2,142 matches
-
parte dintr-o complicitate ideologică și vor constitui trama discursului franco-român pînă în 1918 și mai departe. Astfel, Brătienii vor rămîne legați de publicistul Paul Bataillard. Tradiția care apare de aici se construiește pe un dublu demers admirație-sprijin și pe resentimentul față de un ajutor considerat totdeauna insuficient. În final, dialogul care se profilează este trunchiat: românii accentuează importanța legăturii bilaterale și încearcă să ofere imaginea unei Franțe despărțite de orice altă legătură, o Franță care ar fi o referință în sine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este aceea a relației între națiune și revoluție, între națiunea ungară și națiunea română. Cooperarea între revoluționarii unguri și cei români a fost incertă, tardivă, parțială. Confruntarea sîngeroasă l-a marcat pe Bălcescu, iar această dramă între naționalități îi creează resentimente. În noiembrie 1848, el îi scrie lui Golescu: "Românii din Banat și din Transilvania s-au înarmat împotriva maghiarilor. Este o mare nefericire că nebunia ungurilor a dus la lupta dintre români, slavi și unguri". REVOLUȚIE ȘI CULTURĂ NAȚIONALĂ Anul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
astăzi. Majoritatea articolelor sale ne violează drepturile și ne lezează cele mai scumpe interese. Acest tratat dispune de noi, fără noi și împotriva noastră". Poziția rusă îi pune pe conducătorii români la încercare și inspiră o pledoarie naționalistă nelipsită de resentiment: România se prezintă ca o țară trădată. Rusia îi neagă drepturile, împăratul Germaniei este iritat de Carol care își permite să reziste cererilor Rusiei. De altfel, Bismarck are tendința de a nu vedea în Carol decît un aventurier... CONGRESUL DE LA
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se concretizează într-o practică a terorii la sate, ca și cum pentru conducători, dintre care mulți proveneau dintr-un mediu rural sărăcit, trebuia distrus un trecut rușinos, originile detestabile, copilării mizerabile și fără perspectivă. Leninismul era o armă puternică în slujba resentimentului social. Satele fuseseră locul real și imaginar al tradiționalismului și al tuturor conservatorilor credincioși unei definiri rurale a specificului românesc. Or, pe acești țărani, oameni din popor, comuniștii, care sînt militanți pentru modernitate, nu-i îndrăgesc. Și aceasta pentru că ei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
față de tradiția românească, cît și față de normalitatea occidentală. Există și un dispreț față de noii conducători îmbogățiți și siguri pe moștenirea privilegiilor. Există un dispreț al unora și al altora față de un Occident dorit și urît în același timp. Unii întrețin resentimentul de a fi fost abandonați în 1945 și apoi în 1956, alții vor cu orice preț să nu fi învins împreună cu sovieticii și să se mulțumească cu firmiturile hegemoniei lor. Există și disprețul intelectualilor față de tehnocrați, dar și disprețul tehnicienilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să apară. Națiunea istorie și folclor oferă siguranță, dar și alienează. Deceniul șapte presupune mai mult și pentru că nici o adiere nu vine dinspre Estul cenușiu, în timp ce vîntul suflă dinspre Vest, elitele conducătoare românești vor inventa un triumfalism nu lipsit de resentiment. A existat un Octombrie roșu, va fi existînd și gestul sublimat al României ca stat al muncitorilor. Acest gest este insular. El este o provocare, dar o provocare nefericită care conduce spre izolare. Este vorba de a dovedi științific, prin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
februarie 1991 privatizarea la sate fără mijloacele de a rentabiliza întoarcerea la gestiunea privată, nu satisfac. Experții progresiști negociază cu FMI, cu BERD, cu CEE... Leniniștii se infiltrează în sindicate și blochează cît pot exprimarea nemulțumirii sociale. Socialiștii își arată resentimentul împotriva pretențiilor Occidentului care trece țara prin furcile caudine și nu oferă decît o integrare periferică, de zonă secundară. Logica reformistă este pragmatică și totodată purtătoare a unui sistem de reprezentări și a unei ierarhii a valorilor. Pragmatismul împinge spre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Iliescu-Roman făceau cunoscut disperaților revoluției că ei nu erau poporul: poporal alesese, în mai 1990, reforma nu revoluția. Această aură conferită de intelectualitatea occidentală și de tribunii drepturilor omului reprezintă avantajul Vestului, dar nu fără a crea în interior un resentiment împotriva acelor privilegiați care primesc ajutoare, burse și onoruri din străinătate... În 1992, partidele din opoziție au fost acuzate că sînt stafiile unei istorii încheiate, deoarece ele se raportau la tradiția dintre cele două războaie, sau că sînt susținătorii puterilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atentate asupra vieții celor învestiți cu autoritatea și însărcinați cu mănținerea ordinei. Mulțumind lui Dumnezeu pentru c-a abătut [de] deasupra capului ilustrului nostru concetățean pericolul de-a deveni victima unei odioase crime, cată să constatăm că în fața acesteia orice resentiment de partid, orice diviziune încetează. Dacă oricine care, învestit c-o autoritate legală, e amenințat, pentru aceasta chiar, de-a întîmpina în cale-i cuțitul ucigașilor, atunci orice legătură între om și om încetează, atunci se nimicesc însuși bazele de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe care poate le-am ignorat sau care pur și simplu nu am am știut că există. Oamenii cu mințile greoaie își sabotează în permanență atingerea scopurilor, sunt în permanență în conflict cu ei și cu ceilalți, sunt plini de resentimente și își arată adevăratul caracter atunci când cineva vrea să aducă schimbarea. Ei sunt împotriva schimbării. Sunt invidioși și pizmași pe succesul altora pentru că ei nu își îndeplinesc niciodată visele. Niciuna din aceste atitudini nu îi va conduce spre succes. Această
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
vor simți lezați atunci când e vorba de schimbare, iar dacă anumite circumstanțe îi obligă, schimbarea va fi doar de suprafață și de scurtă durată. Pentru a avea cu adevărat succes va trebui să eliminăm din mintea și comportamentul nostru: furia, resentimentele, invidia și proastele obiceiuri, viciile și legăturile cu oamenii care ne trag în jos. Succesul de lungă durată se construiește doar pe principii morale și spirituale. Putem avea succes înșelând vigilența și așteptările celor din jurul nostru, însă minciuna are picioare
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
înlăturând căile negative de rezolvare a disputelor. c) Pentru școli: Desfășurarea pe termen lung a procesului de mediere va aduce o schimbare pozitivă în mediul școlar: diminuarea conflictelor școlare; • Conflictele școlare rezolvate de către elevii mediatori nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4. Condițiile medierii • ambient plăcut; • timpul acordat suficient; • atitudini calme; • limbaj adecvat și familiar; • oportunitate pentru a favoriza comunicarea gândurilor, sentimentelor; • confidențialitate și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Experiment-Interferențe și prospecțiuni în arta românească, anii '60-'90". Ambițioasa desfășurare se face a nu ști că artă importantă se consumă și în marile centre ale provinciei. Cel puțin, noua serie editorială "Poeții orașului București" are franchețe nedisimulată. Dar, vai, resentimentul meu de-acum ce e, la rîndu-i, decît puseu provincial? Ce înseamnă (chiar dacă ești născut aici) să trăiești, o viață, în Franța! Pînă unde poate merge eleganța exprimării! Eugène Ionesco i se adresa lui Ceaușescu (în scris): "prin măsurile D-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
împotriva țărișoarei, de la acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate, prestidigitator, din buzunar, cîteva zeci de mii de dolari, spre a usca lacrimile generalizate, tot acest carnaval grotesc de resentimente și apucături mahalagești spune foarte mult despre cît s-a anemiat, în ultima jumătate de secol, fibra comună. Penibila scenă televizată, în care părinții gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să sune răspicat constatarea satisfăcută a agitatorilor în fața nenorocirii americane. Indicațiile de partid fiind unice, și discursul agitatorilor e unic. În date minime. Numai bine de memorat de prostimea-gură-cască. Satisfacția în fața nenorocirii de peste ocean conține, în sîmburele ei, pe lîngă resentimentul tradițional bolșevic față de americani, și compătimirea pravoslavnică a rrromânului pentru fratele lui belgrădean, atît de lovit acum cîțiva ani de aceiași americani. Încît, analizînd politologic mentalul acesta atipic, îți dai seama ce rol au jucat semenii ăștia ai noștri bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
români de azi, deci nu-și mai bătuse capul cu asta, de vreme ce avea, iată, asigurată, înalta oblăduire. Spuneam: de ce, în fond, un atare festival n-ar beneficia de gratitudinea protocolară a șefului statului? Da, dar cînd atare personaj e depozitarul resentimentelor României profunde enesciene atunci "înaltul patronaj" sună fals. Și dintr-un alt motiv. Cel al bagatelizării. În molipsitoare descendență ceaușistă, președintele de-acum (cu acute complexe regale) își bifează, sub același înalt patronaj, și sfeștaniile la coliva lui Mihai Viteazul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
palid colorată, din... 1927: ei bine, aerul cochet al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată, dezvoltîndu-se armonios, neconvulsiv. Stradă pusă acum la pămînt. Și neîntrevăzîndu-se perspectiva unei reconstituiri. De altfel, țoapa comunistă, cu resentimentul ei atavic pentru omul înstărit și edificator al fostului regat, n-a vrut să audă de reconstituire, arogîndu-și, agresiv, rolul de edificator al grandorii găunoase. Prezența vidului. Doar cîteva clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
între valoarea autentică și diletantism sau impostură și nu pregeta să șfichiuiască cu ironii penetrante arivismul sau amatorismul profesional. În egală măsură recurgea la autoironie și se amuza când însuși devenea ținta sarcasmului prietenilor, fără să le poarte urmă de resentimente”.Un alt episod biografic ilustrativ, în acest sens, s-a consumat la vârsta deplinei sale maturități profesionale, când experiența și zestrea științifică acumulate - pe temeiul muncii fără preget, dar și al înțelepciunii și harului său - îl consacrase deja ca pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apare în toate momentele, chiar si în cele în care ea este neproductivă. Atmosfera de intoleranță. În clasă se formează o clică (gașcă) sau mai multe, iar lipsa sprijinului între colegi duce de multe ori la singurătate si izolare. Apar resentimente față de capacitățile si realizările celorlalți, neîncrederea si lipsa prieteniei. Comunicare slabă. Aceasta reprezintă „solul 2 cel mai fertil pentru conflict. Cele mai multe conflicte pot fi atribuite neînțelegerii sau percepției greșite a intențiilor, sentimentelor, nevoilor si acțiunilor celorlalți. Elevii nu știu să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
toată lumea le știe; nu se face nici un rabat de la respectarea regulilor (trebuie să existe si sancțiuni mai puțin grave, pentru a putea fi aplicate când există circumstanțe atenuante); sancțiunile vor fi destul de severe, dar nu exagerate, pentru a nu crea resentimente care împiedică schimbarea comportamentului; elevul trebuie să înțeleagă de ce a fost sancționat; elevii nu trebuie să fie umiliți; sancțiunea trebuie să schimbe, nu să stârnească dorința de răzbunare. Un anumit comportament al elevilor, care este considerat ca inadecvat si care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
instrumentală. Omul trebuie considerat întotdeauna scop, el nu poate fi folosit ca mijloc pentru atingerea altor scopuri. Retributivismul apără necesitatea unui răspuns represiv, susținând că reacția represivă este suferința pe care o merită un infractor. Aceasta asigură exprimarea colectivă a resentimentului social și dezaprobarea față de actele criminale. S-a argumentat că această expresie susține legea penală și ajută la unificarea societății împotriva crimelor și criminalilor. Într-un sens foarte real, acest răspuns retributivist este cel care dă sens etichetării cu termenul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
probleme psihiatrice. Închisoarea este însoțită de o funcție expresivă, în timp ce carantina sau internarea pentru probleme psihice nu. Joel Feinberg explică funcția expresivă a pedepsei astfel: "Pedeapsa este un dispozitiv convențional prin care se exprimă o atitudine de indignare sau un resentiment și o judecată de dezaprobare fie din partea autorității, fie din partea celor în numele cărora este aplicată pedeapsa. Pedeapsa, pe scurt, are o semnificație simbolică care lipsește cu desăvârșire în cazul celorlalte forme de sancționare 128". Feinberg argumentează în continuare că pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o semnificație simbolică care lipsește cu desăvârșire în cazul celorlalte forme de sancționare 128". Feinberg argumentează în continuare că pedeapsa exprimă mai mult decât dezaprobare; ea se referă la o metodă simbolică de a riposta infractorului și de a exprima "resentimentul vindicativ". Regimul de detenție este ideal pentru a-l face pe infractor să înțeleagă și să regrete fapta comisă. Această perioadă de detenție ar trebui să-i atragă atenția asupra faptei și să-l facă să înțeleagă că ceea ce a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și impunerea lor sunt acte ale voinței de putere, fiind și în deosebire de actele altor tipuri umane, care sunt conservatoare, protectoare față de "neantul" valorilor. Între alte tipuri se află savantul (omul de știință). Acest "soi nearistocratic" poartă însușirile "omului resentimentului" din Antichristul. Mai presus de toate, savantul este un instrument, cel mai prețios din câte există, o unealtă care ratează putința de a fi "scop în sine". Omul de știință este, potrivit lui Nietzsche, omul reprezentativ pentru décadence, pentru minciuna vieții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Omul nu se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, ca ipostazele personalității din filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci în identitate totală cu polii existenței. E drept că se află în această poziție numai legiuitorul, pe când omul obișnuit, "mul resentimentului", fiind consumatorul "alorilor eterne", migrează când către un capăt, când către celălalt, nereușindu-i nici renunțarea la propria natură sau identificarea cu ea, nici deicidul. Prin acest topos antropologic, filosofia lui Nietzsche dezvăluie un model de reconstrucție a umanului diferit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]