1,193 matches
-
în relația dintre A și B distingem următoarele situații: • A și B manifestă simpatie reciprocă; • A și B manifestă repulsie reciprocă; • A și B manifestă indiferență reciprocă; • A manifestă simpatie față de B, iar B manifestă repulsie față de A; • A manifestă repulsie față de B, iar B manifestă simpatie față de A; • A manifestă indiferență față de B, iar B manifestă simpatie față de A; • A manifestă simpatie față de B, iar B manifestă indiferență față de A; • A manifestă indiferență față de B, iar B manifestă respingere față de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de alegeri, respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care se caracterizează printr-o orientare nediferențiată, bipolară a afectivității în fața unor stimuli primiți din mediul înconjurător sau se referă la domeniul propriilor sentimente. Un bolnav se simte atras de o persoană, dar în același timp are și sentimente de repulsie față de aceasta, îi este simpatic și antipatic în același timp; are tendința de a face ceva dar în același timp simte o opoziție de a o face. Pe plan filogenetic ar trebui considerată o formă extrem de veche și primitivă de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
urnă. Perceptorului? El ascultă de teama de a fi destituit. Contribuabilului? El plătește pentru a-și apăra corpul. Cui i se va atribui meritul pe care îl implică devotamentul? Unde se va căuta moralitatea? Spolierea extralegală excită toate sentimentele de repulsie; ea întoarce împotriva sa toate forțele opiniei și le pune în armonie cu noțiunea de justiție. Spolierea legală se îndeplinește, dimpotrivă, fără ca conștiința să fie neliniștită de acest lucru, ceea ce nu poate decât să slăbească sentimentul moral în sânul unui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
societatea, pe baza unuia dintre numeroasele planuri pe care nu încetează să le inventeze. Interesul, principiu dezorganizator, trebuie înlocuit cu devotamentul legal, principiu involuntar, forțat, într-un cuvânt, Spolierea organizată; și cum acest nou principiu nu poate decât să nască repulsii și rezistențe infinite, se va încerca mai întâi ca el devină acceptat sub numele mincinos de Fraternitate, după care se va invoca legea, care însemnă forță. Dar dacă providența nu s-a înșelat, dacă ea a aranjat lucrurile astfel încât interesele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de aceea l-am preferat 57. Bineînțeles, știam că acest cuvânt ne va ridica destule dificultăți. El afirma un principiu și, din acest moment, trebuia să rânduiască printre adversarii noștri toți partizanii principiului opus. Ba mai mult, el provoca o repulsie extremă chiar și acelor oameni cei mai dispuși să ne secondeze, adică negustorilor, mult mai preocupați atunci de a reforma vama decât să înfrângă Comunismul. Le Havre, deși simpatiza cu vederile noastre, a refuzat să ne adopte stindardul. Din toate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ipocrită. Nu a putut, fără îndoială, să prevină toate greșelile care au fost comise; nu a reușit întotdeauna să îi facă pe colegii săi să guste acest adevăr atât de simplu, dar față de care inteligența legislatorilor părea să aibă o repulsie instinctivă: "că nu puteau da nimic unora printr-o lege, fără a fi obligați să ia altora printr-o altă lege." Cu toate acestea, conform mărturisirii tuturor, prezența în Comitetul de finanțe a acestui republican-fenomen, care se încăpățâna să dorească
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
noroi de sus până jos mitul creștin și personajele sale centrale. Mai înainte de a-l înțelege pe autor, trebuie să ne gândim serios la noi înșine și să decidem asupra modului în care trebuie să ne stăpânim sentimentele de scârbă, repulsie și respingere pe care scrisul lui Schwab le declanșează, voit, în noi. Modul lui de a ajunge la chatarsis, la actul artistic fundamental care este nașterea frumosului în receptorul (cititor sau spectator) literaturii schwabiene, este unul întortochiat, plin de obstacole
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ce îi dă fiori proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autorul a numeroase poeme de dragoste și nuvele despre iubire, a scris înspăimântătorul Corbaccio, una dintre cele mai caustice și demne de dispreț cărți, vreodată scrise, împotriva femeilor. Întâlnim o critică dură și incalificabilă. Tonul usturător vulgar și încărcat de repulsie ne determină să râdem pe seama acestei înclinații târzii a autorului, de a dezaproba capodopera sa și să fim de partea lui Boccaccio cel tânăr împotriva celui ajuns la senectute.” Hermann Hesse, My Belief: Essays on Life and Art, edited by
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce îi dă fiori proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
autorul a numeroase poeme de dragoste și nuvele despre iubire, a scris înspăimântătorul Corbaccio, una dintre cele mai caustice și demne de dispreț cărți, vreodată scrise, împotriva femeilor. Întâlnim o critică dură și incalificabilă. Tonul usturător vulgar și încărcat de repulsie ne determină să râdem pe seama acestei înclinații târzii a autorului, de a dezaproba capodopera sa și să fim de partea lui Boccaccio cel tânăr împotriva celui ajuns la senectute.” Hermann Hesse, My Belief: Essays on Life and Art, edited by
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pot aduce noutăți într-o ... competiție a banului. E clar: 2-3 joacă, iar restul sunt babe la gard. E cazul conservatorilor care se vor cățăra în parlament tot pe umerii PSD, spumele la gură ale lui Vadim Tudor care stârnesc repulsie puținului său electorat, și fanfaronarul Gigi Becali care vrea cai mari pentru un partid ( de ni )-mic ! Care alții mai țipă ? Și pen’ce ? M-am lecuit cu candidaturile, așa că voi privi detașat și voi comenta câte ceva doar ca observator
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
special în momentele de separare sau schimbare. - Lacuna narcisiacă. Imaginea de sine este fragileă sau prost construită. Aceasta are consecințe duble: nu numai că nu mai există suportul necesar în relațiile cu lumea exterioară, dar poate finaliza în sentimente de repulsie de sine. 2.3. Tentativele de menținere a unui echilibru fragil și de a exista, adesea în contradicție cu o profundănevoie de dependență. Această bază fragile ă a persoanei se va menține prin mecanisme de apărare regresive, sau evitând realitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
puțin severă (implicarea opiniei publice internaționale în conflictul din Iugoslavia inter alia). Socializarea în era postdatoriei anulează obligația devotamentului, autosacrificiului (existența prin procură a femeilor, practicată timp de secole de "jumătatea anonimă" a umanității), dar consolidează ceea ce Rousseau numea compasiune, repulsia de a-l vedea pe semenul tău în suferință, repulsie izvorîtă mai puțin dintr-o rigidă educație morală, cît din interiorizarea unui model de realizare individuală (self-fulfillment, accomplissement personnel etc.). Una din două persoane chestionate menționează toleranța ca o calitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inter alia). Socializarea în era postdatoriei anulează obligația devotamentului, autosacrificiului (existența prin procură a femeilor, practicată timp de secole de "jumătatea anonimă" a umanității), dar consolidează ceea ce Rousseau numea compasiune, repulsia de a-l vedea pe semenul tău în suferință, repulsie izvorîtă mai puțin dintr-o rigidă educație morală, cît din interiorizarea unui model de realizare individuală (self-fulfillment, accomplissement personnel etc.). Una din două persoane chestionate menționează toleranța ca o calitate esențială ce trebuie educată la copii și necesitatea ca toate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
avea de două ori vârsta ei, Christine Hoevelt, cu care Michel se va căsători doar un an mai târziu, în 1926, la încurajările Margueritei. Gelozia se instalase între ele, dar o gelozie cu o anumită particularitate: se descoperise simțind atât repulsie cât și atracție față de femei. Conflictul continuu din mintea ei îi dădea energie. Pe de o parte i-a dedicat lucrări Christinei și a cultivat relațiile cu ea în calitate de mamă vitregă, iar pe de altă parte o discredita în ochii
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Pe aceștia îi surprinde imaginarul gastronomic asociind hrana și astrologia, căci bucatele sunt dispuse conform semnelor zodiacale, ironizând, implicit, credința în astrologie pentru că tonul naratorului este subversiv, el simțindu-se agresat de o asemenea masă care îi stârnește mai degrabă repulsia decât pofta: "Deasupra berbecului era năut cornos, deasupra taurului o bucată de carne de bou, deasupra gemenilor testicule și rinichi, deasupra racului o coroană, deasupra leului o smochină din Africa, deasupra fecioarei o vulvă de scroafă tânără, deasupra balanței un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
activitate pentru care copiii nu simt nici un fel de interes imediat și care le cere un efort susținut, nu numai că ii poate obosi, dar le poate crea o stare de rezistență interioară care se manifestă printr un sentiment de repulsie față de învățătură, deci interesul copiilor trebuie direcționat tocmai în sens contrar. Dificultățile întâmpinate de copii se datorează faptului că mușchii mici ai degetelor, antrenați în scriere, fiind de-abia în curs de dezvoltare, obosesc foarte repede. Suprasolicitarea copiilor la scris
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
Evangheliei era lovită din plin și batjocorită chiar în obiectivul pentru care apăruse și își propusese să-l atingă: doborârea idolilor. În conștiință, creștinii nu se regăseau în slujirea unui principe care îi constrângea să împlinească un lucru ce provoca repulsie în fața sentimentelor lor religioase și care intenționa să-l umilească pe Cristos în fața lui Jupiter. Roma devenise pentru ei orașul urâciunii, civitas diaboli, iar Domițian, al doilea monstru după Nero, un alt mysterium iniquitatis. Creștinii închiși, disprețuitori față de onoruri și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
1997: 17). Operația de aranjare modala a corupției (cauza) în discurs ne ghidează către un alt efect de sens al unei alte pasiuni, si anume dezgustul. b) Pe de altă parte, putem spune că a fost un sentiment subiectiv de repulsie fizică, la simplă percepție vizuală a celor patru postere (FIG.6), astfel atingând starea de dezgust. Influențați de Fenomenologia percepției a lui Merleau-Ponty, Greimas și Fontanille ([1991] 1997) consideră că, din punctul de vedere al percepției, lumea este formată din
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
143-161), o caracteristică a imaginii materiale fixe, într-o distanță intimă, specifică oricărui contact fizic. Astfel, senzația tactila este transformată într-o senzație spațială, deoarece cele două categorii de locuitori, ale căror corpuri aparțin spațiului, interacționează. Sentimentul de aversiune și repulsie stârnit la simplă atingere a unui șoarece, țânțar, vierme sau a unei molii este un marcator al unui spațiu termic al răcelii și respingerii fizice, care devine o dimensiune estetică a unei stări de dezgust și chiar teamă. Cele patru
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de timiditate și de totală neîncredere în sine. Un anume Contici, repetentul clasei, haimanaua, nu se sfiește să-și mărturisească pornirile belicoase ("Te urăsc, neamțule!"), spre nedumerirea inocentului Bizu, care "nu ajunsese să priceapă inexplicabila putere de atragere sau de repulsie stabilită irațional între oameni". Nenorocit, incapabil să înțeleagă cum de putea fi urât fără ca el să se fi făcut vinovat de ceva, copilul se îndreaptă cu pași hotărâți spre "iazul Călugărului", cu gândul de a-și lua viața. E împiedicat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]