11,877 matches
-
transforme în voturi nemulțumirile pe care ei le-au provocat. Strada nu face politică dar alege politicieni. Oare cei aleși care au în prezent puterea legislativă au răspuns încrederii acordate? Asta ar fi subiectul care să frământe pe cei revoltați. Revolta provine dintr-o cauză diversă strict personală. Dar are pentru toți aceeași cauză primordială. Lipsa de răspundere personală a aleșilor săi. Aș întreba pe fiecare protestatar în parte: Ai fost la vot? Cunoști deputatul pe care l-ai ales? Ai
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
avea să exclame critică într-un glas după aceea - având funcția precisă de a, cum am spune astăzi, pirata circuitul elitist al branșei mondiale. La premiera de la Cannes, „filmul discrepant”, cum îl numește Isou, provoacă gesturi de protest și dezaprobare, revoltă și indignare, insă primește premiul publicului pentru avangardă și un nou membru al mișcării lettriste - pe Guy Debord. Afișul fusese desenat de Jean Cocteau, iar în film apare, pe rând, pe lângă acesta și Isou însuși, Blaise Cendrars, Andre Maurois, Gil
Avangarda revizitată. Ediţia a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA [Corola-blog/BlogPost/93244_a_94536]
-
muzica a fost întotdeauna o profeție, anticipând devenirea societății. Liturghia este o metaforă a sacrificiului ritual, iar concertul baroc, ca spectacol, a anticipat preluarea puterii de către burghezie. în secolul trecut, înregistrările muzicale anunță societatea de consum, iar jazz-ul precede revolta tinerei generații. D. A.: - E adevărat, Beethoven a prevestit în creația lui gândirea filosofică, de top, europeană, a mijlocului și sfârșitului de secol XIX. L. M.: - Este ultima perioadă în care închide un determinism și deschide o probabilitate. Să nu uităm
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
gol în care își fac loc, spre exemplu, toate obscenitățile lumii de astăzi. Inclusiv o estetică a urâtului. Facem un mare zgomot. Ca și cum am dori să ne dovedim că existăm încă. Nu mai există repere fundamentale. D. A.: - Și asta te revoltă! L. M.: - Este necesară introducerea conceptului de limită, care să contracareze fluxul dezideratelor fără limită. Creșterea materială fără limită, dragostea nelimitată, noțiunea de progres linear și continuu. Așa ceva nu poate exista. D. A.: - Ești artist român, trăiești și compui în Elveția
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
Anca Murgoci Un video care a circulat în aceste zile pe Internet a stârnit revoltă în rândul oamenilor. Mai mulți tineri au găsit o modalitate mai ciudată de a se distra. Aceștia au forțat un pește să fumeze. Ce-a urmat veți vedea în clipul de mai jos.
Un pește a fost forțat să fumeze-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/82209_a_83534]
-
înlăturat / arestat / șantajat/ lichidat atunci când împreju-răririle ar fi cerut-o. Afirmațiile de acest gen nu sunt pure speculații. În decembrie 1989, capii Securității din Timișoara îi căutau înnebuniți pe câțiva din intelectualii orașului, pe care-i credeau implicați în organizarea revoltei împotriva regimului Ceaușescu. Pe unii i-au găsit, pe alții - care fie plecaseră de acasă, fie dispăruseră din oraș - i-au revăzut în balconul Operei, devenit locul simbolic al luptei împotriva comunismului. Nu există, așadar, scuză pentru turnători, oricât ar
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
ale cărei paragrafe nu se zămislește nici o condamnare pe față a regimului comunist, personajele care se exprimă critic vizând situații punctuale - cum astăzi se zice. în Simplex, roman-scenariu, lumea veche se mulțumește să ducă un trai marginalizat, fără gând de revoltă, tineretul își consumă energiile, în plină ebuliție hormonală, la punctul de tangență se poate, însă, întâmpla orice. Comunicarea este controlată, fiecare avându-și porția, după un barem ce nu se pune în discuție. însă punctul de maxim interes al acestui
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
nu mi-ar răspunde. Nu suportă concurența canalelor, a satelitului. Se retrage fără să se predea în bibliotecă". Raporturile volubilei, ultraexpansivei scriitoare sunt amprentate puternic de feminitatea d-sale. Dacă pentru unii absurdul e un prilej de angoasă, disperare sau revoltă, Florica Bud nu se dă în lături a cocheta cu acesta, a încerca să-l seducă stilistic, a-l îneca în spuma savuroasă a unei neobosite improvizații frazeologice. Miza de căpetenie a textului este jocul. Autoarea cărților pentru copii se
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
spun cine era, pentru ai lui, lucidul agonic. Roi Petaud al suprarealismului. O schiță a lui Man Ray arată masa de disecție, umbrela, mașina de cusut, întîlnirea frumoasă, fiindcă stranie, gîndită de Lautréamont, în ale cărui cînturi "cuvintele despletesc vălvătăile revoltei pure. Un adevăr urlat din toate fibrele în delir." Sadismul purcede de aici. Iar lui, închipuitului conte, fie-i infernul ușor! Sașa Pană nu scrie, înșirînd vieți pilduitoare din sau prin greșeală (deși nu și-au propus-o niciodată...), un
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
estetică fundamentală era să submineze încrederea în valabilitatea capitalismului, să denunțe racilele acestuia, să-l facă odios în ochii mulțimilor asuprite" (p. 104). Baza operei eminesciene o constituie poezia socială, în care poetul "exteriorizează în versuri de o rară frumusețe revolta împotriva unei societăți în care valorile muncii intelectuale și fizice sunt strivite de o mână de exploatatori" (p. 105); "Caragiale a expus batjocurii și disprețului public atât orânduirea, sistemul politic, partidele și instituțiile statului burghez, cât și figurile cele mai
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
Privirea globală a operei e întru totul favorabilă, fără nici o umbră: "Universul poetic arghezian e de o colosală bogăție și varietate, fiind străbătut de cele mai diverse afecte omenești, de la durere la bucurie, de la gingășie la ură, de la compasiune la revoltă - toate ducând la o imensă dragoste de om, la o bucurie de a trăi și un optimism sănătos proprii poetului" (p. 115). Ca și Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi e, în 1961, pe deplin asimilat de regimul comunist, găsind justificări pentru
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
cu mine pe inconștient în durere, în dormitorul meu acvatic cu cearceafuri vegetale să putrezim împreună în acte abisale care să elibereze zborul intens. Aștept ceva concret de la tine, să mă trădezi sau să mă umilești-doar eu am sădit sămânța revoltei în ochii tăi diavolești, nu te preface că ești atât de blând: merit tot răul din tine, într-o singură doză, cu pricepere administrată după o monstruoasă îmbrățișare între două mase informe de lut. Rămași fără instincte, când vom regăsi
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
diversitate cunoaște o certă degradare sau obscuri- zare, supunându-se anumitor disfuncții și distorsiuni, fie prin pierderea sensului auten- tic al unității, fie prin anarhia diversităților, ceea ce nu este cazul în ordinea serafică a muzicilor sacre. E un fel de revoltă luciferică la consolidata desăvârșire a marii muzici renascentisto-baroco-clasice, delimitată liber și ferm de escaladele demonice. Georges Minois (autor care crede, culmea, că „Dracul este un mit căruia i-a trecut timpul”) are totuși o viziune suprarealistă a diavolului, ieșită cumva
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
anul de grație 2008. Manipulați din greu prin presă și televiziuni, românii au devenit prizonierii unui soi de deșucheli în masă. Nemaicrezând în nimic, ei nu au nici reacții ferme la întâmplări ce-ar trebui să-ți provoace silă și revoltă. În fața acestei veritabile tragedii, nu mă mir că pe tot mai mulți dintre noi ne copleșesc depresiile și nevrozele. Iar cei care ne-am sustrat bolii, am ajuns personaje în bancul cu individul care nu e invitat nicăieri, dar el
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
altminteri demni de încredere) ai unor informații. Prototipul situației a fost deja descris de Caragiale, în Reportaj, în care sursele apar în două ipostaze: mai întâi, reală și interesată, apoi fictivă, de pură imaginație. E descris mai întîi "izvorul știrilor Revoltei": "toate le aflam de la o damă din societate, care le lua într-adins pentru noi de la un stîlp al puterii, un om foarte de sus. Cîtetrele părțile erau interesate să lucreze cu cea mai perfectă discrețiune: bărbatul de stat își
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
sau la parabolă - a tulburat în sens politic au trecut. Evul Mediu al comunismului (așa cum frumos și riscant îl numește Eugen Negrici în prefață) s-a dus și el. Și tare mă tem că, dacă vom persista să descifrăm, tranzitiv, revolta anticeaușistă neprefăcută - pentru care se găsesc cu ușurință exemple - sau mitologia autohtonă, folclorică, a morții - care ne e servită generos de alte câteva zeci de situații -, vom sărăci irecuperabil poezia Ilenei Mălăncioiu. Aserțiunile critice sunt, de bună seamă, corecte. Ce
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
sine, mi se pare o idée originală. Valabilă. Un contrapunct formidabil. Bufonul lui Lear cîntă la o pianină ciudată. Dă mici recitaluri. Comentariile lui sînt susținute aici, la Dodin, în primul rînd prin muzică, prin diferite teme muzicale. Ca și revoltele, mai tîrziu, ca și batjocura, ca și durerea. Pînă cînd, Bufonul intră în poveste, în partea a doua, și își abandonează instrumental-partener. Pianina cîntă singură, într-un colț al scenei. Magic. Un mecanism care urlă neînțelegerea și moartea. Care duce
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
ei. De pildă: "Corabia beată (Le Bateau ivre). Poem de Arthur Rimbaud (1854-1891). Compus în august-septembrie 1871, cu ocazia întâlnirii cu Verlaine. Pentru a-și face intrarea în cenaclurile literare pariziene, Rimbaud scrie C.b., Ťpoezie halucinantăť în care evocă revolta juvenilă și aventura poetică a voyant-lui. Poemului i-a fost imediat recunoscută originalitatea pe care Verlaine a socotit-o genială, după cum grupul parnasienilor și Ťacademiștilorť a declarat-o scandaloasă. Poemul e o acumulare progresivă și fascinantă în care impetuozitatea romantică
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
își capătă aplicația în imaginea unui părinte trist și însingurat, decis să se înscrie în Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP). Penibilul prezenței într-un juriu, mai mult formal decât operativ, e bifat și el într-o scenă de revoltă egotică, marcată prin tușe îngroșate. Obligat să ridice numai plăcuța cu nota 10, personajul Petru Cimpoeșu împarte, violent, șeptari, numai atât cât să strice, fără s-o știe, aranjamentele unui obscur concurs muzical antedecembrist (Cântecele tinereții). Victimă a unor glume
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
măsurii, crede exegetul, o "comoție afectivă" care împinge ființa dincolo de marginile sale naturale, astfel că aceasta se dezechilibrează, se răstoarnă. Poate nu e chiar o pierdere catastrofală a "normalității", o "monstruozitate", "o criză de epilepsie", ci un excedent de trăire, revolta unui intelectual claustrat în condiția sa împotriva servituților acesteia. Un donquijotism ofensiv agita ființa exaltată a junelui Noica, ducîndu-l la suprapunerea teoriei și realului, printr-o delirantă revărsare a reveriei interioare în faptă. E de bună seamă o compensație a
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Hesperide, Erinii. Viața și moartea însele, între care crește, frămîntată, conștiința ireductibilei lor asemănări. Nu altcuiva decît preaomenescului acestei treimi, avîntat, cînd s-ar voi șovăielnic, îi scrie Bogza, în "epoca haotică și prerevoluționară a anilor 1930", un Cântec de revoltă de dragoste și moarte. Va apărea în '45, ilustrat de Marcela Cordescu, la Fundația Regele Mihai I. Un atentat, ca toată avangarda, la mizerabila condiție umană, dar un atentat slab, chinuitor, gîndit pe picior mare și destrămat, metodic, de dintele
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
est laissé entraîner a la révolte et au meurtre; titlul unui tablou de Goya - n.m.), e rudă cu geniul îngrozitor al marelui Goya." Din nou, pretutindeni, fatala cifră trei, a antitezelor și-a rudeniei înspăimîntătoare dintre ele. Între dos - al revoltei și morții, și tres de Mayo diferența o face arta. Semnele ordinare, dintre lucrurile care i se-ntîmplă oricui, sînt puse pereche cu marile tragedii, demascînd, romantic-inflamat, cum cancerizează istoria din pricina negului de pe nasul cine știe cărui cămătar: "fecioară galbenă rudă cu nostalgia
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
morții, și tres de Mayo diferența o face arta. Semnele ordinare, dintre lucrurile care i se-ntîmplă oricui, sînt puse pereche cu marile tragedii, demascînd, romantic-inflamat, cum cancerizează istoria din pricina negului de pe nasul cine știe cărui cămătar: "fecioară galbenă rudă cu nostalgia, cu revolta, și cu sinuciderea din privirile mele/ așa cum nopțile de insomnie sunt rudă cu drapelele negre care flutură la poarta/ lugubră a ospiciilor/ și radiografiile cutiilor craniene, cu surâsul/ tragic al marilor poeți." Aceleași cuvinte, ca-ntr-un dans de iele
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
umorile se amestecă: "oceane și nebuloase din nopțile mele de febră/ și de insomnie/ oceane și nebuloase, îndepărtate splendori, din/ nopțile mele de poezie,/ când aplecat asupra cuvintelor ca peste tăioase săbii/ le-am strâns, plin de nostalgie și de revoltă, în cântecul fecioarei galbene rudă cu/ marile/ cu îngrozitoarele dezastre ale dragostei." A treia cale, care le dă, vieții și morții, prin înțelegerea exploziilor ce răvășesc, deopotrivă, ființa și violenta ei amintire (fără de care dispariția nu-i decît o dulcegărie
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
prin care îl poate cuvântul aproxima. Doar că, de data aceasta, renunțând la obsesia stilului, autorul se refugiază în amintire, în trecutul ascuns în mintea personajului. Rămâne din Fluxul conștiinței interesul pentru gândurile eroului (amintiri din trecut, în special), dar revolta împotriva modernismului static readuce acțiunea, incidentul, suspansul. Autorul Desperado a înțeles de la modernism că eroul e în primul rând o inteligență. Esența revoltei moderniste era transformarea eroului picaresc în erou reflexiv, trecerea de la istorie la meditația în marginea incidentului. În loc să
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]