4,446 matches
-
angajați disponibili care să le ocupe până în 2015. Pe baza datelor actuale deținute, lipsa pregătirii pentru a face față viitorului legat de forța de muncă din Statele Unite, cauzate de aptitudinile scăzute referitoare la tehnologia de înaltă performanță va conduce la restricționarea competitivității corporațiilor din Statele Unite în secolul XXI. Rolul de leadership global al Statelor Unite va fi în mod semnificativ diminuat dacă nevoile forței de muncă de atragere a celor dotați cu aptitudini nu vor fi eficient satisfăcute. Cererea de forță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de cerere, îl întrebă de zeci de ori dacă e sigur de decizie. Da, da, da, sunt sigur, răspundea răbdător Samuel, sunt foarte sigur. Până la urmă, pe ecran nu mai rămase decât o singură întrebare: Ești Absolut De Acord Cu Restricționarea Totală A Accesului La Fișierele Nevastă? Exploratorul scrise da și dădu un enter solemn, fără să se gândească cum va proceda în situația în care Margareta se va defecta. Nava trecea liniștită prin zonele moarte Alphae, Nimphae, Centauri, Nausi, Grasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
întrebă speriată Margareta. — Ne-am lovit de ceva. Ești bine? Îți curge sânge. — Mă doare, dar nu-i mare lucru, o să-mi treacă. — Margareta, te-ai tăiat la mână... Sângerezi... Samuel simți pentru prima oară o părere de rău pentru restricționarea accesului la fișierele ei. Ar fi putut-o vindeca pe loc, dar acum trebuia să lase rana să se închidă singură. — E o zgârietură, o nimica toată... spuse ea sugându-și sângele curgând din încheietură. Ce faci acolo? De nicăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
că aurul și argintul (tezaurul) reprezintă prima și cea mai importantă bogăție, atât pentru indivizi, cât și pentru națiuni. În acest context, țările care nu dispuneau de metale prețioase erau nevoite să promoveze o politică de stimulare a exporturilor și restricționare a importurilor, în vederea obținerii unei balanțe comerciale active. Această filosofie economică este cunoscută în istoria gândirii economice drept mercantilism. <footnote W.R. Alle, The position of mercantilism and the early development of International trade theory, Wayne State University Press, Detroit
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caracteristică. În privința condiției domeniului nerestricționat, Sen nota că „orice slăbire a acestuia înseamnă de fapt eliminarea anumitor profiluri de preferințe individuale, în așa fel încât, cu profilurile rămase, conflictul dintre condiții să nu mai apară” [Sen, 1983, p. 12]. Soluția restricționării domeniului avea notorietate la momentul publicării în (1970a), (1970b) a teoremei de imposibilitate a unui paretian liberal, fiind adoptată pentru rezolvarea paradoxului Arrow<footnote A se consulta, în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969), Sen (1970a). footnote>. Fiind o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969), Sen (1970a). footnote>. Fiind o soluție consacrată, nu este de mirare că a fost adoptată și pentru eliminarea paradoxului libertarian. Spre exemplu, în (1977), Aldrich nota chiar că, pentru eliminarea paradoxului libertarian, „restricționarea condiției U este cea mai promițătoare posibilitate” [Aldrich, 1977, p. 15]. Această posibilitate este promițătoare nu doar în relație cu celelalte condiții<footnote Motivația acestei afirmații este aceea că nu se pot opera slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate diferi în funcție de autor. Când acest lucru se va întâmpla, voi oferi și definiția. footnote>. Avem, în această perspectivă<footnote Acesta însă nu este un argument corect. Voi arăta de ce în ultimele capitole ale cărții. footnote>, așadar, un argument pentru restricționarea domeniului universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de ce în ultimele capitole ale cărții. footnote>, așadar, un argument pentru restricționarea domeniului universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși următoarea idee: atunci când căutăm să soluționăm paradoxurile libertariene (Sen și Gibbard) prin intermediul restricționării domeniului funcției de decizie socială, identificăm anumite profiluri care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegere între două stări x variante . Nu există nici o partiționare a preferințelor pe baza unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
singură parte a reuniunii să fie adevărată pentru ca propoziția să fie adevărată. footnote>. Mai rămâne doar de arătat că acest argument este echivalent cu cel al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este demonstrată. Capitolul 5 Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că „nu poate fi formulat niciun argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară.” [Blau, 1975, p. 401]. Totuși, în (1976), Sen formula un argument în direcția restricționării acestei condiții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că „nu poate fi formulat niciun argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară.” [Blau, 1975, p. 401]. Totuși, în (1976), Sen formula un argument în direcția restricționării acestei condiții: „o utilizare mecanică, indiferent de context, a condiției Pareto, pare chestionabilă.” [Sen, 1976, p. 219]. „Faptul că până și o garanție minimală a libertății individuale este imposibilă, este văzută ca fiind o consecință” (a folosirii necondiționate a criteriului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
chestionabilă.” [Sen, 1976, p. 219]. „Faptul că până și o garanție minimală a libertății individuale este imposibilă, este văzută ca fiind o consecință” (a folosirii necondiționate a criteriului paretian). [Sen, 1976, p. 235]. Voi prezenta, în continuare, câteva soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe. 5.1. Restricția Sen-Suzumura<footnote Aceeași restricție este formulată și de Suzumura în (1978). Voi relua aici doar argumentul lui Sen (1976). footnote> În (1976), Sen revine la ideea indivizilor cu preferințe liberale, și o formulează ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și, [pentru toți i] x este preferat strict lui y.” [List, 2003, p. 12]. De aici, condiția Pareto restricționată nu intră în conflict cu libertarianismul și raționalitatea. Capitolul 5* Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe 5.1.* Restricția Sen-Suzumura [d.5.1.1*]: O alocare de drepturi este un n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care, dacă acesta preferă x lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizi și câte strategii ar exista, aciclicitatea se păstrează. Capitolul 6 Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta și o interpretare mai tare care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta și o interpretare mai tare care conduce la ceea ce voi denumi paradox al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe Această restricție pleacă de la următoarea intuiție: o persoană cu preferințe liberale poate fi concepută ca fiind cel puțin indiferentă între alternativele care se află în sfera, sau sferele, personală(e) a(ale) unui alt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. Aceasta este ceea ce, în (1982), Austeen-Smith numea ierarhizare etică. Dacă avem de ales între două principii etice răspunsul este o ierarhie a acestora (Opțiunea, oricare ar fi aceea, se află, așadar, în domeniul eticii). În cuvintele lui Austeen-Smith: „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal, în sensul dat de Sen/Suzumura, va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza proprietăților (esr) și (fid) Voi lua fiecare soluție în parte și voi discuta modul în care acestea îndeplinesc proprietățile anterior descrise. Demonstrațiile le voi oferi în secțiunea formală a acestui capitol. a) Soluțiile prin restricționarea domeniului. În ceea ce privește restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982), acestea rezolvă paradoxul lui Sen pentru cazurile cu a) doi indivizi și două strategii, b) doi indivizi și mai mult de două strategii, c) mai mult
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosim regula (rgl). Toate aceste soluții eșuează însă în eliminarea preferințelor condiționale, fiind astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima o preferință, aceasta este de asemenea nesatisfăcută. În ceea ce privește soluția Breyer (1977), aceasta funcționează pentru un număr mai mare de doi indivizi, mai mare de două alternative, mai mare de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de drepturi. Condiția de eficacitate pentru societăți reale este, așadar, îndeplinită. Condiția de fidelitate ideologică nu este însă îndeplinită din același motiv pentru care nici soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) nu o îndeplineau: restricționarea exprimării opiniei nu este admisibilă în eticile libertariene. b) Soluțiile prin alterarea condiției libertariene. Pentru celălalt grup de restricții, cel al condiției libertariene, lucrurile stau în felul următor: soluția Hillinger-Lapham (1971) funcționează pentru societăți reale și prezintă și o alocare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială fiind dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit, cel de-al treilea grup de soluții, prin alterarea condiției Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică deoarece toate ierarhizează etic condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voi considera că soluția Saari nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. La fel stau lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]