2,564 matches
-
remușcare se ascund copacii firii Peste-un ochi din fiecare rătăcesc fin trandafirii Cei uscați în vineția, aburoasa și geroasa iernătate Presărați în suflet tandru și-n angoase siderate Din a griului părere se mai naște-o transparență Ce-și rezeamă-a fricii fiere, ce-și muțește-o penitență Dar a vălului albire ce ascunde-n frig frumosul Îmi renaște-o garofire de pădure ce pătrunde-n foc iernosul Referință Bibliografică: Iarna pădurii / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IARNA PĂDURII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366346_a_367675]
-
knows what awaits uș... * AM RAMAS ACEEAȘI... Te-ai întrebat vreodată cum sunt cu adevărat? Ce-ți spune sufletul meu omule? Am ramas eu, aceeași legănata de bună măicuța printr-un psalm... Cuvântul m-a îmbrăcat, credința mi-a fost reazăm, iubirea mi-a fost casă, bunătatea , darul meu, pentru voi. Lumea mea este și lumea voastră. Diferă doar percepția ta omule, pierdut în altă galaxie.... I REMAINED THE SAME... Have you ever wondered how really am i? What does my
POESIS de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366365_a_367694]
-
în mintea făpturii, închinându-te timpului petrecut acolo, cu mistuirea grijilor monotone, o jertfă a gândului. Îl preocupi, iar meditațiile lui, toate, trec prin baptisteriul tău...Imprimi nașterea unor noi sensuri... Dar punctul de sprijin? Nu oare, aprofundând, ființa se rezeamă de primele gânduri naive, acelea nescufundate în fluiditatea ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufundă ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești... Te
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
lui, toate, trec prin baptisteriul tău...Imprimi nașterea unor noi sensuri... Dar punctul de sprijin? Nu oare, aprofundând, ființa se rezeamă de primele gânduri naive, acelea nescufundate în fluiditatea ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufundă ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești... Te silabisești în mintea lor creeând un arbore de învățătură, sau ei sunt silabisiți în tine, devenind frânturi curate de divin
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
în mintea făpturii, închinându-te timpului petrecut acolo, cu mistuirea grijilor monotone, o jertfă a gândului. Îl preocupi, iar meditațiile lui, toate, trec prin baptisteriul tău...Imprimi nașterea unor noi sensuri... Dar punctul de sprijin? Nu oare, aprofundând, ființa se rezeamă de primele gânduri naive, acelea nescufundate în fluiditatea ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufunda ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
lui, toate, trec prin baptisteriul tău...Imprimi nașterea unor noi sensuri... Dar punctul de sprijin? Nu oare, aprofundând, ființa se rezeamă de primele gânduri naive, acelea nescufundate în fluiditatea ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufunda ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești... Citește mai mult Fratelui meu,Silabisit în mii de minți, trăiești? Sau a lor minte trăiește doar prin tine? Te colorezi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
în mintea făpturii, închinându-te timpului petrecut acolo, cu mistuirea grijilor monotone, o jertfă a gândului. Îl preocupi, iar meditațiile lui, toate, trec prin baptisteriul tău...Imprimi nașterea unor noi sensuri...Dar punctul de sprijin? Nu oare, aprofundând, ființa se rezeamă de primele gânduri naive, acelea nescufundate în fluiditatea ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufunda ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești...... X
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
lui, toate, trec prin baptisteriul tău...Imprimi nașterea unor noi sensuri...Dar punctul de sprijin? Nu oare, aprofundând, ființa se rezeamă de primele gânduri naive, acelea nescufundate în fluiditatea ta sfântă de înțeles? Apoi unul peste altul, ajung să se rezeme până la tine, pășesc, se cufunda ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești...... X. FEBRUARIE 27, OLIMPIADA, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012. Februarie 27 Olimpiada Am ajuns
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
o mișcare neschimbătoare între ele, având în mișcare stabilitatea și în stabilitate mișcarea, lucru atât de uimitor?... Încercând să cercetăm rațiunile acestora ori a vreuneia din acestea, rămânem cu desăvârșire neputincioși și muți în explicare, neavând pe ce să ne rezemăm cu siguranță mintea, afară de puterea dumnezeiască". Tot autorul și semnatarul acestui volum afirmă, remarcă și susține că Universul, Cosmosul întreg este unitar, printr-o împreună stabilitate a rațiunilor opuse. Rațiunile sunt distincte, dar după fire, dar ele sunt ținute împreună
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
o mișcare neschimbătoare între ele, având în mișcare stabilitatea și în stabilitate mișcarea, lucru atât de uimitor?... Încercând să cercetăm rațiunile acestora ori a vreuneia din acestea, rămânem cu desăvârșire neputincioși și muți în explicare, neavând pe ce să ne rezemăm cu siguranță mintea, afară de puterea dumnezeiască". De aceea, drept urmare, potrivit observației și constatării autorului acestei cărți, Sfinții Părinți ai Bisericii afirmă în majoritatea scrierilor lor că frumusețea lui Dumnezeu se reflectă în creația Sa și că toate făpturile, fie ele
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
între cei doi și de multe ori se întreba ce simte sora ei, când băiatul o sărută pe gură sau când o pipăie pe micuțele mere aflate în plină creștere, ori când mâinile lui curioase, îi pipăiau pulpele picioarelor. Stătea rezemată cu spatele de câte un copac și-i privea atentă ce fac. La cei doisprezece ani ai săi încă nu avea nicio tresărire sexuală. Era insensibilă parcă la aceste reacții. Chiar se întreba, ce poate fi așa de deosebit, când
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
de umbră binefăcătoare în care să-și regăsească suflarea. Și să continue lucrul întrerupt prin acest nepermis răgaz de a se mai dezmetici și de a le cuprinde și pe celelalte care nu-i dădeau pace. Smerenia ulucilor ce-și reazemă tăcerea de spatele înflorat al iei este singurul martor al gândului ei nestemat. Prinde bobița jucăușă a razei ce se strecoară printre uluci iar pe pânză ia viață ancestralitatea însăși, cu cele de lângă casă de-acum dar și cu zmeie
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
la acea vreme. Lor însă li se părea firesc, erau doar într-o excursie, într-o minunată zi de toamnă a cărei amintire, indiferent de ce se va întâmpla în viață, li se va înrădăcina adânc în suflet. Ea, s-a rezemat de un copac crescut anume pentru a sprijini drumeții obosiți. El ar fi continuat drumul neobosit, până în cele mai îndepărtate zări. Știa însă că nu îi este permis să o facă singur. S-a oprit nu departe de răsuflarea precipitată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
la acea vreme. Lor însă li se părea firesc, erau doar într-o excursie, într-o minunată zi de toamnă a cărei amintire, indiferent de ce se va întâmpla în viață, li se va înrădăcina adânc în suflet.Ea, s-a rezemat de un copac crescut anume pentru a sprijini drumeții obosiți.El ar fi continuat drumul neobosit, până în cele mai îndepărtate zări. Știa însă că nu îi este permis să o facă singur. S-a oprit nu departe de răsuflarea precipitată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Fiul răstignit rezemat de cruce Dumnezeu plânge * răsună toaca în noaptea împăcării lumea la denii * Noaptea Învierii Atâtea lumini Strălucesc în cimitir! din volumul Poeme cu ochii înguști, capitolul CRUCEA Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365746_a_367075]
-
numărase acolo, în tranșee, când șuieratul obuzelor și gloanțelorîi purta prin clipe de groază.... XXII. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014. SCRISOAREA CAPITOLUL 1 Stătea, cu o mână rezemându-se de stâlpul de beton al porții larg deschise și cu cealaltă afundată în buzunarul pantalonului de doc gri, privind spre capătul uliței ca și cum aștepta pe cineva. De fapt, cu intenția asta ieșise la poartă, deși nu avea idee ce
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
lui, se trezise din nou cu fața la cearșaf și îl ocărâse din nu știu ce motiv, își văzu în tăcere, așa cum făcea întotdeauna, de treburile gospodărești, cât mai departe de bucătăria unde ea trebăluia. Citește mai mult SCRISOAREA CAPITOLUL 1Stătea, cu o mână rezemându-se de stâlpul de beton al porții larg deschise și cu cealaltă afundată în buzunarul pantalonului de doc gri, privind spre capătul uliței ca și cum aștepta pe cineva. De fapt, cu intenția asta ieșise la poartă, deși nu avea idee ce
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
44 de ani în numai două ore chiar așa) MAI MULT CA PERFECT nouă ne cere să fim corecți bifăm șiruri de pătrățele și de dreptunghiulețe în destrămătură seriozitatea e limba străină în care se oficiază vuietul nemuririi și caritatea rezemându-se pe o glorie nesofisticată reflex circadian al genunchiului în adevăr gata pregătit pentru acvaplanare un examen la armonie între o propriu-zisă forță divinatorie de maximă propulsie iluzie despre permeabilitatea anamnezei viitorului mai mult ca perfect expulzie agrestă printre efebi
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului IARNĂ Toarce de un timp bunica, Rezemată de cuptor, Toarce leneș și pisica, Sforăind pe pat, sonor. Șoarecii au prins de veste Și cămara e al lor, Iar afară se pornește Vântul, șuierând ușor. Chiar și omul de zăpadă Astăzi pare relaxat, Fulgii-ncep din bolți să
IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352330_a_353659]
-
Becart Publicat în: Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului “Tăcerile-s ascunse-n grinzi ... doar pădurea știe plânsul lemnului...” {Valentina Becart} http://www.youtube.com/watch?v=nyLOePu6RwI Am întâlnit-o la colț de stradă ... Stătea rezemată de trunchiul unui copac visător, privea frunzele ruginii - aripi de fluturi - cu zborul lin, spulberate de vântul nostalgic. În soarele palid, părea atât de zdrențuită și de ruginită! A întins o mână spre albastrul cerului, vrând parcă să prindă o
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
iubindu-l pe Benone Sinulescu și dându-i minții, firii și vocii sale cele mai frumoase cântece! La pragul de sus al dealului unei vieți de trude și realizări artistice scânteietoare, unde vârfurile munților sunt înfrunzite cu stele, unde vulturul reazemă pe penele lui văzduhul, unde lumea e pierdută în cer și cerul ia lumea în brațe, unde viața nu se continuă a doua zi, ci în întâia eternitate, unde urcă genialii, unde nu e niciodată nici toamnă, nici ger, ci
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
de folclor, numele Benone Sinulescu! Ce dă înălțime, vitalitate și elevanță unui concert cum rare sunt altele, cel puțin azi când semnul egal între muzică și comerț distruge ca o traumă valoarea?! Fără îndoială, trei sunt stâlpii pe care se reazemă în splendoarea lui spectacolul muzical: prezentatorul, orchestra, interpreții. Concertul „Benone ’77” nu stâlpi, ci coloane cu frize și broderii a avut. Prezentatoarea a fost vesela și strălucitoarea, suplă, inteligentă cu acuratețe a dicției, spontaneitate, eleganță, actrița Adriana Trandafir. Acompaniamentul orchestral
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
noi nu își exprimase încă dragostea. Eu aveam o teamă nelămurită: “Dacă mă consideră doar un prieten, un bun partener de plimbări și de conversație ?”. Până când, într-o seară senină de mai, stând pe o bancă în parc, și-a rezemat capul de umărul meu. Sărutul a venit de la sine. Într-o zi i-am cunoscut părinții. Tatăl era inginer, lucra la Uzina de Roboți Pozitronici. Mama era neurochirurg la Institutul din afara orașului. M-au privit cu un ușor interes, dar
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CASCADE PRINTRE BRAȚE, OMULE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014 Toate Articolele Autorului Tu omule gândești rezemat pe speranță tu și un rău secat cu prăvălite maluri pietriș imense deschideri cascade vraiște brațe supuse păcatului zodii orizont cerșim iluzii orbiți de nimicuri în lumea de azi cruce din crengi se moare trăind spectacol trist plouă cad noduri
CASCADE PRINTRE BRAŢE, OMULE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350646_a_351975]
-
ochii negrii dansa foarte bine reggae, aproape că el era curtat de toate fețele. Porecla lui era Roși dar și Gazebo fiindcă semăna cu acel cântăreț și îi plăceau melodiile lui. Era atunci în vogue melodia I like Chopin. Stăteam rezemați de câte o coloană și priveam fetele din jur. Roși țintea față pe care o dorea la dans și niciuna nu-l refuză. Avea un fel anume al lui manierat de a invita o fată la dans, înclinând ușor capul
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]