale inteligenței: raportul dintre cauză efect, pe de o parte, și raportul dintre timp și spațiu, pe de alta. Este vorba de reprezentări construite de mintea noastră întrucât, pentru fizică, spațiul și timpul constituie o singură structură
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de continuitate dar și de ruptură la nivel ideologic, programatic, organizațional și structural"19. Din punct de vedere metodologic, De Waele adoptă o poziție nuanțată. El consideră că partidele pot apărea în cadrul unuia sau mai multor clivaje, fiind dificil de reperat o schemă predictivă a genezei partidelor politice. Una dintre diferențele fundamentale față de modelul teoretic rokkanian este, potrivit lui De Waele, caracterul brusc al construcției lumii partidelor în Est. Inovația sau reactivarea clivajelor și deci a partidelor se întrepătrund în codul genetic
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
explica, nu va reuși nimic, în afară de a adăuga iarăși comentarii suplimentare la dogmatica inițială. C) Critica lui Legendre Este inutil să-l criticăm îndelung pe Legendre. Se va observa numai că defectul metodei nu este decît reversul calităților sale strălucitoare: reperînd de foarte departe, de foarte sus, el aplatizează din nou actualitatea în mod magistral... și se abține să o analizeze cu aceeași minuțiozitate ca decretele lui Grațian. Nu uităm inspirația sa, dar vom prefera aici să făurim arme cu bătaie
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a garanta obiectivitatea. 2. A exprima sau Organismul Aici obiectele tehnice sînt cadrul nostru "natural": căci sîntem supuși imaginii lumii pe care ele o induc. În această organizare în care noi sîntem parte a unui tot, ceea ce contează este a repera schimburile posibile și a analiza rolul elementelor care formează acest întreg pe care-l numim univers. Întîmplare și necesitate: regulile nu sînt stabilite o dată pentru totdeauna, se mențin căi aleatoare, iar identitatea unui subiect trebuie definită punctual. Prepoziția "în" iese
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
distrugere. 2. Al doilea principiu Analiza secvențială și structurală a acțiunii. Întreaga operație de comunicare este analizată în momente diferite, ca și elementele care o compun. Un subiect A, un canal cu un mesaj, un subiect B. Unități izolate, distincte, reperate în momente diferite ale acțiunii. Mișcarea de transmitere, ca și la bila de biliard, este animată continuu. Își păstrează "cantitatea" pînă la întîlnirea unui obstacol sau a unei dificultăți. Cînd operația s-a terminat, mișcarea a atins starea de repaos
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
moment al drumului parcurs. Analiza izolează părțile pe care experiența ni le dezvăluie în totalitate. Acest model al sensului comun, de o rusticitate extremă se regăsește într-un anumit număr de teorii la nivele diferite de elaborare. Putem să-l reperăm în semiologia structurală și teoria informației. 4. O mașină semiotică Cum se prezintă un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mamele bune ale noastre, Coana Mia și Lenuța care s-au dus grabnic dintre noi exact atunci când, în sfârșit, aveam mai mult timp să le avem în preajmă. De câte ori la școală îl predau pe Mihail Sadoveanu, de tot atâtea ori reperez „Dumbrava minunată” prin împrejurimile Bârladului, iar pe dumneavoastră vă așez drept prinț al ei. Conu Alecu - ființă inepuizabilă și sensibilă, chip de dascăl de limba lui Eminescu desăvârșit, reper în sufletul meu. Alături de Coana Mia vă consider ca pe niște
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de spirit foarte bună a soțului ei în fața amenințărilor legionare: „Spunea că-l apără întreaga țară. Umbla în mașină deschisă, refuza orice însoțire”. În câteva cazuri, agenții Corpului Detectivilor l-au escortat fără știrea sa, însă Armand Călinescu i-a reperat și i-a înlăturat imediat, trimițându-i la sediu. Cu ocazia deplasărilor cu trenul au fost trimiși agenți, deghizați în personalul căilor ferate, însă primul ministru a verificat personalul trenului, a sesizat neconcordanțele și a dispus - „în mod imperativ” - să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și socio-cultural, la o formă embrionară a sensului IV, națiunea ca popor purtător al suveranității. Analiza conținutului petițiilor semnate de Inocențiu Micu-Klein indică faptul că episcopul unit a operat cu două accepțiuni diferite ale termenului de "națiune". K. Hitchins (1987) reperează o tranziție de la semantica lui natio ca elită eclezială înspre o înțelegere mai inclusivistă a "națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate de Inocențiu Micu-Klein în mod clar fac parte din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Prezentarea cadrului politic se va limita la a indica succint doar punctele de joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului de construire a statului-națiune român se va putea repera gradul în care acest proces se împletește cu alte trei dimensiuni interconectate: instituționalizarea sistemului educațional, evoluția concepției despre naționalitate și dinamica memoriei colective. Neintrând în planurile lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic. Tema unității politice poate fi reperată în textele școlare într-o formă mai degrabă aluzivă decât explicită, revendicativă și programatică (așa cum devine ea în climaxul mișcării pașoptiste; a se vedea proclamația-manifest Dorințele Partidei Naționale din Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată de marele istoric ieșean. Istoria poporului român este, în continuare, reflectată prin prisma paradigmei primordialiste. Chiar dacă fixează debutul istoriei poporului român cu două secole și jumătate mai recent decât o face Laurian (513 î.Hr. în loc de 753), pierderea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]