2,430 matches
-
auzit de Casa Regală. Această informație este cunoscută în proporții mai ridicate de intervievații cu vârsta între 51 și 65 de ani, de persoane cu studii superioare și de locuitorii la oraș. Regele Mihai I în conștiința românilor 99% dintre respondenți au auzit de Regele Mihai I, procente ușor mai scăzute înregistrându-se în mediul rural și în Moldova. Întrebați însă cu privire la sentimentele pe care le trezește Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenți nu au răspuns sau
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
conștiința românilor 99% dintre respondenți au auzit de Regele Mihai I, procente ușor mai scăzute înregistrându-se în mediul rural și în Moldova. Întrebați însă cu privire la sentimentele pe care le trezește Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenți nu au răspuns sau nu au știut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenți care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezește, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
rural și în Moldova. Întrebați însă cu privire la sentimentele pe care le trezește Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenți nu au răspuns sau nu au știut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenți care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezește, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai mult de jumătate dintre respondenți. Astfel, sentimentele menționate de intervievați într-o proporție mai mare sunt: respectul (11%), încrederea
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
nu au știut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenți care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezește, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai mult de jumătate dintre respondenți. Astfel, sentimentele menționate de intervievați într-o proporție mai mare sunt: respectul (11%), încrederea (6%), compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanții la studiu Regele Mihai I trezește sentimente negative, iar pentru alți 15% nu trezește niciun fel
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
6%), compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanții la studiu Regele Mihai I trezește sentimente negative, iar pentru alți 15% nu trezește niciun fel de sentimente. Regele Mihai I este personalitatea pe care mai mult de jumătate dintre respondenți (54%) îl asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%). Proporția celor care fac această asociere crește odată cu vârsta și scade odată cu nivelul
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%). Proporția celor care fac această asociere crește odată cu vârsta și scade odată cu nivelul de educație. Respondenții din mediul rural și femeile răspund în procente crescute că asociază titlul de Rege al României cel mai mult cu Mihai I. Procentul celor care îl asociază pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creștere odată cu nivelul
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
procente crescute că asociază titlul de Rege al României cel mai mult cu Mihai I. Procentul celor care îl asociază pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creștere odată cu nivelul de educație și în scădere odată cu vârsta respondenților. Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%); proporția celor care cunosc această situație este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 și 65 de ani, a
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%); proporția celor care cunosc această situație este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 și 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare și a respondenților din regiunile sudice ale țării. Comparativ cu persoanele de alte vârste, un procent ridicat de participanți la studiu cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%). Cunoștințele
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
cu persoanele de alte vârste, un procent ridicat de participanți la studiu cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%). Cunoștințele românilor despre regalitate Doar 16% dintre respondenți cunosc data în care se sărbătorește Ziua Regalității, în România. Aceștia se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
lui Carol I menționează în proporții mai ridicate bărbații, persoanele care locuiesc la oraș și în sudul țării; proporțiile celor care amintesc această semnificație a zilei de 10 mai sunt în creștere odată cu vârsta și nivelul de educație. 12% dintre respondenții la acest studiu declară că sărbătoresc Ziua Regalității. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani și participanții la studiu care au studii elementare răspund afirmativ la această întrebare în proporții mai ridicate. Aproape o cincime dintre cei care declară că
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
această întrebare în proporții mai ridicate. Aproape o cincime dintre cei care declară că sărbătoresc Ziua Regalității nu știu sau nu răspund cum anume celebrează, iar 22% dintre participanți menționează că stau acasă sau sărbătoresc în familie; alți 13% dintre respondenții care spun că sărbătoresc această o fac uitându-se la TV și/sau informându-se cu privire la eveniment. Aproximativ jumătate (51%) dintre persoanele chestionate declară că sunt la curent cu faptul că anul 2016 este unul jubiliar, sărbătorindu-se 150 de
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
știu acest lucru într-o proporție mai mare decât cele cu studii elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri crește direct proporțional cu vârsta. Respondenții din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai mică decât respondenții din celelalte regiuni că sunt informați cu privire la acest aspect. Monarhie vs. Republică Aproape două treimi dintre participanții la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri crește direct proporțional cu vârsta. Respondenții din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai mică decât respondenții din celelalte regiuni că sunt informați cu privire la acest aspect. Monarhie vs. Republică Aproape două treimi dintre participanții la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluția din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie. Procentele
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
sunt în creștere odată cu vârsta. Proporțiile celor care susțin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la Monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaților și a persoanelor din mediul urban. (G30) Aproximativ șapte din zece respondenți nu știu sau nu răspund atunci când sunt întrebați care este principalul avantaj al republicii; 11% dintre participanții la studiu menționează dreptul la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la întrebare este mai scăzut în cazul întrebării cu privire la principalul avantaj al monarhiei (aproximativ șase din zece) comparativ cu întrebarea precedentă. Mențiunea respondenților cu privire la principalul avantaj al monarhiei care a înregistrat cele mai multe procente este cea privind relațiile externe mai bune/siguranța națională (8%). Mai mult de un sfert dintre participanții la studiu, întrebați fiind care este în momentul actual cea mai bună soluție
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
8%). Mai mult de un sfert dintre participanții la studiu, întrebați fiind care este în momentul actual cea mai bună soluție de guvernare pentru România, nu știu să răspundă la această întrebare. Alți 47% însă indică republica, iar 19% monarhia. Respondenții care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaților, în rândul persoanelor care locuiesc în mediul urban, din sudul țării, care au între 36 și 65 de ani, dar și printre cei cu studii superioare. (G33) În eventualitatea
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
din sudul țării, care au între 36 și 65 de ani, dar și printre cei cu studii superioare. (G33) În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opțiunile ar fi monarhia și republica, 62% dintre respondenți declară că ar alege menținerea republicii, iar 21% susțin că ar prefera trecerea la monarhie. Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani - Percepții și reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
adevărul științific, căci numai adevărul dă putere științei, iar dreptatea și adevărul înving întotdeauna“.Interviul este o rememorare cu “documentele pe masă “, cum se spune, în ordine cronologică derulându-se amintirile și faptele despre personalitățile care au avut tangență cu respondentul. Cărțile profesorului Florea Marin sunt un produs al unui om dăruit trup și suflet cercetării cu acribie în documente și arhive, ele ne revelează capacitatea de cercetător al acestei personalități.Vasile Băncilă, un exeget al lui Lucian Blaga, spunea:” Când
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
cu personajul oglindit. Răspunsurile profesorulului Floarea Marin se constituie într-u portret iluminat de fascicolul recunoștiinței față de profesorul Iuliu Hațieganu. În acest context se publică reperele cronologice ale Profesorului Hațieganu ce au văzut lumina tiparului, inițial, în Monografia semnată de respondent La întrebarea doamnei profesor Ștefania Kory Calomfirescu:” Când s-a retras din activitate? “, fiind vorba de Iuliu Hațieganu, profesorul Florea Marin face trimitere la o lucrare publicată în revista Steaua, de acad.L.Baciu care spune: „Cu câteva luni înainte de moarte
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
adevărul științific, căci numai adevărul dă putere științei, iar dreptatea și adevărul înving întotdeauna“.Interviul este o rememorare cu “documentele pe masă “, cum se spune, în ordine cronologică derulându-se amintirile și faptele despre personalitățile care au avut tangență cu respondentul. Cărțile profesorului Florea Marin sunt un produs al unui om dăruit trup și suflet cercetării cu acribie în documente și arhive, ele ne revelează capacitatea de cercetător al acestei personalități.Vasile Băncilă, un exeget al lui Lucian Blaga, spunea:” Când
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
cu personajul oglindit. Răspunsurile profesorulului Floarea Marin se constituie într-u portret iluminat de fascicolul recunoștiinței față de profesorul Iuliu Hațieganu. În acest context se publică reperele cronologice ale Profesorului Hațieganu ce au văzut lumina tiparului, inițial, în Monografia semnată de respondent La întrebarea doamnei profesor Ștefania Kory Calomfirescu:” Când s-a retras din activitate? “, fiind vorba de Iuliu Hațieganu, profesorul Florea Marin face trimitere la o lucrare publicată în revista Steaua, de acad.L.Baciu care spune: „Cu câteva luni înainte de moarte
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
adevărul științific, căci numai adevărul dă putere științei, iar dreptatea și adevărul înving întotdeauna“.Interviul este o rememorare cu “documentele pe masă “, cum se spune, în ordine cronologică derulându-se amintirile și faptele despre personalitățile care au avut tangență cu respondentul. Cărțile profesorului Florea Marin sunt un produs al unui om dăruit trup și suflet cercetării cu acribie în documente și arhive, ele ne revelează capacitatea de cercetător al acestei personalități.Vasile Băncilă, un exeget al lui Lucian Blaga, spunea:” Când
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
cu personajul oglindit. Răspunsurile profesorulului Floarea Marin se constituie într-u portret iluminat de fascicolul recunoștiinței față de profesorul Iuliu Hațieganu. În acest context se publică reperele cronologice ale Profesorului Hațieganu ce au văzut lumina tiparului, inițial, în Monografia semnată de respondent La întrebarea doamnei profesor Ștefania Kory Calomfirescu:” Când s-a retras din activitate? “, fiind vorba de Iuliu Hațieganu, profesorul Florea Marin face trimitere la o lucrare publicată în revista Steaua, de acad.L.Baciu care spune: „Cu câteva luni înainte de moarte
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]
-
mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori încinse cu câte un buștean, alteori torcând în spuză. Condiția esențială: profesionalismul jurnalistului și sinceritatea și onestitatea respondentului, capitalul de interes fiind când de o parte, când de alta, dar în aceeași măsură, ca într-un joc sportiv în care fair-play-ul este imperios necesar. Menuț Maximinian îi adresează colegei sale Melania Cuc, întrebări firești, eliberat de complexele legate
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
asupra utilității practice a credențialelor digitale de călătorie și a aplicației aferente, precum și privind eficiența costurilor de implementare, având în vedere creșterea timpilor de efectuare a verificărilor și interesul redus al cetățenilor, demonstrat în consultările publice (doar 12% din respondenți ar utiliza aceste credențiale), întrucât în lipsa unui număr clar de beneficiari există riscul unor investiții semnificative fără valoare adăugată reală, dar cu impact semnificativ asupra resurselor naționale și a pasagerilor. ... ... Articolul 3 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial
HOTĂRÂRE nr. 19 din 10 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295593]