1,934 matches
-
abilităților deja existente; 3. introducerea unei noi tehnologii (aparatură - brevete de la producători) ; 4. implementarea unor noi standarde și linii manageriale (de control). Indicațiile și limitele studiului genetic în vederea evaluării metodelor contraceptive și evoluției sarcinii Ținând cont de consecințele fenotipice și reproductive ale anomaliilor cromozomice de exemplu, se pot formula indicațiile examenelor citogenetice (IEC) în practica medicală (cu cât afecțiuneaboala genetică sau congenitală procentual este mai redutabilă, cu atât se vor folosi metode contraceptive mai energice până la sterilizare). în sindroamele pluriformative (cu
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
putea explica eșecul de reproducere; Copii sănătoși sau rudele apropiate ale unor părinți la care s-a descoperit o anomalie cromozomică echilibrată; se poate transmite ca atare la rudele de gradul I, ce vor avea un risc crescut de tulburări reproductive. La persoanele cu stări intersexuale pentru stabilirea sexului genetic sau evidențierea unei anomalii cromozomice gonosomale (legătura cu geneticianul se impune cu prisosință împreună cu ginecologul, constituindu-se în grupul de acțiune). La cuplurile cu sterilitate primară de origine nedeterminată, studiul citogenetic
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ale creșterii tumorale. Concepția actuală este că, virtual, fiecare tip de neoplazie umană este moștenită dominant (Knudson, 1989), iar neoplaziile ereditare (familiale) constituie doar o mică fracție din evantaiul mare al neoplaziilor. Majoritatea neoplaziilor ereditare determină moartea individului înainte de vârsta reproductivă, fiind supuse selecției naturale. Mutațiile germinale recurente mențin gena responsabilă în structura genetică a populației, din care cauză frecvența neoplaziilor ereditare este similară în diferite populații umane, formele corespondente, neereditare având o frecvență variabilă, în diferite populații umane, în funcție de interferența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inadecvate sau eronate: din punctul de vedere al agentului care produce o schimbare cantitativă, orice schimbare de structură, care poate să se producă, va fi un eveniment imprevizibil, care nu se situează în prelungirea sa"50. Miza este clară: continuitate reproductivă sau discontinuitate aleatoare. Schimbarea sau diferența este o schimbare de nivel de informație, o reîncadrare, adică crearea unui context. Realitatea nu este una, ci două, trei sau mai multe. Realitatea realității, cum spune Watzlawick în titlul unei cărți 51. Prin
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de interactiune profesor - elev - Corelația dintre caracterul dominant al conținutului (descriptiv, teoretic, experimental) și strategia didactica - Corelația modului de abordare logică a conținutului (inductiva, deductiva, analogica etc.) cu strategia didactica - Legătură dintre caracterul cel mai probabil al activita- tilor cognitive (reproductiv, investigativ, reproductiv-investigativ etc.) și strategia didactica - Corelația dintre noutatea conținutului și tipul de interactiune didactica B2. Activizarea elevilor - 1 punct * Raportul dintre durată afectată solicitării elevilor și cea afectată explicațiilor, în funcție de specificul continuu- tului, de tipul și de varianta lecției
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de probleme (problem- solving) în ciclul preuniversitar și relansarea cercetării științifice în mediul universitar; c) punerea în legătură a sistemului educațional cu mediul economic, administrativ și cultural; d) introducerea comunicațiilor electronice în sistemul de învățământ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se mai adaugă un beneficiu : disimulîndu-și ovulația, femeile respective i-ar fi constrîns pe masculi (mînați, în acele vremuri primitive, doar de nevoia de a-și transmite genele) să le consacre mai mult timp decît ar fi cerut simplul act reproductiv. Ele își asigurau astfel o protecție durabilă, din ce în ce mai utilă pe măsură ce, pe parcursul evoluției, copiii cărora le dădeau naștere deveneau tot mai mari, iar dezvoltarea lor devenea tot mai tîrzie. Adoptînd o poziție total opusă acestei teorii, alți autori afirmă că, neafișîndu-și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
alte câteva țări din Europa (Franța, Italia, Finlanda)2. Cartea lansează un spațiu de dialog și interogații pe teme din registrul problematicii: gen-carieră-familie-viață privată, articularea dimensiunilor timpului social (ca timp profesional, timp familial și timp personal), raportul muncă productivă - muncă reproductivă sau de îngrijire, in-egalitatea de gen și politicile publice. Textele reunite în acest volum reprezintă mai mult decât un demers academic neutru, menit să răspundă unor obiective de cercetare științifică. Ele sunt ipostaze narative și interogative cu privire la traiectoriile noastre de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
rigidă a celor două sfere, făcută în numele dreptului la privatitate, a exclus din zona cercetării și a intervenției prin politicile publice o parte importantă a problemelor vieții sociale și mai cu seamă cele care țin de corp, sexualitate, violență, muncă reproductivă (munca de îngrijire; munca domestică), maternitate 9. În abordările feministe este criticată nu atât distincția în sine (public-privat), cât genizarea celor două sfere și identificarea femininului și a rolurilor asumate de femei cu "invizibilitatea" spațiului privat, ca și cum toate acestea ar
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
considerat relevante pentru condiția de gen și care se cer a fi analizate prin prisma experienței proprii de viață: • dinamica rolurilor de gen - între opțiuni personale și presiuni sociale; • timp profesional, timp familial și timp personal; munca productivă și munca reproductivă (de îngrijire), aspecte corelate cu procesul de dezvoltare a carierei universitare și de cercetare; • diferențele și egalitatea de gen în spațiul public și privat, contextualizate socio-cultural. Ghid tematic (semi-structurat/deschis) 1. Dinamica rolurilor de gen - între opțiuni personale și presiuni
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
gen-rol în diferite etape ale vieții (acceptare/ satisfacție/ revoltă/ refuz/conflict de rol/ resemnare/ compromis etc.)? 2. Timp profesional, timp familial și timp personal: reflecții asupra vieții profesionale corelată cu viața de familie și personală, respectiv munca productivă și munca reproductivă (munca domestică; munca de îngrijire), semnalând aspecte specifice și strategii personale pentru construirea unei cariere universitare și de cercetare. Orientarea în carieră/ formarea și afirmarea profesională; traseul școlar și profesional; biografia intelectuală; contextul cultural și instituțional în care ați evoluat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
familial și școlar sub aspectul investiției în educație și al valorizării educației pentru fete/ băieți/ frați/ surori; reușite profesionale și obstacole întâmpinate; momente de referință (de cotitură, de schimbare, opțiuni, renunțări etc.). ▪ Raportul muncă domestică, îngrijirea și educația copiilor (munca reproductivă ca și muncă neremunerată) - muncă profesională (munca productivă/ remunerată): distribuirea sau externalizarea rolurilor și sarcinilor; parteneriatul de gen în privința diviziunii muncii în familie sau adoptarea modelului tradițional; servicii de îngrijire formale și informale; timp liber/ personal, timp domestic/ familial - timp
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
are influență și asupra capacității sale de a se afirma în sfera publică - și deci de a se bucura de drepturile sale și de a le face respectate. Or, fenomenul generalizat pe care îl constituie neluarea în calcul a muncii reproductive în analiza inegalităților de sex și în practicile sociale face ca dificultatea de a emite declarații de principiu să se dovedească și mai puternică în materie de drepturi ale femeilor decât în alte domenii. Se știe în privința aceasta că menținerea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dimensiuni / axe tematice care au oferit un cadru de referință în redactarea texelor fac trimitere la: dinamica rolurilor de gen - între opțiuni personale și presiuni sociale; timp profesional, timp familial și timp personal, respectiv raportul între munca productivă și munca reproductivă (de îngrijire); diferențele și egalitatea de gen în spațiul public și privat, contextualizate socio-cultural. O lectură a textelor poate fi făcută chiar din perspectiva acestor axe tematice care i-au inspirat pe autori să redacteze propriile povestiri de viață. Prima
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în sfera muncii profesionale și a vieții publice 13. Prin această abordare, munca de îngrijire (care work) este scoasă din zona vieții private și devine un câmp de cercetare referențial, având importante mize economice și politice. Munca domestică sau munca reproductivă (incluzând menajul, întreținerea casei, pregătirea mâncării, îngrijirea și educația copiilor, îngrijirea persoanelor dependente, sarcinile administrative ș.a.) este considerată munca din spatele muncii productive (remunerate, vizibile) și este prestată, în majoritatea țărilor europene, ca și muncă neremunerată. Această muncă revine, prin tradiție
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în Gender Equality in Higher Education, V. Maione (ed.) Franco Angeli (2005); The Long Shadow of the Lady, în Gender Studies (2006). Jacqueline HEINEN este profesoară emerită de sociologie, la Université de Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines, Franța. Domenii de cercetare: politici sociale, politici reproductive, cetățenia din perspectiva genului, politici publice comparate în Uniunea Europeană și Europa de Est. Publicații recente: coeditoare, cu I. Clair (eds.), Rétrospectives, Cahiers du genre (2013); cu S. Razavi (eds.), Religion et politique: les femmes prises au piège, Cahiers du Genre (2012); cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și în raport cu apartenența metodelor la anumite clase, problematica taxonomiei rămâne încă deschise. Plecând de la literatura de specialitate, se cunosc mai multe clasificări. Astfel, după gradul de angajare a elevilor la lecție se cunosc metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă și metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realității. În strânsă legătură cu metodele active se află și învățarea activă. Învățarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă și responsabilitatea. Cadrul necesar învățării active trebuie să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
Metoda exercițiului Comentarii: În privința metodelor didactice utilizate în cele două parcursuri didactice, observăm că auxiliarul românesc propune o abordare tradițională, cu un grad redus de stimulare a atenției elevilor, bazată pe simpla transmitere a informațiilor și pe mecanisme de tip reproductiv. Auxiliarul britanic construiește parcursul didactic pe baza mai multor tipuri de metode, axate pe formarea competențelor de argumentare scrisă ale elevilor prin utilizarea conștientă a unor tehnici persuasive diverse. Prin analiza comparativă a două texte argumentative este antrenată gândirea critică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
procentuale de evoluție în funcție de scopul propus. Se fixează de exemplu ca obiectiv obținerea verbalizării la un set de 10 cuvinte într-un interval de maxim 30 de secunde și se evaluează procentual răspunsurile corecte. Evaluarea urmărește ca pronunția să fie reproductivă de trei ori și cu o întârziere de cel mult 5 secunde a răspunsului. - utilizarea schemei recuperatorii individualizate pe pacient în funcție de interesul cognitiv, preocupările socio-profesionale și necesitățile de adaptare în noul context de handicap, cu furnizarea de date semnificative asupra
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
să genereze conceptualizări tot mai complexe la nivelul intelectului copilului, în „programele” aduse în discuție pentru „atribut”, elevul nu mai primește nici o informație, se trece direct la întrebare, iar răspunsurile fac apel la o cunoaștere dobândită în mod tradițional deci reproductiv. Asistăm deci la o abordare deformată a ideii inițiale de „program”. Chiar însă de la primele încercări de programare succesiunea unor exerciții structurale, de repetiție, substituiri simple, bipartite, tripartite, multipartite, completări, transformări, completări etc., adică ceea ce apărea ca o imixtiune a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o finalitate a unei formări globale, care pune în joc mai multe capacități într-o singură situație. J. Cardinet propune următoarea schemă pentru a ilustra acest lucru [Cardinet J., 1988, p. 134] O capacitate este o activitate intelectuală stabilizată și reproductivă în domenii diverse ale cunoașterii. O competență este o „savoir” identificată care pune în joc una sau mai multe capacități într-un domeniu noțional sau disciplinar determinat. [Raynal F., Rieunier A, 1997] Prin competență înțelegem un ansamblu de comportamente potențiale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Îndrumarea activității creatoare a unor elevi cu reale disponibilități creatoare, În cadrul activităților extrașcolare. Prin intermediul lecțiilor de compunere, școala urmărește un scop complex, printre aspectele constitutive ale acestuia aflându-se: dezvoltarea spiritului de observație; cultivarea deprinderii de a gândi; dezvoltarea imaginației (reproductive și creatoare); dezvoltarea creativității; cultivarea sensibilității; formarea exprimării curente, spontane, fluide și eficace - calități cerute de viața socială modernă; deprinderea de a se exprima În forme compoziționale intrate În modul obișnuit de viață (scrisoare, bilet, dare de seamă etc.). Formarea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
raport de condițiile concrete În care se desfășoară procesul de predare-invatare. Cercetările psihopedagogice au ajuns la stabilirea unor tipuri de strategii: a. după demersul raționamentului logic: strategii inductive, deductive, transductive, analoge, mixte; b. după modul de dirijare a Învățării; strategii reproductive (de prelucrare a informației), strategii euristice (modelare, problematizare), strategii algoritmice, nealgoritmice etc. Aplicând strategia didactică cea mai eficientă, Învățătorul Își asigură succesul fiecărei lecții de compunere. Inventivitatea Învățătorului este măsura pregătirii psihologice a copiilor pentru o Învățare creativă, pentru o
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
stare critică. ... B. Categoriile de ferme zootehnice de elită (1) În funcție de speciile de animale, sexul acestora și utilizarea lor productivă, principalele categorii de ferme zootehnice de elită sunt următoarele: a) fermele de taurine, bubaline, ovine, suine și hergheliile, relativ închise reproductiv; b) centrele de selecție, testare și hibridare pentru păsări, pești, iepuri, animale de blană, albine și viermi de matase; c) fermele de tăuri autorizați pentru producerea de material seminal congelat; d) fermele asociațiilor și sindicatelor de crescători și gospodăriile private
HOTĂRÂRE nr. 1.223 din 20 noiembrie 1996 privind reorganizarea activităţii de coordonare şi dezvoltare a patrimoniului genetic naţional din zootehnie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116340_a_117669]
-
bugetul de stat a activității de întreținere, conservare și perpetuare a patrimoniului genetic al animalelor. Articolul 2 În sensul prezenței ordonanțe de urgență, prin patrimoniul genetic al animalelor se înțelege nucleul autohton al populațiilor de animale, sericicole și piscicole, izolate reproductiv, al raselor, liniilor pure și hibrizilor, deținute de persoane fizice și/sau juridice ce desfășoară activități de selecție, testare și hibridare, ferme de elită, depozite de armăsari, centre de producere a materialului seminal congelat. Articolul 3 Întreținerea, conservarea și perpetuarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 33 din 17 aprilie 2000 privind finanţarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127962_a_129291]