9,362 matches
-
puțin 1.000 m față de zona constituită ca o grupare funcțională de loturi și parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuințe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire. Apreciază reclamanta că OMS nr. 119/2014 restrânge în mod nelegal standardul de protecție prevăzut în cuprinsul HG nr. 394/2005, deși era obligatorie respectarea întocmai a acestor restricții în raport cu fiecare locuință individuală. De asemenea, potrivit HG nr. 349/2005, distanța minimă de protecție de 1.000 m nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 138 din 22 octombrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/263843]
-
de judecată se încalcă regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 20. Se mai susține că posibilitatea schimbării încadrării juridice - instituție de drept procesual penal - este și ea de natură să restrângă drepturile procesuale ale magistratului vizat, în special dreptul la apărare. Deși legea criticată precizează că procedura din lege se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, așa cum este și firesc într-o procedură vizând abateri disciplinare [art. 49 alin.
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
de 5 judecători al ÎCCJ, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil. ... 117. Autorii sesizării de neconstituționalitate mai susțin că posibilitatea schimbării încadrării juridice - instituție de drept procesual penal - este neclară și este de natură să restrângă drepturile procesuale ale magistratului vizat, în special dreptul la apărare. ... 118. Curtea reține că art. 49 alin. (9) din legea criticată prevede că „Secția competentă în materie disciplinară poate, din oficiu sau la solicitarea părților, să schimbe încadrarea juridică a
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
1) În situația în care MADR a constatat sau a fost informat că un organism notificat nu mai respectă cerințele prevăzute la art. 24 din Regulament sau nu își îndeplinește obligațiile pentru care a fost aprobat în vederea notificării, MADR restrânge, suspendă sau retrage notificarea, după caz, potrivit art. 30 alin. (1) din Regulament și informează de îndată, prin DGAERI, Comisia Europeană și celelalte state membre în consecință. (2) În situația prevăzută la art. 31 alin. (4) din Regulament, MADR aplică
PROCEDURĂ din 3 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/263909]
-
cele două Camere ale Parlamentului le dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și la procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare. Constituirea comisiei comune permanente într-un domeniu strict delimitat, în speță domeniul securității naționale, nu restrânge competența comisiilor permanente ale celor două Camere, astfel încât se constată că o atare critică este vădit lipsită de fundament juridic. ... 26. Cu privire la presupusa încălcare a prevederilor art. 64 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră regula
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
-i exclusiv legiuitorului sarcina să definească aceste fapte, să reglementeze în mod concret, atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale unei abateri disciplinare. Sfera abaterilor disciplinare pentru a anumită categorie profesională poate fi mai largă sau mai restrânsă în diferite perioade în funcție de nevoile de reglementare în domeniu la un anumit moment dat, în funcție de valoarea socială pe care acea normă tinde să o protejeze, de gradul de conformare voluntară în practică a persoanelor vizate, dar
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor să fie pusă la îndoială. Acest lucru justifică normele naționale privind incompatibilitatea funcției judiciare cu alte funcții și este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrâng activitatea politică a judecătorilor“ [Colecția de opinii și rapoarte privind instanțele judecătorești și judecătorii, CDL-PI(2019)008, p.13]. Prin urmare, apreciem că art. 234 alin. (1) din lege contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 124 alin. (2) și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alte organizații/asociații profesionale de profil, cum ar fi, de exemplu, Asociația Generală a Medicilor Veterinari din România, în cadrul căreia 33 dintre cei 44 de președinți de filiale sunt medici veterinari funcționari publici. Prin urmare, se apreciază că i se restrânge medicului veterinar dreptul la asociere într-un corp profesional, contrar art. 53 din Constituție. Totodată, se restrânge dreptul la muncă, întrucât, dacă medicul veterinar funcționar public este suspendat din Colegiul Medicilor Veterinari, pe durata suspendării calității de membru al colegiului
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
în cadrul căreia 33 dintre cei 44 de președinți de filiale sunt medici veterinari funcționari publici. Prin urmare, se apreciază că i se restrânge medicului veterinar dreptul la asociere într-un corp profesional, contrar art. 53 din Constituție. Totodată, se restrânge dreptul la muncă, întrucât, dacă medicul veterinar funcționar public este suspendat din Colegiul Medicilor Veterinari, pe durata suspendării calității de membru al colegiului i se suspendă și dreptul de liberă practică medicală veterinară, precum și dreptul de a utiliza parafa
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
aplica Directiva 2013/55/CE, care trebuia transpusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017. Or, respectiva directivă se referă la obligativitatea de informare a autorităților competente omoloage din toate statele membre cu privire la medicii veterinari cărora li s-a restrâns sau interzis de către autoritățile sau instanțele judecătorești naționale să desfășoare, pe teritoriul României, chiar și cu caracter temporar, dreptul de a desfășura activități medicale veterinare, respectiv de a exercita profesia de medic veterinar. ... 24. În final, se menționează art.
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
Legii nr. 268/2001, realizând o operațiune nelegală de adăugare la lege [respectiv la art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001, modificată prin Legea nr. 249/2003] prin faptul că pentru activele ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă restrânge obiectul concesiunii atribuite direct la terenurile „cu destinație agricolă din incintă, aferent activului“, o atare distincție neregăsindu-se în Legea nr. 268/2001 - actul normativ cu forță juridică superioară. În aceste condiții, pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, prin care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
3.969/2006, au dispus anularea unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 354/2005 de modificare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, respectiv art. 77^1 lit. c) și e), întrucât și prin respectivele prevederi administrative s-a adăugat la lege, restrângându-se în mod nelegal obiectul concesionării prin atribuire directă. Astfel, prin Sentința nr. 737 din 24.03.2006, Curtea de Apel București a dispus anularea Hotărârii Guvernului nr. 354/2005 în ceea ce privește lit. c) a art. 77^1. Pentru toate aceste motive
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
nr. 268/2001, modificată prin Legea nr. 249/2003, fiind astfel înfrânte principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, dar și art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, prin aceea că reglementarea administrativă restrânge sfera noțiunii de active consacrată de legiuitor numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice; ... – încalcă art. 37 alin. (2) și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, prin aceea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
esență, voința legiuitorului în privința sferei de cuprindere a noțiunii de „active“ a fost înfrântă prin pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 prin care s-au abrogat lit. c) și e) ale art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice, restrângându-se, contrar art. 1 alin. (5) din Constituția României, revizuită, și a art. 4 alin. (3),art. 37 alin. (2) și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, această sferă a noțiunii de active numai la cele enumerate la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
nr. 859/2009 în privința modificării art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, cu modificările și completările ulterioare, aceasta este nefondată întrucât modificarea survenită nu este de natură a restrânge obiectul concesiunii potrivit voinței legiuitorului, ci este dată „pentru o corectă aplicare a legii“, astfel cum menționează inițiatorul în nota de fundamentare. Probe: proba cu înscrisuri. Prin Încheierea de ședință din data de 15.11.2019, pronunțată în dosarul nr. 3.723/2/2019, Curtea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
privește lit. c), Înalta Curte a stabilit faptul că această prevedere este nelegală deoarece limitează un drept stabilit de lege printr-un act normativ de rang inferior. Astfel, se constată că art. 77^1 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 626/2001 restrânge nejustificat dreptul prevăzut de legea în a cărei aplicare a fost emisă norma, deci de Legea nr. 268/2001. Or, în raport de considerentele instanței supreme, Curtea arată că autoritatea s-ar fi conformat acestora doar dacă ar fi reglementat situația
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
aceste argumente, Curtea arată că este neîntemeiată susținerea pârâtului în sensul că abrogarea lit. c) și e) din art. 77^1 ar fi fost făcută în executarea hotărârii Înaltei Curți, considerentele acestei hotărâri prevăzând tocmai faptul că lit. c) și e) restrâng drepturile acordate prin art. 21^1 dinLegea nr. 268/2001. Dacă pârâtul ar fi intenționat să dea eficiență hotărârii instanței supreme, acesta ar fi modificat prevederile în sensul arătat expres de Curte și nu le-ar fi abrogat pur și simplu, fără
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
77^1 lit. d) teza finală din Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, astfel cum a fost modificat prin pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, la concesionarea directă exclusiv a terenurilor cu destinație agricolă din incintă, aferente activului, este nelegală deoarece limitează (restrânge) dreptul stabilit printr-un act juridic cu rang superior. Au fost astfel încălcate normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, respectiv art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care prevăd că „actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
abrogarea prin pct. 5 a lit. c) din art. 77^1, Curtea a respins deja ca neîntemeiată susținerea pârâtului în sensul că aceasta ar fi fost făcută în executarea hotărârii Înaltei Curți, considerentele acestei hotărâri prevăzând tocmai faptul că lit. c) restrânge drepturile acordate prin art. 21^1 din Legea nr. 268/2001, reținând faptul că, dacă pârâtul ar fi intenționat să dea eficiență hotărârii instanței supreme, acesta ar fi modificat prevederile în sensul arătat expres de aceasta, și nu le-ar fi abrogat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
de libertate a învinuitului sau inculpatului și au drept efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertății de mișcare. ... 16. În acea cauză, Curtea a analizat dacă măsura arestului la domiciliu reprezintă o privare de libertate sau o măsură ce restrânge dreptul la liberă circulație. Din această perspectivă, Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 din Constituție garantează dreptul la liberă circulație, stabilind, în același timp, că prin lege se stabilesc condițiile exercitării acestui drept. În materie penală, pentru a fi
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
dispozițiile art. 25 din Constituție garantează dreptul la liberă circulație, stabilind, în același timp, că prin lege se stabilesc condițiile exercitării acestui drept. În materie penală, pentru a fi posibilă desfășurarea instrucției penale, exercițiul dreptului la liberă circulație poate fi restrâns cu respectarea și a celorlalte condiții prevăzute de prevederile constituționale ale art. 53. De asemenea, Curtea a reținut că inviolabilitatea libertății individuale este reglementată de art. 23 din Constituție. Alin. (2) al articolului menționat dispune că percheziționarea, reținerea sau arestarea
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
nelegalitatea sau iregularitatea acesteia. Din această perspectivă, apreciază că sesizarea instanței de contencios constituțional reprezintă singura posibilitate de interpretare a celor trei texte din Legea nr. 94/1992 și de eliminare a posibilității de aplicare discreționară a unor măsuri administrative care restrâng drepturile fundamentale ale entităților supuse controlului Curții de Conturi. ... 20. În acest context, Curtea reține că, într-adevăr, instanța de contencios constituțional a statuat în jurisprudența sa constantă, de exemplu, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
condus la încălcarea considerentelor primei decizii. ... 23. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.651D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate nu limitează condițiile de acces la o instanță, nu sunt de natură a restrânge drepturi fundamentale, au suficientă precizie și previzibilitate, astfel că nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nu instituie discriminări și nu contravin principiului egalității de tratament între subiectele de drept, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat că este
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
în ceea ce privește categoria beneficiarilor pensiei de urmaș, determinată prin raportare la îndeplinirea condiției privind „vârsta standard de pensionare“, sunt mai largi decât cele reglementate prin actul de rang inferior, care, deși a fost emis în scopul aplicării legii, restrânge această categorie a beneficiarilor, făcând trimitere la vârsta standard de pensionare din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, fără aplicarea reducerilor prevăzute de același act normativ. Or, astfel cum s-a arătat anterior, în aplicarea dispozițiilor art. 108 din
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
Curte va reține că soluția legislativă ce se regăsește în conținutul art. 66 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, adoptată de intimatul-pârât Guvernul României în scopul executării prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, încalcă principiul ierarhiei actelor normative, restrângând în mod nepermis categoria beneficiarilor pensiei de urmaș prin raportare exclusiv la acei beneficiari care îndeplinesc condițiile privind „vârsta standard de pensionare“ din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, fără a avea în vedere persoanele care îndeplinesc condițiile referitoare
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]