133,552 matches
-
miază-noapte, fiind atât de a naturii, nu a dogmei ce avea să cucerească lumea... Farmecul ei angelic de fată nordică suplă din sala retrasă a Muzeului pustiu, rar străbătută de turiști și în apropierea căreia am stat, ducându-mă și revenind, aproape un ceas... O nevoie presantă, între timp, de mult amânată, la un moment dat mă făcuse să alerg, să mă îndepărtez, căutând locul cu pricina, unde șapte japonezi mă înconjurară imediat înaintea vaselor albe de porțelan, vorbind între ei
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
munci decât cele pentru care era cunoscut în mediile literare. După 1990, s-a vorbit de colaborarea intensă cu Securitatea, instituție pe care-o consilia, se spune, cu mult aplomb. După o absență de mai mulți ani, numele i-a revenit în actualitate odată cu publicarea unei „Istorii a literaturii române de azi pe mâine”. În masiva scriere, personaje cu spirit de observație au descoperit o identitate perfectă între numeroase pagini apărute sub semnătura lui și niscaiva documente (anonine!) din arhiva Securității
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
fire, crede că acesta nu-l poate suferi. Portretul pe care i-l desenează, așa cum observă Cornelia Ștefănescu, e unul destul de negativ, spre deosebire de al multor colaboratori sau foști studenți. În 1937, îi apărea plin de ambiție și vanitos. În 1949, revine mai pe larg: „... inteligent și sofist, logic și puțin nebun...” „Cu calități mari, dar dominat de pofte care îi strivesc calitățile. Nu el a creat antisemitismul din ultimii ani?” Cu toate acestea, ca și colegii lui evrei (M. Sebastian) e
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
universitare) a ajuns în detenție politică pentru patru ani (ca fost membru al PNȚ e trimis la muncă silnică, pe șantierul-penitenciar Onești Baraj), apoi e proiectat în comuna Poieni din județul Cluj, la Timișoara, Bacău, Darabani, Suceava, Botoșani, pentru a reveni la Bistrița (Ithaca sa) abia în 1986, oraș unde și-a încheiat periplul pămîntesc în 1992. A publicat greu, cu mari intermitențe. Monografia sa, fundamentală, închinată copămînteanului Coșbuc n-a fost încă tipărită. Studiul vast pe care-l avem acum
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
zona purei rațiuni, senzația retrăirii unei existențe pe similare coordonate, iar în aceea a subconștientului incontrolabil a recuperării unor întâmplări, întâlniri, afecte și meditații care nu ne-au aparținut. În 1990, Monica Lovinescu, notoriu factor al rezistenței anticomuniste din exil, revine în țară, după patruzeci de ani, spre a da cu ochii de un peisaj vulnerat, de imaginea decrepită a caselor pe care le lăsase curate, albe, proaspete, occidentale. Spre a lua notă de starea unei societăți profund divizate în urma a
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
trebuie schimbări și inițiative de esență și nu bifări ale unor activități de circumstanță” (ad-astra.ro). Nu sînt totuși excluse folosirile figurate serioase, sau cel puțin nemarcate negativ, în care a bifa poate însemna, contextual, chiar „a rezolva” („Cabinetului... îi revine sarcina de a «bifa» toate măsurile de restructurare pe care le-a amânat de când se află la guvernare”, Adevărul economic, 35, 2003, 23), „a include” („persoane voluntare care-și pot bifa cu adevărat activitatea în CV-urile lor”), „a aminti
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
un fel de structură dublă, pe care încearcă s-o evite cu orice preț. În acest caz, trebuie să alegi, să mergi pe un drum propriu. Și atunci tinzi să te situezi mai curînd „în afară” sau mai degrabă „înăuntru”. - Revenind la educație... - Evident că educația e necesară, dar este și o chestiune de putere. Pentru că educația înseamnă să-i disciplinezi pe oameni, să-i faci apți pentru ceea ce așteaptă societatea de la ei. Nici o școală, în sine, nu este ceva care
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
să uit și numele unor intelectuali și jurnaliști de care democrația românească își lega mari speranțe și care azi tac mâlc. Am să încerc să uit că încă de pe vremea lui Heliade intelectualitatea românească era calificată drept „trădătoare”. Și, ca să revin în concretul cedărilor de ultim moment, am să încerc să-mi explic, de pildă, căderea în genunchi a unui Stelian Tănase în fața lui Vadim doar prin diferența de ambitus și putere a coardelor vocale. Nimic din toate acestea n-are să
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
celor 13 generali poate fi amplasată pe apa Mureșului în amonte de reședința județului. Amplasarea urmând să se facă pe un suport special care să permită deplasarea acesteia pe ruta Mureș-Dunăre-Rin-Marea Nordului, cu vizibilitate dinspre Strasbourg și Bruxelles. 1(bis). Revin și rectific: de fapt, din reportajul tv privind sacrificarea porcinei, nu se auzea guițatul animalului, ci acesta murmura un cântec de petrecere preluat de la o emisiune de manele televizată în direct. Solistă Mătrăguna Minunii. Aceasta, după ce patrupeda (era, de fapt
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
ar fi născut, nu se mulțumesc să înțeleagă faptele izolate și caută generalizările, fără însă a abandona savoarea cazului și a incidentului, cei care, conduși de acel desiderium naturale despre care vorbea scolastica, țin să facă turul cunoașterii și să revină de la spațial la topologic, de la tip la individ, de la coerență la incongruență, și de la atractorul haotic la deliciile evenimentului, toți aceștia au, sub o formă sau alta, privirea flamandă.” Îmi este dat să nu-i dau nici unuia dreptate. Dar rămîne
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
trăiesc în Germania, spun despre nemți că au capete pătrate, că n-au umor, că sînt șovini și - inevitabil - tîmpiți; dacă trăiesc în Elveția, spun despre elvețieni că sînt... tîmpiți, țărănoi, plicticoși și șovini. Etc. etc...(...) calificativele «tîmpiți» și «șovini» revin invariabil - șovini probabil pentru că toate aceste popoare au primit milioane și milioane de refugiați, printre care și pe românașii noștri în cauză - și «tîmpiți» pentru că românul are despre el total falsa idee că e foarte «dăștept». O altă tară națională
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
pentru cei intrați deja în posesia lor. Cel mai rîvnit și mai prestigios premiu literar german este Premiul Büchner, dotat cu 40 de mii de mărci, decernat de Academia de Limbă și Poezie din Darmstadt. Anul acesta, distincția i-a revenit scriitorului și cineastului Alexander Kluge, al cărui crez mai degrabă moral decît literar sună cam așa: cunoaștem lumea destul de bine dar nu prea știm să-i dăm de capăt. Alexander Kluge, în vîrstă de 71 de ani, este considerat de
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
ani unor personalități științifice care s-au remarcat în studierea perioadei luminilor. Premiul literar al ziarului DIE WELT, una din cele mai rîvnite distincții literare în ultima vreme și datorită publicității pe care i-o asigură autorului laureat, i-a revenit scriitorului american Jeffrey Eugenides, pentru romanul Middlesex - istoria unui tînăr care în urma unei mutații genetice, a dobândit caracteristicile fizice ale ambelor sexe. Autorul acestui roman, urcat rapid în fruntea topurilor literare ale anului, are în palmaresul său un Premiu Pulitzer
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
topurilor literare ale anului, are în palmaresul său un Premiu Pulitzer. Hermann Hesse este numele unui premiu acordat atît pentru performanțe literare deja notorii cît și pentru încurajarea unor autori de talent. Dotat cu 15 000 euro, el i-a revenit scriitorului Klaus Böldl, pentru cartea sa Insule îndepărtate. Jurnalistului și scriitorului Christoph Amend i-a fost atribuit premiul de încurajare, în valoare de 5000 de euro. Cu aceeași sumă este dotat Premiul literar Ernst Toller, atribuit de orașul Neuburg pe
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
Fundația Brückner Kühnen din Kassel acordă în această toamnă Premiul literar în valoare de 10 000 de euro scriitorului și graficianului Eugen Egner pentru umorul grotesc al scrierilor și desenelor sale. Un alt premiul literar de prestigiu - Erich Fried îi revine romancierului și eseistului Robert Manasse. Scriitorul care ia cu umor și sarcasm pulsul unei societăți febrile și hărțuite, va primi distincția cu ocazia simpozionului Erich Fried care se desfășoară la Literaturhaus din Viena. Printre laureații acestui premiu finanțat de guvernul
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
Cristian Teodorescu Al multora dintre dvs. Neculai Constantin Munteanu, autoexilat perpetuu în Germania, după ce în 1990 a decis să se întoarcă “de tot” în România, a revenit zilele trecute la București. Nu prentru a-și revedea prietenii - și are destui! -, nici pentru neștiute afaceri și nici pentru a explora mediul politic în vederea unei candidaturi surpriză la alegerile de anul viitor. S-a întors ca să cumpere cărți de la
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
și din spital să duci o emisiune la bun sfîrșit, dacă asta depinde cumva și de el. N-am discutat decît foarte pe scurt despre încetarea emisiunilor. Cînd îl aduci la subiectul pentru care el mai crede că are de ce reveni în România, N.C. Munteanu devine de o volubilitate scăpărătoare. Observații de participant la tîrg, răutăți de ziarist cu ochi critic și impresii după impresii despre cărțile pe care le-a cumpărat cu o zi sau două înainte și pe care
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
Mă las furat de ce-mi spune și-l întreb de cîți bani a cumpărat cărți. “De peste 15 milioane, numai în primele două zile”. Cîți bani o mai fi lăsat la Romexpo până în ultima zi n-am izbutit să aflu. Revin la întrebarea mea despre impresiile lui din România. Și-l aud spunînd că îi pare rău că a vorbit atîția ani împotriva lui Ceaușescu la “Europa Liberă”. Crezînd că face vreun banc, pornind de la cine știe ce asociație de idei cu Ziua
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
Racoviță, moldo-muntean din rațiuni politice. De fapt, la Cantemir apare doar forma Strutocamilă, alternînd cu cea de Cămilă (conform cheii, diferența pare a marca ipostaza de domnitor susținut de munteni, față de cea de simplu boier moldovean). Textului lui Cantemir îi revine meritul de a sta la baza sensului nou, fixat ulterior de comentarii și de uz; în limba de astăzi, struțocămila ar putea fi definită ca „alcătuire hibridă, din două elemente incompatibile”. Forma actuală nu-i aparține, totuși, lui Cantemir: strutocamila
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
strânge un pumn de firimituri, iese afară pe ușa batantă și le aruncă pe mese, în ploaie, vrăbiuțelor, dania ei... Mă ridic și eu imediat, repetând gestul grecoaicei, deși știu bine că imitația nu are valoare. Totuși, depinde ce imiți... Revenind înăuntru, le salut amical cu ce mai știu din grecește. Ele râd și bat din palme bucuroase. Nu știu de ce, dar mă simt ca acasă. În loc de compliment adus lumii din care provenim și unii și alții, le declar fetelor într-
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
cu putință. Chiar și să-mi amintesc îmi este foarte greu. Dacă mă concentrez însă foarte tare și încerc să cobor în timp cât pot de mult, adică până în perioada premergătoare celor ce aveau să se întâmple, încep să-mi revină anumite imagini. Trebuie să mărturisesc că nici noua viață pe care o duc, nici mesele frugale cu care mă mulțumesc, nici adăpostul ăsta rustic, întru totul satisfăcător pentru mine, și nici această uimitoare capacitate de a suporta frigul care se
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
să-mi public cartea. Promitea s-o „distribuie” repede. A fost foarte entuziasmat și a făcut planuri detaliate de lucru. Au fost angajați în România un editor și trei traducătoare, plus o româno-americană pentru un capitol, iar mie mi-a revenit o parte din suma asupra căreia convenisem. Brusc, în vara lui 1997 - pur și simplu a încetat să-mi răspundă la scrisori. Același lucru s-a întîmplat și cu traducătoarele din România, după cum am aflat de curînd. În final, doi
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
fie coleg de partid cu sculptorul. Nici fostul secretar general al guvernului, Șerban Mihăilescu, nu se lasă mai prejos. După ce a fost demis din echipa de la Palatul Victoria, pentru că are probleme de imagine, Șerban Mihăilescu a găsit de cuviință să revină în lumina reflectoarelor, cum scrie Ziua: “Miki se întoarce”. Ziarul citat reproduce cîteva dintre panseurile acestuia: “Opoziția e plină de papagali.” PSD va cîștiga viitoarele alegeri”. Telejurnalul era mai bun. Șerban Mihăilescu a mai spus, într-o conferință de presă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
alegeri”. Telejurnalul era mai bun. Șerban Mihăilescu a mai spus, într-o conferință de presă de la Sibiu de unde au fost culese și citatele anterioare, că se simte mîndru că trebuie să negocieze cu familia regală. Încă o firmă privatizată prost revine la stat: Republica din București. Sau cum scrie ROMANIA LIBER|: “Privatizare la stînga-mprejur!” Ce ar putea urma? Fie că Uzina Republica va fi scoasă din nou la privatizare, fie că va fi declarată falimentară, crede ziarul amintit. Cu această ocazie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
Pe cei cu bani mulți nu-i interesează cultura, iar cei care au nevoie de ea (elevi, studenți, profesori, critici și istorici literari, cercetători) nu dispun de fonduri, cartea fiindu-le practic inaccesibilă. Despre acest aspect și despre difuzare voi reveni ceva mai încolo. Există însă și situații când inițiativa publicării nu aparține autorului, ci editorului, care comandă o carte, asumându-și anumite obligații pe care le și stipulează în contract. Mi s-a întâmplat ca acum doi-trei ani, la Editura
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]