22,650 matches
-
sănătos - s-ar fi apucat de alte treburi. Și un ultim cuvînt de ripostă; în "decrepitul" autor al Comediilor în fond este o urmă de eroism, iar datoria celui care îi face biografia e să o sesizeze". Ultimul citat e reprodus din cartea lui Constantin Călin, Dosarul Bacovia, I, subintitulată Eseuri despre om și epocă. O scriere, să spunem de la început, de o mare extindere și de o mare acribie. O carte elaborată răbdător, timp de trei decenii, și socotită încă
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
Pastior sau Norman Manea - am făcut cunoștință cu Aglaja Veteranyi. O seară cu vînt și ploaie afară, cu un public foarte numeros, atent și sensibil, în interiorul librăriei ale cărei rafturi erau acoperite cu mari coli de hîrtie pe care erau reproduse sub forma unor citate, fragmente din textul romanului. Aglaja, care împreună cu partenerul ei Jens Nielsen este și fondatoarea grupului de teatru experimental "die engelmaschine"/ "mașina de fabricat îngeri", a contextualizat dramatic, printr-un experiment teatral, secondată pantomimic de Jens Nielsen
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
să sublinieze această idee cardinală. S-a intitulat, de aceea, chiar Două concepții istorice. Spunea acolo că "cel mai important reprezentant al acestor tendințe romantice a fost Hasdeu, al cărui spirit genial se formase în lumea rusească de pe la 1830, care reproducea în caricatură exagerările romantismului francez și german" și că "Grigore Tocilescu... a fost, prin calitățile, ca și prin defectele sale, unul din cei din urmă reprezentanți la noi ai școlii romantice apusene." Această școală romantică, din justificate idealuri naționale, a
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
Bălan e un mare admirator al poeziei lui Nichita, căreia îi consacră amănunțite analize de text). Dar și, în continuarea studiului Tommaso Cavalieri. A fi iubit de Michelangelo de C.D. Zeletin, traducerile acestuia din sonetele lui Michelangelo dedicate lui Cavalieri, reproduse împreună cu notele din volumul (epuizat de mult) apărut în BPT în 1986. Acestora, Ștefan Bălan le-a adăugat și originalele în italiană, astfel încît cititorul să poată aprecia dificultatea și fidelitatea traducerii. Reproducem la rîndul nostru, pentru dvs., celebrul sonet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
din sonetele lui Michelangelo dedicate lui Cavalieri, reproduse împreună cu notele din volumul (epuizat de mult) apărut în BPT în 1986. Acestora, Ștefan Bălan le-a adăugat și originalele în italiană, astfel încît cititorul să poată aprecia dificultatea și fidelitatea traducerii. Reproducem la rîndul nostru, pentru dvs., celebrul sonet 89, scris în 1534, în tălmăcirea lui C.D. Zeletin: "Cu ochii tăi văd o lumină lină,/ ce-n ochii-mi orbi nu prinde să răsară./ Cu pașii tăi, la fel, port o povară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
n.n.), a treia femeie este creație sută la sută feminină." Dacă seria celor trei femei identificate de Lipovetsky de-a lungul istoriei omenirii ar fi una deschisă, feminismul ar trebui să întîmpine cu entuziasm fraze precum cea pe care am reprodus-o mai sus. De altfel, autorul cărții apelează frecvent la teoreticiene faimoase ale feminismului, îndeosebi cel american, chiar dacă le amestecă oarecum dezorientant pe Catherine MacKinnon, Andrea Dworkin, Naomi Woolf, Germaine Greer și Marylin French, între care diferențele sînt mult mai
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
Luceafărului, pe care l-a creat în cîteva săptămîni, la 17 aprilie 1882 vestind-o pe Veronica despre încheierea poemei, pe care, după ce a transcris-o, a citit-o în ședințele Junimii mai operînd modificări. Ediția e creditabilă perfect, facsimilele reproduse la toate scrisorile (excelent executate, restituind pînă și culoarea hîrtiei originalului), atestînd autenticitatea lor. Ca unul care am lucrat pe manuscrisele caietelor eminesciene de la B.A.R. confirm autenticitatea lor. Păcat că nu se poate face pe această ediție o
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
ostenelii de a scoate la lumină și trilogia monografică despre cele trei acte fundamentale din viața românilor. E o muncă migăloasă, pentru că, pe lîngă impecabila păstrare a ținutei filologice a textului, s-a străduit să verifice toate citațiile din folclorul reprodus de autor. A ieșit o ediție monumentală, de referință, cum sînt, din păcate, azi tot mai puține. A optat, pentru reeditare, nu prin adunarea celor trei monografii într-un singur tom masiv, ci pentru soluția editării lor pe volume distincte
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
poartă mai greu, va naște băiat, dacă poartă mai ușor va naște fată. Drept aceea, toate femeile însărcinate, cari știu căsceva carte, să citească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci atunci vor naște ușor și le va trăi pruncul". Reproducînd acest pasaj, m-am gîndit la examenul ecografic la care apelează azi femeia însărcinată, care o avizează, la vreme, care e sexul fătului pe care îl poartă. Tot în faza prenatală femeia însărcinată trebuie să se ferească, menționează autorul nostru
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
deținut în ierarhia literară existentă. Aroganța, disprețul aprioric îl fac adeseori opac față de frumusețea literaturii. Un singur exemplu. Când respinge o carte ca Nostalgia de Mircea Cărtărescu, el nu vede, pur și simplu, în ce constă valoarea ei. Ca dovadă, reproduce un pasaj splendid - în care Mircea Cărtărescu descrie, cu forță vizionară, primirea muzicii de către o ființă omenească - și tocmai acest pasaj îl folosește ca argument împotriva cărții. Iată scurtul comentariu, minimalizator: " Din loc în loc, descrieri anatomice ușor poetizate, altminteri foarte
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
poate nici schița în cele două pagini ale editorialului meu. Un portret al omului îmi depășește puterile. Aș fi neserios să pretind a-l fi cunoscut într-un timp atît de scurt. Și totuși! Din Autoportretul scris în 1990 și reprodus de Adriana Babeți în Orizont (după ediția americană a Melancoliei), aflăm cum se vede K. (așa îi place să-și "rezume" numele!) pe sine însuși. Meseria lui fiind "să predea literatura", a scris, pe lîngă romane, eseuri și a îngrijit
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
cugetări și pilde aflate în cele din alți ani, ceea ce demonstrează, încă o dată, utilitatea secționării tematice a materiei operată de primul editor al lui Cilibi Moise. Una inedită și cu haz tot am găsit și mă bucur că o pot reproduce: "Ce deosebire este între o roată de car și un advocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe advocat trebuie să-l ungi ca să strige". Filosof nativ sau geniu oral ca un analfabet ce era, Cilibi Moise s-a impus
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
mai aduc aminte data), povestind despre spiritul spartan al revoluției chinezești. Am fost și eu acolo în iunie 1985, dar încă nu am scris nici o notă privitoare la călătoria aceea. Știu cît de sensibili sînt chinezii... De aceea, prefer să reproduc vorbele celor de mai sus. Așa mi-e firea. Totdeauna mă surprind cu asemenea delicateți... Ideea amîndurora că, la chinezi, burghezia este mai periculoasă decît burghezia din capitalism ca o clasă veche în mersul dialecticii istorice... Apropo, folosind acest termen
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
a decavării F.N.I.-ului, ca și incredibilele filiații dezvăluite de cotidianul "Ziua" privindu-l pe multimiliardarul Voiculescu arată cel puțin o fisură în activitatea, până acum compactă, a funestei instituții. E de presupus că inegalitățile din societatea românească s-au reprodus și în rândul securiștilor-oameni-de-afaceri și că, în clipa de față, stratificarea a atins și printre ei cote alarmante. Există, probabil, și în sânul mafiei securiste oameni bogați și oameni "săraci". Există, fără îndoială, complicități și dușmănii, antagonisme și fidelități, invidii
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
Revue de la 1 ianuarie 1881, semnat de autor, scris pe a sa răspundere, nu în numele Partidului Conservator, pe care nu-l consultase, dar arătînd comunitatea de vederi cu unii membri conducători ai "Junei drepte"... a fost îndată tradus de Eminescu, reprodus în Timpul și, pentru polemică, apoi în Românul" (T. Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. III, 1899, p. 6-7). Așadar, Eminescu traduce și publică în Timpul acest articol importantisim al lui Maiorescu, care, pentru prima oară are curajul să ceară public intrarea țării în
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
prima oară are curajul să ceară public intrarea țării în Tripla Alianță. Ba chiar, cum reiese din această prefață a lui Maiorescu, la început liberalii au fost surprinși de propunerea conducătorului Junimii literare, (de unde polemica Românului, din care marele critic reproduce un pasaj semnificativ), iar apoi "după inteligenta lui (a premierului Brătianu, n.m.) acomodare finală la politica Triplei Alianțe". Reiese, deci, din această mîndră precizare a lui Maiorescu, că el (în prealabil înțeles cu Carp și alți cîțiva membri ai "Junei
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
proclamării regatului, vestitul discurs în Camera Deputaților, numit "Era nouă", în care pleda, ca și mai înainte Maiorescu, pentru ideea comunității de acțiune și principii dintre cele două partide. Maiorescu precizează, în aceeași prefață, că "Timpul s-a grăbit să reproducă discursul lui Carp în numărul de la 2 aprilie 1881". (Op. cit., p. 15) Să fi fost și această grabă în a reproduce, în ziar, discursul lui Carp, tot îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu? Să admitem că așa este. De partea cui
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
de acțiune și principii dintre cele două partide. Maiorescu precizează, în aceeași prefață, că "Timpul s-a grăbit să reproducă discursul lui Carp în numărul de la 2 aprilie 1881". (Op. cit., p. 15) Să fi fost și această grabă în a reproduce, în ziar, discursul lui Carp, tot îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu? Să admitem că așa este. De partea cui (ca opinie politică) dintre conservatori se situa Eminescu, știind faptul că numai un mic grup (printre care Carp, Maiorescu, Th. Rosetti
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
amintirea omului - "L-am văzut pe G. Călinescu, pentru prima oară, la începutul lui 1945, când a venit de la Iași, ca profesor la Facultatea de Litere din București. Până atunci îl știusem numai dintr-un desen al pictorului Ștefan Dimitrescu, reprodus în Istoria literaturii române." Ideea unei antologii referitoare la opera și personalitatea călinesciane putuse fi cu atât mai atrăgătoare în cadrul lucrărilor la Institut, cu cât nu totdeauna tematica acestuia strălucea în originalitate și, de asemenea, pentru că personalitățile cele mai de
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
de revistă, analiza propriu-zisă a cărții urmînd în nr. 21 - e creionat cu prețuire pentru operă și simpatie "pentru Figura care este Alexandru George", atitudine comună, credem, majorității celor ce îl cunosc și îl citesc. Nu ne putem opri să reproducem un lung pasaj, ce caracterizează de minune personajul: "Adevărul este că nu există în literatura noastră de azi un scriitor a cărui "politică" individuală în cadrul breslei să se desfășoare mai direct, mai constant, tenace și agresiv împotriva propriei persoane. De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
putea ca, din izolarea și singurătatea ei, poeta să ajungă în istoria literaturii române din sec. XXI. * CURIERUL ROMÂNESC - Revistă a românilor de pretutindeni, editat de Fundația Culturală Română, și-a schimbat o dată cu nr. 2-3/2000 înfățișarea. Pe copertă e reprodusă o hartă pe care sînt marcate zonele din afara granițelor unde trăiesc, pe teritoriile lor istorice, români, azi cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Macedoniei, Albaniei, Greciei, Croației, dar și locurile cu mici comunități românești rezultate din deportări. Ni se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
că știa. Se uita la mine cu intensitate și cu acea astuție feminină comună întregii specii a mamiferelor antropoide dezvoltate. Ea primi din nou bomboana, o mirosi cochetă o secundă, două, - și aici trebuie să fac stop cadru și să reproduc două observații... Prima din dec. 1978, de la fața locului, cînd Suzy, mirosind bomboana, mi se păruse că seamănă cu Carmen din opera celebră cînd nefericitul de toreador îi azvîrle trandafirul, iar ea îl prinde din zbor, îl duce la nas
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
eseurile sale din prima pagină a . Un fragment de două pagini din Familia Moskat a lui Bashevis-Singer, în traducerea lui Anton Celaru, e publicat de . Aceeași revistă publică, la 16 februarie 2000, un articol cu titlul " - articol din care e reprodus un citat semnificativ. Într-un chenar separat, foarte vizibil, e reluat un alt citat, din nr. 12, în care se atrăgea atenția asupra reiterării unor teze "clasice" ale antisemitismului într-o nouă publicație, Regăsirea. Bănuim că la sesizarea noastră, acestei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
alune mucegăite/ beau ceai cu/ pesmet/ și/ arunc buchetul de/ mireasă pe/ care tu/ n-o să-l mai vezi/ niciodată/ în roz" (hipocondrie). Viziunile lui Gelu Vlașin se vor constitui în consecință după principiul "mozaicării" din "crâmpeie" de real, ele reproducând filmul discontinuu al vieții interioare, marcat de tensiunea dintre "timpul percepției" și "timpul amintirii". Iar rostirea va fi monologică, incoerentă, acompaniată de gesturile stereotipe ale unui Pierrot care are adesea fizionomia, pe jumătate grațioasă, pe jumătate grotescă, a manechinului sentimental
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
așa cum se poate vedea, sentimentul unei "invazii" a obiectelor, care "rupe" mișcarea conștiinței, iar peste "harta" sentimentelor se abate în permanență umbra unor lucruri dizgrațioase și inutile, care o "decupează", sfârșind prin a-i împrumuta personajului liric aspectul omului-mozaic ce reproduce mimetic aspectul "fragmentarist" al realului. Iar "peisajele" lui Gelu Vlașin vor fi populate, prin urmare, de prezențe hibride, care sunt în același timp (ca la Urmuz) oameni și lucruri. "Cântecul de ospiciu" transformându-se câteodată într-un lamento erotic cu
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]