792 matches
-
scrie o carte ce poate fi o carte unică, epuizând totul în paginile ei, sau să scrie toate cărțile, urmărind totul prin imaginile sale parțiale. Cartea unică, ce conține totul, nu ar putea fi altceva decât textul sacru, cuvântul total revelat. Dar nu cred că totalitatea poate fi conținută în limbaj; problema mea e ceea ce rămâne în afară, nescrisul, non-scrisul. Nu-mi rămâne altă cale decât să scriu toate cărțile, să scriu cărțile tuturor autorilor posibili. Dacă-mi închipui că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
scapă întotdeauna din mâna șefilor lor, a răspuns, evazivă. Apocrif (din grecește apokryphos, ascuns, secret): 1. la origine despre „cărțile secrete“ ale sectelor religioase; mai târziu, despre textele nerecunoscute drept canonice, în religiile ce au stabilit un canon al scripturilor revelate; 2. despre un text în mod fals atribuit unei epoci sau unui autor. Asta spun dicționarele. Poate vocația mea adevărată era de autor de apocrife, în diferitele sensuri ale termenului: a scrie înseamnă întotdeauna a ascunde ceva ce va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
egal. Le mai spunea că adevărul era doar În Vechiul Testament, cel nou fiind, de fapt, doar niște formidabile proze, pe care era bine să le citești pentru că erau Încărcate de sensuri adînci, de pilde Înălțătoare, dar care nu erau texte revelate. Ar fi putut să discute asta cu studenții la o bere, dar nu la curs, chiar dacă, abil, lăsa impresia că asemenea vorbe erau doar o extrapolare, nicidecum o paranteză otrăvită; ar fi putut să rămînă În mintea lor pentru totdeauna
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fiecare zi, fortăreața era de-acum locuită de fiii și nepoții lor. Cu toții, din leagăn, fuseseră, desigur, supuși celei mai riguroase Îndoctrinări, care-i obliga să Învețe și să respecte apăsătoarele porunci ale lui Hasan, ca și cum ar fi reprezentat Cuvântul revelat. Dar cei mai mulți dintre ei erau din ce În ce mai răzvrătiți, cu ei viața Își reintra În drepturi. Unii cutezară, Într-o bună zi, să Întrebe de ce erau siliți să-și petreacă Întreaga tinerețe În acest soi de cazarmă-mănăstire, de unde era izgonită orice bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
apare în avanscenă, preferă să se piardă în masa de obscuri membri ai sectei. O fi deprinzând, printre atâția exemplari membri ai Organizației-model, eficiența mută. Doar mimică și cod? N-ar fi decât desăvârșirea, de fapt, a premisei de caracter, revelată încă în urmă cu 40 de ani? Opacitatea, frustrarea, însingurarea, lipsa de umor? Furia contra lumii frivole, complicate, meschine care reușește să se strecoare și să se descurce? Ura contra frumuseții la care râvnea și a inteligenței care îl umilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
marginea tastaturii, Eu n-am spus cè femeia va împèca bèrbatul cu lumea! Asta e un lucru marginal! Eu am spus cè a venit vremea Fecioarei Maria! Cè a venit vremea că cel mai mare secret al creștinismului sè fie revelat! De ce crezi cè Ea a apèrut tocmai în aceastè localitate din fosta Iugoslavie? De ce s-a arètat tocmai într-o zonè de conflicte rèzboinice cu profunde implicații religioase, acolo unde creștini și musulmani s-au confruntat cu arme? Matei, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
să se ascundă în sine, singura gaură în care nu pătrunde nimic. Decât impresiile filtrate de Lumină. Evidențiate de Forța ei. Dezvăluite în toată splendoarea sau hidoșenia lor. Astfel, interiorul transformat era logic să nască viziuni cu încărcătură de adevăr revelat. Mai frumos, mai profund, mai înțelept decât adevărul elaborat. Așa că orice găselniță de până atunci căreia i se spunea metaforă, parabolă sau alegorie își pierduse haina, înfățișându-se acum ca o ființă goală, mutilată, fără atracție nici pentru ochi, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
analizor de culoare, uscător foto. Aparatul de mărit (enlargeur) are rolul de a proiecta imaginea negativului pe suprafața hârtiei fotografice. Respectând aceleași principii ca și pentru expunerea negativelor, hârtia foto e impresionată la lumină un timp anume, după care este revelată, fixată, spălată și uscată, obținându-se astfel produsul final al procesului fotografic. Aparatul de mărit este compus dintr-un corp, în interiorul căruia se găsesc becul, lentila condensoare, lăcașul pentru filtre, rama pentru negative și burduful terminat cu un obiectiv (figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
ascultare posibile și începu grav: - Mi-am dat seama cu timpul de caracterul prieteniei care te leagă de seniorul gardian. Crang încuviință și spuse cu aceeași prudență: - Sunt onorat de această încredere. Pentru Gosseyn, aspectul fascinant al acestor relații brusc revelate, consta în faptul că Crang nu se înșelase când alesese, cu patru ani în urmă, să se atașeze de persoana lui Secoh și nu de ce a lui Enro. Conversația continuă în acest mod convențional, dar puțin câte puțin, Gosseyn strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cogitatio, în sensul în care îl înțeleg majoritatea comentatorilor lui Descartes mai cu seamă Husserl și Heidegger -, există un cogitatum, conștiința este mereu conștientă de ceva, ea revelează altceva decât pe ea însăși. Odată cu senzația, de pildă, ceva este simțit, revelat așadar în această senzație și prin ea. În același fel, percepția revelează obiectul perceput, imaginația, un conținut imaginar, memoria, o amintire, înțelegerea, un concept, și așa mai departe. Dimpotrivă, în cunoașterea sa proprie, viața nu revelează nimic altceva, nici o alteritate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
preliminare nu intenționez decât să ofer minime repere ale cultului lui Zoroastru cititorilor români care nu au avut încă ocazia să ajungă într-un templu al acestui profet. În Iran, ca și în Mumbai sau în Karachi, zoroastrismul, ca religie revelată, e rezistent și viu, are lăcașuri de cult și practicanți fideli, iar șansa de a fi fost primită în aceste comunități și de a mă familiariza cu preceptele, simbolurile și ritualurile lor mă determină să confirm ceea ce istorici ai religiilor
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
binecuvânta sau a pedepsi opera cărnii mele. Era așadar al meu și mi-ar fi trebuit curajul lui Avraam ca să-l jertfesc în numele Credinței. Oare nu în lama cuțitului înălțat de Prietenul lui Dumnezeu deasupra unui rug se regăsesc religiile revelate? Această crimă sacră, pe care eu o slăvesc an de an la sărbătoarea Adha, n-am cutezat s-o făptuiesc. Totuși, în anul acela, datoria mi-o poruncea fără înconjur, deoarece, în fața ochilor mei, un imperiu musulman era pe cale să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe cei prezenți, inclusiv pe sine.) Trei suntem. (Cei trei au pus cu toții mâna pe pâine; au ridicat-o în aer; pâinea aproape să se frângă; tensiune în gesturile celor care au câte o mână pe pâine.) INAMICUL (Dintr-o dată, revelat.): Ia stați! (Cei doi îl privesc tulburați, nemulțumiți de întreruperea din ritualul voluptuos al ruperii pâinii.) PARASCHIV: Ce-i? MACABEUS: Ce mai vrei? INAMICUL: Ia stați! Ia stați puțin... De ce să mâncăm noi pâinea? MACABEUS: Cum? PARASCHIV: Ce? INAMICUL: Zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
acesteia. Astfel „eliberat”, corpul - ca ideal al corpului perfect - transcende într-un mod straniu și simptomatic corporalitatea imanentă a orga nismului nostru și, astfel ipostaziat, se bucură de toate prerogativele unei zeități. El este descris în sacralitatea sa de textele revelate ale specialiștilor profeți și noul lor decalog (să nu fumezi, să nu bei, să nu mănînci E-uri etc.), este apro priat prin ritualurile de purificare fără a fi atins vreodată prin ritualurile de purificare sau repa ra torii propuse
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un kilometru și când ajunse era abia trecut de unsprezece, În salon Încă era lumină; zărind lumina, Annabelle Începu să plângă. În aceste Împrejurări, Într-o noapte de iulie 1974, Annabelle căpătă conștiința dureroasă și definitivă a existenței sale individuale. Revelată animalului mai Întâi sub forma durerii fizice, existența individuală nu ajunge În societățile umane la deplina conștiință de sine decât prin intermediul minciunii, cu care practic se poate confunda. Până la șaisprezece ani, Annabelle n-a avut secrete față de părinții ei; la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
omenirea trebuia să dispară; omenirea trebuia să dea naștere unei noi specii, asexuate și nemuritoare, care să depășească individualitatea, separarea și devenirea. E de prisos să menționăm ostilitatea pe care un asemenea proiect avea s-o dezlănțuie printre adepții religiilor revelate; iudaismul, creștinismul și islamul s-au pus, măcar o dată, de acord, și Împreună au aruncat anatema asupra acestor lucrări „ce atentează grav la demnitatea umană, constând În unicitatea relației sale cu Creatorul”; doar budiștii au remarcat că, În fond, gândirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să învie prin forța credinței și a iubirii de Dumnezeu. Fiind „fizicieni”, vedeau doar trupul, viața și moartea lui. „Știința” îi oprea să accepte adevărata înviere, aceea întru spirit. Abia mai târziu vor înțelege filosofii (nu toți!) că între adevărul revelat și adevărul raționat există o deosebire: ca de la cer la pământ! Când Sf. Pavel le-a vorbit despre viața eternă, logicienii atenieni l-au privit ca pe un nebun. „Da, nebun! Însă nebun întru Hristos!” - le va fi replicat apostolul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
îndrăgostită de mine ― în timp ce ea nu e de nimeni ― mă stăpânesc și mă duc departe; într-un suflet al meu. neștiut până acum, într-o margine de gând unde mă simt fericit și splendid. Nu știu cum să exprim toate sentimentele acestea revelate. Mă gândesc serios la unire..." *** Din ziua aceea am vîzut-o cu greutate. Rămânea tot timpul în odaia ei, scriind și cântând. I-am trimis câteva bilete inocente prin Lilu, la care nu mi-a răspuns. Am crezut o sumă de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
spus că nu trebuie să interpretez nici literal, nici uzitînd extensii alegorice ori simbolice! Altcumva trebuie, con sentimientu, amor Dei și altele!... S-a autoflagelat, reproșîndu-și faptul că se grăbise, că nu eram încă pregătit pentru studierea holibibiliei. Cartea lor revelată, apoi tăiată, corectată și adăugită de înalții ierarhi, e în două părți! În prima, Zeul lor e neiertător, setos de sînge, aducător de molime, bombe, fulgere împotriva oricărei emulații dărîmă orice altceva ajunge pînă la cer etc. În partea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
la adulter Asta cu condiția să nu existe o basculare veritabilă. Nu în vis, ci de data aceasta în realitate. Cu condiția ca jocul să nu se transforme, dintr-o aparență înșelătoare, o iluzie efemeră, într-un adevăr dintr-odată revelat. Pentru persoanele căsătorite, bărbați ori femei, jocul flirtului este și mai nesigur, și mai instabil decât în cazul tinerelor domnișoare. "Flirtul este o stare de echilibru instabil, întărește Paul Bourget, mereu în pragul unei alunecări de o parte sau de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Estului și Sud-Estului european. Oricare ar fi motivul pentru care citești Blaga, este impresionantă capacitatea de atracție simfonică a acestei opere. Blaga salvează Satul, Popularul, Naționalul, el eliberează România de această obsesie a teroarei istoriei, oferind un spațiu de lumină, revelat încă de la primele sale versuri din 1919: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntîlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. În plină criză a anilor '30
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
niciodată locul altuia - întotdeauna ar fi douăzeci de doruri și douăzeci de goluri în inima sa". Oricât de firească era moartea în viața cotidiană a omului de secol XIX, sfârșitul vieții copiilor și al tinerilor concentra o mare emoție tragică, revelată, pe de o parte, în mitul romantic al morții premature și, într-o formă cu totul aparte, în fotografia post-mortem dedicată acestui nefast segment. Literatura reflectă mitul într-o diversitate necruțătoare: de la figura angelic-androgină a lui Mignon, sacrificată în romanul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
continuat să-și reinventeze, în forme ce au inclus, treptat, și sculptura, dialectul minor, primitiv și pur, întins peste ariile neliniștii din abisul interior: copilăria și pierderea inocenței, descoperirea corpului și a sexualității, solitudinea inexorabilă, revărsarea vieții banale în ireal, revelate, fiecare, în frânturi de coșmar, în fetișuri bizare și amintiri grotești, proliferând liber, sub amprenta întunecată a unei sensibilități gotice. Romanul Abisul: un weekend este versantul narativ al artei Dorotheei Tanning, revers și contraparte a unei lumi plastice mereu măcinată
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acum când procesul de disoluție este în plină derulare, ele constituind oaza noastră de naturalețe, sursa indeniabilă a unui reviriment autentic în spațiul românesc. Partea I Biserica și intelectualitatea interbelică Regența Patriarhală În viziunea intelectualității interbelice, Ortodoxia era singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde învățătura hristică și cea formulată de Sinoadele Ecumenice, pornindu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii ar fi pornit de la sursele tradiției patristice. Astfel, singura posibilitate de înnoire (metanoia) era la nivelul mentalității religioase, a schimbării, în duhul Adevărului revelat. Problema Pascală (1928-1929) După Primul Război Mondial, vechile instituții nu mai corespundeau noilor necesități ale țării, o reconstrucție a acestora fiind absolut necesară. Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie la 30 iulie 1925, prin tomosul 1579 al Patriarhului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]