700 matches
-
stabilite în cărțile tehnice ale producătorului. ... (2) În cazul apariției unor noi standarde și normative republicane, ulterior aprobării prezentelor instrucțiuni, vor fi respectate acele prevederi care au caracterul cel mai restrictiv. ... (3) Pentru echipamentele realizate pe baza standardelor sau normativelor republicane apărute ulterior aprobării prezentelor instrucțiuni, se vor respecta noile prevederi. Articolul 4 Accesul personalului PRAM-TM la instalațiile de electrificare (ELF și IFTE), în vederea executării de lucrări, se face numai în prezența personalului de la districtele energoalimentare (EA), linie de contact (LC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181066_a_182395]
-
Cristóbal Rovira Kaltwasser) 15 Capitolul 2. Partidele populiste din Belgia: un exemplu de hegemonie a democrației liberale? (Sarah L. de Lange și Tjitske Akkerman) 55 Capitolul 3. Populism și democrație. Cazul Partidului Canadian al Reformei (David Laycock) 83 Capitolul 4. Republicanii Cehi (1990-1998): un outsider populist într-o democrație în consolidare (Seán Hanley) 119 Capitolul 5. "La naiba cu instituțiile voastre corupte!": Andrés Manuel López Obrador și populismul în Mexic (Kathleen Bruhn) 149 Capitolul 6. Populismul la guvernare: cazul Austriei (2000-2007
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reușit să impună doar un singur parlamentar, într-o singură regiune din Canada. Partidul Reformei a dispărut, dar acest lucru nu înseamnă că această formațiune nu a jucat un rol-cheie în transformarea politicii democratice a Canadei secolului XXI. Capitolul 4 Republicanii Cehi (1990-1998): un outsider populist într-o democrație în consolidare Seán Hanley Sdružení pro republiku - Republikánská strana Československa (SPR-RSČ) - Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei, a fost un partid de dimensiuni mici, cu orientare populistă de dreapta radicală, care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Hanley Sdružení pro republiku - Republikánská strana Československa (SPR-RSČ) - Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei, a fost un partid de dimensiuni mici, cu orientare populistă de dreapta radicală, care a cunoscut un oarecare succes în Republica Cehă, în anii '90. Republicanii au fost reprezentați în Parlamentul Ceh între 1992 și 1998, însă sprijinul de care s-au bucurat a cunoscut un declin rapid, astfel că partidul nu a mai intrat în parlament și, ulterior, s-a fragmentat. Forțele radicale din Republica
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la o primă vedere, SPR-RSČ a apărut într-o multitudine de mici grupuscule politice, fondate la sfârșitul lui 1989, în timpul Revoluției de catifea, care se identificau ca fiind "de dreapta" și "Republicane". Denumirea din urmă reprezenta o aluzie atât la Republicanii din Statele Unite, cât și la Agrarienii Cehoslovaci din perioada interbelică, care purtau numele oficial de Partidul Republican. Nici Sládek, care fusese un funcționar obișnuit în domeniul cenzurii informatice de stat, nici ceilalți fondatori ai SPR-RSČ nu fuseseră activi din punct
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
districte. Sursa: Comisia Electorală a Cehiei. www.volby.cz. Cu toate acestea, la alegerile parlamentare anticipate din iunie 1998, în ciuda evoluției bune din urmă cu doi ani și a unei campanii costisitoare, cu foarte multe panouri electorale, și aparent eficace, Republicanii s-au confruntat cu un declin dramatic al sprijinului electoral, având surpriza de a nu reuși să intre în Parlamentul Ceh. Exit-pollurile au sugerat că, spre deosebire de anii precedenți, partidul nu a mai reușit să atragă un număr semnificativ de alegători
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
că, spre deosebire de anii precedenți, partidul nu a mai reușit să atragă un număr semnificativ de alegători care se prezentau pentru prima dată la urne, astfel că mulți tineri, alegătorii de sex masculin mai puțin educați, care îi sprijiniseră anterior pe Republicanii, s-au reorientat, în 1998, spre Social-Democrații Cehi (Česká Strana Sociálně Demokratická-ČSSD), partid care oferise soluții mai credibile și mai profesioniste la problemele economice, resimțite presant de astfel de grupuri (Kreidl & Vlachová, 2000). De asemenea, partidul a fost subminat de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
până la declinul electoral al partidului la alegerile din anul 2000. După ce, în 2001, partidul a intrat în faliment pentru că nu își mai putea plăti angajații, membrii rămași s-au regrupat într-o organizație nouă, mai mică, intitulată Republikáni Miroslava Sládka - Republicanii lui Miroslav Sládek (RMS). Cu toate acestea, impactul electoral al RMS a fost unul neglijabil organizația fiind un jucător relativ minor chiar și potrivit criteriilor impuse de foarte restrânsa scenă a radicalismului de dreapta din Republica Cehă. În anii următori
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dreapta radicală au avut un impact electoral la fel de nesemnificativ. 4.2 SPR-RSČ ca partid populist de dreapta radicală Deși partidele din Europa Centrală și de Est nu se încadrează întotdeauna în tipologiile comparative derivate din experiența Europei de Vest, totuși Republicanii pot fi așezați, fără dubiu, în categoria de partid populist de dreapta radicală, prin care se înțelege o combinație de populism și autohtonism, autoritarism social și scepticism față de democrația liberală (Mudde, 2007). Autohtonismul SPR-RSČ a fost exprimat de o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
grupusculele neofasciste și neonaziste din Cehia, SPR-RSČ nu s-a opus, în principiu, democrației reprezentative, ba chiar, la fel ca o serie de partide mainstream, solicita completarea structurilor democrației liberale cu elemente de participare cetățenească directă. De pe la mijlocul anilor 1990, Republicanii au ajuns să se vadă ca făcând parte integrantă din marea familie europeană de partide de "dreapta radicală". Membrii formațiunii credeau că ei reprezintă o reacție la "criza morală a sistemului democratic" grav afectat de corupție, infracționalitate, imigrație, de "dictatura
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asigure apărarea acestora împotriva amenințărilor externe sau a minorităților corupte. Construcția specific republicană a acestor elemente a fost, în esență, prezentată în termenii ideologiei anticomuniste a schimbării de regim. 4.2.1 "Oamenii de rând" versus elitele corupte (cripto)comuniste Republicanii s-au prezentat ca acea formațiune care reprezintă "oamenii obișnuiți" și harnici, fără opțiuni politice, care au fost neglijați și desconsiderați de elitele privilegiate, incluzând aici atât nomenclatura comunistă, cât și intelectualitatea disidentă. Deja, în 1990, Miroslav Sládek a rezumat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acestei țări (...) Și să nu mai privească pasiv cum le este luată puterea (SPR-RSČ, 1990: 1). Cum această declarație descrie atât relațiile dintre elite și mase în timpul comunismului, cât și în momentul tranziției de la comunism, nu este surprinzător faptul că Republicanii vedeau în instituțiile politice ale Cehoslovaciei, de după 1989, o continuare a vechiului regim: un "nou totalitarism", superficial reformat, dar, în esență, un continuator al fostei nomenclaturi comuniste, care utilizează monopolul asupra mass-media pentru a menține un pluralism ideologic, de fațadă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau afinitățile ideologice. Bazându-se pe o înțelegere comună, foarte prezentă în discursul disidenților, care priveau comunismul, în primul rând, ca pe un fenomen moral (de exemplu, o formă a răului), mai degrabă decât ca pe unul social sau istoric, Republicanii au constituit distincția între popor și elită ca pe una morală, între o majoritate curată și truditoare și o minoritate coruptă și indolentă, care folosește necinstit monopolul asupra puterii politice, pentru a se îmbogăți din procesul de privatizare al economiei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe una morală, între o majoritate curată și truditoare și o minoritate coruptă și indolentă, care folosește necinstit monopolul asupra puterii politice, pentru a se îmbogăți din procesul de privatizare al economiei, atât direct, cât și slujind interesele străine 7. Republicanii avea o perspectivă asupra politicii extrem de personalizată și de moralistă, perspectivă care explica eșecurile instituțiilor politice, prin argumentul politicienilor corupți. Prin contrast, spre deosebire atât de disidenți, cât și de elite comuniste - care, susțineau Republicanii, au fost mână în mână
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și slujind interesele străine 7. Republicanii avea o perspectivă asupra politicii extrem de personalizată și de moralistă, perspectivă care explica eșecurile instituțiilor politice, prin argumentul politicienilor corupți. Prin contrast, spre deosebire atât de disidenți, cât și de elite comuniste - care, susțineau Republicanii, au fost mână în mână și sunt co-responsabile, atât pentru inechitățile din trecut, cât pentru cele din prezent (SPR- RSČ, 1990: 1-2), conducerea SPR-RSČ susținea că ea reprezintă "fețe noi" cu un "trecut curat". Fără niciun fel de surpriză, discursurile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ci că, în fapt, ele au fost produse de acțiunea deliberată a elitelor, cu scopul de a depolitiza și de a controla nemulțumirea cu ajutorul sărăciei (Sládek, 1995:104). 4.2.3 Definirea comunității naționale Deși, din punct de vedere teoretic Republicanii erau în favoarea drepturilor liberale și a pluralismului politic și cu siguranță în favoarea proprietății private, aceștia vedeau societatea cehoslovacă (și mai târziu pe cea cehă) ca pe o comunitate organică, unită prin puternice legături etnice și istorice, a cărei coeziune, libertate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai consistent în favoarea aranjamentelor tradiționale corporatiste ale Social-Democraților și Creștin Democraților (vezi Machonin, 1996: 31-43; Pithart & Klaus, 1996; Potůček, 1999). Situarea Republicanilor în interiorul acestei dezbateri și identificarea modului în care acest partid înțelegea democrația sunt destul de problematice. În primul rând, Republicanii au arătat un interes destul de limitat pentru politicile publice sau pentru programele de dezvoltare și prin contrast cu partidele de dreapta radicale din alte state europene, acest partid nu a fost sprijinit de către un nucleu distinct de intelectuali naționaliști de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
liste cu revendicări, menite să semnaleze anumite teme votanților, în timp ce discursurile și textele lui Sládek, care sunt cele mai amănunțite surse privind ideologia partidului, sunt adesea repetitive, incoerente și încărcate de invective și hiperbole. Practic, nu există vreo dovadă că Republicanii s-ar fi angajat în mod explicit sau coerent în dezbaterea privind modelele de democrație. În al doilea rând, Republicanii erau considerați de politicieni mainstream, de jurnaliști și de intelectuali drept niște paria extremiști; opiniile lor nu erau luate în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
surse privind ideologia partidului, sunt adesea repetitive, incoerente și încărcate de invective și hiperbole. Practic, nu există vreo dovadă că Republicanii s-ar fi angajat în mod explicit sau coerent în dezbaterea privind modelele de democrație. În al doilea rând, Republicanii erau considerați de politicieni mainstream, de jurnaliști și de intelectuali drept niște paria extremiști; opiniile lor nu erau luate în serios, fiind, în mare măsură, ignorate. Sládek care avea o asemănare fizică cu actorul britanic de comedie Rowan Atkinson, a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politice din Cehia, cu excepția liniei dure comuniste -, aceștia nu au considerat Cehoslovacia, de după 1989, și apoi Republica Cehă ca fiind o democrație, ci doar ca o organizație având un pluralism care servea ca fațadă pentru o nouă formă de autoritarism. Republicanii au respins astfel ideea că ar există o competiție democratică reală, considerând că celelate partide sunt simple vehicule pentru elitele corupte (Sládek, 1992: 90). Sládek a vorbit despre niște "pretinse partide noi și de (...) un spectru politic fictiv în Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
establishmentul" (Republika, 26 iunie- 9 iulie 1992) și să "intervină pentru a salva națiunea de la distrugere", aducând o autentică schimbare revoluționară de regim, de tipul celei pe care Forumul Civic doar a pretins că a făcut-o în noiembrie 1989. Republicanii își priveau partidul ca pe un vehicul de campanie a cărui principală sarcină era aceea de a mobiliza membrii și susținătorii prin demonstrații permanente, întruniri publice și mitinguri, fiind foarte aproape de modul în care Forumul Civic a lui Havel a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să susțină, cu o anumită ocazie, că " Ar fi de înțeles și pe deplin în conformitate cu Carta Drepturilor și Libertăților (document conținut în Constituția Republicii Cehe) ca autoritățile nelegitime să fie eliminate, folosind orice mijloc, inclusiv violența" (1995 : 72). 4.3 Republicanii și democrația cehă După prăbușirea comunismului, Republica Cehă a cunoscut o rapidă și de success consolidare a democrației. Spre deosebire de Slovacia, dezvoltarea democratică a Cehiei a avut mai puțin de suferit după destrămarea Federației Cehoslovace, de la sfârșitul anului 1992. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
SPR-RSČ, celelalte partide (inclusiv aripa dură a comuniștilor) au tratat, de la început, SPR-RSČ ca pe un partid paria, extremist. La nivel național sau local, toate celelalte partide au privit SPR-RSČ drept un partener potențial de coaliție inacceptabil. La rândul lor Republicanii nu au părut să aibă un interes deosebit în obținerea unor posturi publice. De altfel, chiar dacă retorica Republicanilor, care promova acțiunile directe și un rasism persistent, i-a făcut pe unii să se întrebe dacă nu cumva ar exista suficiente
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de dispariția politică a Republicanilor, sugerează că SPR-RSČ a fost doar unul dintre multiplii factori și nu factorul principal care a înclinat balanța politicii cehe. De asemenea, privind din punctul de vedere al mobilizării politice, nu se poate argumenta că Republicanii ar fi jucat un rol de punte politică, contribuind astfel la apariția unor noi legături între clase. La fel ca și în alte țări postcomuniste ale Europei Centrale și de Est, la începutul anilor '90, nici Republica Cehă nu era
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și de Est, la începutul anilor '90, nici Republica Cehă nu era împărțită în blocuri sociale de clasă, rigid determinate istoric, pe care o mișcare populistă ar fi putut să le unească 10. Însă, nu se poate afirma nici că Republicanii ar fi contribuit la lărgirea spațiului politic al tranziției postcomuniste. Aproape toate aspectele, de la economie la stat și la societate, trecuseră deja printr-un proces de politizare și deveniseră subiecte de dezbatere și decizie politică, cu privire la modalitațile în care acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]