1,186 matches
-
realizat după întrevederi diplomatice „fulger” și parafat după scurta vizită a lui Joachim von Ribbentrop la Moscova. Parcă anticipând tratatul Molotov-Ribbentop, Lenin considera Germania, imediat după succesul revoluției bolșevice, drept aliatul „cel mai sigur”, deoarece aceasta (Germania - n.n.) „vrea o revanșă, iar noi (Rusia bolșevică - n.n.) vrem revoluția”, astfel că „în prezent, scopurile noastre sunt identice”. Încă nu se uscaseră bine semnăturile de pe Tratatele de pace de la Versailles când, pentru a nu fi luat prin surprindere, guvernul român a fost sesizat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
luat prin surprindere, guvernul român a fost sesizat în privința perspectivelor unei alianțe germano-sovietice, reprezentantul României la Berlin, ministrul Constantin Nano, printr-o notă telegrafică, comunica Bucureștilor la sfârșitul anului 1921 că presa și alte mijloace de informare întrețin dorința de revanșă în opinia publică germană, în populația de rând. Ministrul Nano mai consemna că elita conducătoare germană are atât potențial, cât și diponibilitate, pentru orice compromis politico-diplomatic cu Rusia Sovietică. De asemenea, mai evidenția că „ideea de revanșă, întreținută cu totală
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întrețin dorința de revanșă în opinia publică germană, în populația de rând. Ministrul Nano mai consemna că elita conducătoare germană are atât potențial, cât și diponibilitate, pentru orice compromis politico-diplomatic cu Rusia Sovietică. De asemenea, mai evidenția că „ideea de revanșă, întreținută cu totală grijă prin presă și prin alte mijloace de propagandă este alimentată de încrederea oarbă ce o au germanii naționaliști în concursul ce le-ar găsi în masele rusești, care, organizate și conduse de ofițeri germani, n-ar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la fel de greu ca și dreapta. Distrugerea socio-economică a vechii burghezii, asociată cu lobotomizarea clasei muncitorești, fac să fie greu a vorbi serios de o dreaptă și o stîngă în Ungaria, Cehoslovacia sau în Țările Baltice. Doar Polonia oferă imaginea unei revanșe a modelului de analiză marxistă asupra marxismului: în aceste țări agricole, capitalismul de Stat, introdus de comuniști, a pus accentul pe industrializare, dînd naștere, prin antiteză, proletariatului. Solidarnosc reprezenta singurul partid care apăra interesele muncitorilor din Europa Centrală, iar laburiștii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de unde inițial se arătase lovit în amorul propriu de insuccesul cărții (semn că și personajul e sensibil la reacția publicului), eroul lovinescian sfârșește prin a lua partea autorului său, făcând de râs pe criticii de profesie. Împăcat temporar cu această revanșă imaginară 42, autorul încearcă să asculte din nou "glasul" de taină al personajului său (glasul inconștientului, mai exact), de la care află, uimit, că "poți suprima mulți demoni interiori, nu și pe cel al iubirii". Pe cine iubise Bizu? Și când
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
consumat și s-au stins de la sine, ca la o comandă le-au coborât și pleoapele îndepărtând trecutul pentru ca, în clipa următoare, să-i transfere într-un viitor miraculos și controversat. Epilog Zgârcită în precipitații vara, toamna și-a luat revanșa cu ploi bogate ce au scos la suprafața solului enorme cantități de cereale, legume și fructe pentru a umple pătulele, podurile și cămările multor milioane de consumatori. O zi de toamnă, desprinsă dintr-un album răsfoit la întâmplare, umedă, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Augustin analizează cu o deosebită atenție situația omului în Raiul pământesc, căderea lui în păcat și urmările ei. Dumnezeu știa că omul va cădea în păcat prin ispita diavolului, prevăzând că „sfinții, urmașii omului, ajutați de har, vor obține o revanșă strălucită asupra diavolului”. C. Opere dogmatico-polemice Enchiridion ad Laurentium sine de fide, spe et caritate (Manualul către Laurențiu sau despre credință, nădejde și dragoste) - lucrare ce cuprinde o carte, „gen de lucrări pe care grecii îl numesc Enchiridion [manual]. Unde
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să limiteze toate exporturile din această zonă printr-o procedură specială, destinată țărilor "R", de la "reconstrucție". Incluzînd Europa de Vest în zona "R", exporturile către Europa de Est și Uniunea Sovietică puteau fi limitate "fără o discriminare vădită, care ar putea duce la o revanșă" și se deschidea o ușă pentru importurile din lumea comunistă 521. Pe data de 1 martie 1948, toate exporturile americane către zona "R" aveau să necesite autorizații separate. Spre deosebire de Administrație, care se grăbea să limiteze comerțul și să frîneze extinderea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a devenit cunoscut sub numele de COCOM și răspundea de implementarea restricțiilor pentru exportul produselor strategice către Blocul Sovietic. Toate aceste evenimente se petreceau în secret pentru că erau ilegale, contraveneau demersurilor occidentale pentru libertatea comerțului și constituiau o provocare la revanșă pentru Europa de Est, o măsură care ar fi stingherit reconstrucția economică a Europei Occidentale 546. Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de export pentru România. În iunie 1948, guvernul român a anunțat naționalizarea tuturor întreprinderilor industriale de transport și miniere. Guvernul a înăsprit și restricțiile pentru import, acordînd autorizații de import numai corporațiilor de stat572. Departamentul de Stat și-a luat revanșa în august. Washingtonul a întocmit o listă de articole strict necesare României, pentru a fi sigur că nu aveau să-i mai fie exportate. Printre acestea se numărau mașini agricole, mașini unelte, echipament electrotehnic, rulmenți, metale neferoase, mijloace de transport
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
electrotehnic, rulmenți, metale neferoase, mijloace de transport de toate tipurile, oțel inoxidabil, cocs, cauciuc, azbest, vopsele, țevi de oțel, dispozitive de comunicație, electrozi de carbon și grafit, materiale refractare și instalații energetice, inclusiv de tip diesel și hidraulic 573. Întrucît revanșa era la ordinea zilei, Blocul Sovietic a ridicat problema discriminării comerciale în fața forurilor internaționale. La Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Modzelewski, din Polonia, a acuzat Statele Unite de practici comerciale discriminatorii. Departamentul de Comerț respinsese 70 de cereri de licențe de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România. În prima, cea de pe 20 aprilie, vizita lui Corneliu Bogdan era descrisă ca prima vizită la Legație a unui diplomat român sau a unei autorități de la Ministerul de Externe din 1948. Vizita lui Bogdan era una de curtoazie, o revanșă pentru venirea lui Campbell la București mai devreme, în același an. În cursul conversației, Bogdan a atras atenția asupra faptului că tocmai fusese desemnat, temporar, în funcție de însărcinat cu afaceri la Misiunea Română din Washington. El avea să-l înlocuiască pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu tradiționalul său dispreț față de lumea comunistă i-a permis lui Eisenhower să se orienteze mai spre stînga. Putea acum să deschidă o ușă tratativelor cu sovieticii și să țină, totuși, în continuare discursuri anticomuniste înțesate de expresii precum "marea revanșă" și "marea lovitură a dolarului"687. Dacă ar fi cîștigat democrații alegerile n-ar fi apucat să se orienteze către stînga fără a fi catalogați drept "comuniști" sau "socialiști de salon". Evenimentele din țările comuniste au avut și ele rolul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
faptele atribuite americanilor erau asociate cu ale lui Hitler și se sugera că pentru autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar fi fost foarte nimerit 704. Evident că presa americană și-a luat revanșa publicînd, la rîndu-i, articole incriminatorii la adresa României. Pe lîngă istorisirile privind cererile de azil politic și încălcările drepturilor omului 705, "New York Times" a publicat și o declarație prin care președintele Truman deplîngea deportările în masă ale cetățenilor români în lagărele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
evidentă. Pe 22 iunie, Departamentul de Comerț a anunțat că avea să ridice interdicțiile pentru exportul produselor agricole excedentare, subvenționate către blocul sovietic. Departamentul voia să vîndă alimentele pe dolari americani sau o altă monedă convertibilă 962. Congresul își lua revanșa. Delbert Latta, din Ohio, a propus un amendament la Legea agricolă din 1961 care interzicea exportul oricăror mărfuri agricole subvenționate către "alte națiuni decît cele prietene". "Națiuni prietene" erau toate țările, cu excepția Uniunii Sovietice și a statelor aflate sub dominația
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întrevedere cu John Whitehead, delegat pe lîngă secretarul de stat. În răstimpul șederii lor la Washington, delegații au încercat să convingă cît mai mulți congresmeni cu putință să susțină Clauza pentru România 2454. Hall și Wolf și-au luat, însă, revanșa în Congres. Într-un ultim efort de a-l face pe președinte să nu mai solicite derogarea anuală, cei doi s-au gîndit la motivele pentru care Camera le aprobase amendamentul de suspendare a Clauzei României. Replicile lor de pe 27
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față de România, 2 aprilie 1946 ("Policy of Nazis", cutia 3, documentele Harry Howard, HST Library). 134Robert Lee Wolff, The Balkans in Our Time, W.W. Norton\Co., Inc., New York, 1967, p. 235. Poporul român voia, de asemenea, să-și ia revanșa pentru cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria, prin prevederile Dictatului de la Viena de pe 30 august 1940 și pentru cedarea sudului Dobrogei către Bulgaria, prin Tratatul de la Craiova, de pe 7 septembrie 1940 (Vasile Netea, Actions et ecrits contre le Diktat de Vienne
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
orice partid politic care își revendica originea în catolicism, papa Pius al XI-lea fiind deosebit de preocupat să evite confuzia între activitatea religioasă și activitatea politică. Dacă condamnarea Acțiunii Franceze din 1926 a putut fi trăită de contemporani ca o revanșă asupra condamnării Sillon-ului din 1910, acesta nu era totuși un gest în favoarea democrației creștine, chiar dacă democrația creștină din Franța s-a simțit întărită de această condamnare. Din contra, găsim aici refuzul față de orice recuperare a religiosului de către politic, iar în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a răpit un distins om pentru care, în ciuda dispariției lui fizice, moartea reprezintă un triumf al propriului destin, o întâlnire pe care Tadeusz Pirozynski nu a așteptat-o cu mâinile goale, ci cu o operă care, chiar dacă niciodată împlinită, este revanșa pe care el a luat-o morții. Din acest motiv, pentru el moartea nu este atât un moment al ieșirii din viață, cât o transcendență a vieții sale, o cale de a ieși din lumea fizică cu discreția cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Dar asta înseamnă nimicirea României!" Exact ceea ce a vrut să fie cândva testamentul comunist al lui Engels, care a descoperit în români obstacolul din calea "revoluției mondiale", mit care a ținut aprinsă făclia legendei negre în bolșevism. Acum, sosise vremea revanșei istorice pregătite de bolșevism sub acoperirea "autohtonă" a "magnificilor" Moscovei, prada fiind foarte ușoară nu atât prin trădarea mizerabilă a lui Nicolae Ceaușescu a propriei linii politice, cât prin reușita remarcabilă a reeducării elitelor românești, începând cu "experimentul Pitești" și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și că portdrapelul său trece din Occident în Orient, unde ființează majoritatea economiilor emergente. Desigur, vor exista mai multe etape, sau sub-cicluri. În astfel de evoluții radicale și spectaculoase și în înțelegerea lor, emoțiile au un rol. Încrederea, dorința de revanșă, tenacitatea, devotamentul, spiritul de masă nu sunt factori de neglijat în aceste procese care au loc sub ochii noștri. La fel cum oboseala, cinismul și devoluția spirituală a Occidentului explică multe. Încet-încet, intrăm într-o lume post-occidentală, chiar dacă americanii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
solicitate de el, introduce Holocaustul în conștiința israeliană și, apoi, în cea evreiască din diasporă. Evreii se identifică de acum cu victimele și supraviețuitorii genocidului, care rupseseră tăcerea pentru a spune cu propriile cuvinte ce li se întâmplase. Este o revanșă împotriva persecutorilor, prin discursul cărora existaseră până atunci. Identitatea de victimă se transformă în țară în cea de acuzator și, prin această evoluție, supraviețuitorii, "oile" de ieri, se ridică la rangul de "eroi" și "sfinți" moderni. Asistăm, de asemenea, la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și că portdrapelul său trece din Occident în Orient, unde ființează majoritatea economiilor emergente. Desigur, vor exista mai multe etape, sau subcicluri. În astfel de evoluții radicale și spectaculoase și în înțelegerea lor, emoțiile au un rol. Încrederea, dorința de revanșă, tenacitatea, devotamentul, spiritul de masă nu sunt factori de neglijat în aceste procese care au loc sub ochii noștri. La fel cum și oboseala, cinismul și devoluția spirituală a Occidentului explică multe. Încet-încet, intrăm într-o lume post-occidentală, chiar dacă americanii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
modestă și, sperăm, mai inteligentă. 3) În pofida scăderii cererii globa-le, vor crește prețurile la energie, alimen-te și materii prime. Prin contrast, bunurile fabricate vor deveni relativ ieftine. Vom asista la un tsunami al lucrurilor ieftine. Fermierii își vor lua astfel revanșa asupra orășenilor. De aceste tendințe vor beneficia în special țările avantajate de natură, deținătoare de resurse ce nu pot fi înlocuite. Va crește puternic presiunea pentru închiderea termocentralelor poluante pe cărbu-ne și chiar a celor nucleare, datorită riscurilor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
tineretul rebel, Roszak ne propune imaginea centaurilor, acești adoratori ai lui Dionysos care, în frenezia beției lor, nesocotesc ordinea civilizată a lui Apollo 2. Tot cam pe atunci, Daniel Bell caracteriza sensibilitatea anilor 1960 ca o răzvrătire contra rațiunii, „o revanșă a simțurilor asupra spiritului”, o „căutare disperată a lui Dionysos”3. Într-un strălucit eseu datând din aceeași epocă, Jean Brun se străduia să teoretizeze resurgența lui Dionysos în societatea abundenței pradă extazului sexual, psihedelismului și „furiei consumului”4. Lucrarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]