994 matches
-
faptul că, disimulat sau etalat ostentativ, evenimentul biografic reprezintă un pattern al majorității creațiilor artistice. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume în balada cultă Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu INTRODUCERE: Modernismul interbelic Rezonând cu „spiritul veacului“, literatura modernismului interbelic pune în dezbatere marile teme existențiale: limitele condiției umane, cunoașterea și creația, sensul existenței, iubirea și alienarea, viața și moartea. Toate aceste teme majore se regăsesc în spațiul, deloc întins, al creației lui Ion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de vorbire și manifestarea alterității prin relația dintre eul vorbitorului și eul interlocutorului. De aceea, ca să comunice ceva, cel care vrea s-o facă, o face în așa fel încît cel căruia i se adresează să-l poată înțelege, să rezoneze la ceea ce spune el. Această spusă a vorbitorului nu este din acest motiv decît o sumă de instanțializări și de particularizări ale faptelor de limbă generale. În cazul artei însă, printr-o operă individuală se propune ceva universal, creația artistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care este vorbită, ea adaptîndu-se realităților sociale și culturale fără efortul conștientizat și orientat al vorbitorilor. Schimbarea în limbă nu înseamnă pentru funcționarea ei schimbarea limbii, deoarece apariția de elemente noi se produce fără a antrena esența ei, deși ele rezonează de obicei în întreg sistemul limbii, căci asemenea elemente pot atrage modificarea altora din același compartiment al limbii (cum ar fi extinderea unui tip de pronunție a unui sunet de la un cuvînt la alte cuvinte sau regularizarea formelor morfologice în funcție de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relației realitate limbă în condițiile limbii funcționale. Ceea ce face posibilă comunicarea sînt însă corespondențele de știință, conștiință și competență lingvistică între locutor și interlocutor, ceea ce face pe locutor să intuiască modul necesar de adresare către interlocutor, iar pe acesta să rezoneze la adresarea locutorului. Considerate din punctul de vedere al conținutului lor, al semnificației, cuvintele dau informații asupra stadiului de dezvoltare materială și spirituală a comunității care vorbește limba ce le vehiculează. Cu ajutorul lexicului însă se poate constata nu numai nivelul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
puțin irațională 343, și că, pe de altă parte, și sentimentele sînt general umane, nu numai rațiunea, ele manifestîndu-se într-un mod diferit de la un individ la altul numai ca intensitate și ca obiect. De aceea, efuziunea sentimentului, deși individuală, rezonează la nivel social, în alte circumstanțe receptarea poeziei fiind imposibilă. Poezia este lirism, adică sentiment, iar cel mai puternic sentiment este iubirea, fiindcă reprezintă tendința (inconștientă) a omului spre imortalitate și, ca atare, deși trăit singular, acest sentiment este general
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se propun ca universale și sînt receptate în acest mod, și, ca atare, ideile filozofiei și imaginile poeziei pot deveni bunuri colective, socializate și astfel capătă obiectivitate și se convertesc în aspecte ale unei realități. Măsura în care această realitate rezonează și devine proprie unor grupuri sociale mai restrînse sau mai extinse relevă gradul acestei obiectivități. Din acest motiv, se poate susține că filozofia și poezia se apropie între ele și se deosebesc de știință, nu atît prin faptul că sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și în veșnicie". În Origini, se aud ecouri din Cotruș: "Din Apuseni, din răsărit mă trag / De pe aceste dealuri transilvane / Străbunii mei călcau pe univers / În zilele de iarnă în sumane". În felul Transilvaniei natale, o Moldovă a prezentului, concretă, rezonează cu o alta, primordială, mit-istorică, semi-fabuloasă, rețea de trăsături heraldice; instalat în cânt, mai exact în imn, rapsodul trece de la palpabil, de la ceea ce "se vede" la miraje, la un imaginar simpatetic. Practic, Imnele Moldovei (1980) denotă raporturi de contextualitate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
numi aceea care! // aceea care surâzând, / aceea care Totu-având, / aceea care nume n-are, / în somnul meu moartea visând, / cea care mă omoară-având / în gând mereu pe-aceea care!" Însumare fluctuantă de cânt, de sublim și mister, feminitatea astfel văzută rezonează cu permanentele năluciri ale comentatorului ardent savurând minunea, asediat însă de întrebări. Nu desenul primează, nici cromatica, nici, ca la alții, atracția ochilor, ci tentația de a surprinde acel nu știu ce ori nu știu cum al partenerei, misterul cu care adoratorul tinde să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și glotogeneza să fie similare sau să difere. În acest ultim caz, din care facem parte și noi, factorul lingvistic primează, de obicei, asupra celui etnic în exprimarea identității naționale. În consecință, prin manifestarea lor în plan istoric, popoarele respective rezonează mai degrabă cu acele comunități apropiate lingvistic decât etnic. Se poate spune chiar că vibrează într-o comuniune cu efecte majore în plan cultural și politico strategic. Pentru a înțelege funcționarea acestui mecanism al afirmării identității, nu trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de caracter. Am întîlnit multe inteligențe, dar puține caractere. Or, nedublată de caracter, inteligența poate fi extrem de periculoasă. Știu cîțiva pe care cu greu îi poți numi oameni. Se spune că dacă, totuși, ei există și-i întîlnim, înseamnă că rezonează cu ceva existent în noi, ceva rău, altfel nu se explică apartenența la aceeași specie. Probabil că trebuie ajutați, dar ei se consideră cei mai buni. Și totuși ceva trebuie făcut, pentru că oamenii ăștia pur și simplu ne împiedică evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lucrurilor, dar ridicând perspectiva la înălțimea formelor pure a ideilor care doar ele însele construiesc unitatea lumii (Kant, 1998). Văzute de la înălțimea instanței creatoare, care este omul, lucrurile se ordonează după cuvânt ca în mitul biblic al facerii lumilor, acestea rezonează ca sens și se disting ca semnificații într-o sferă a unității și unicității permise de lege. O lege pe care omul o dă naturii cum o dă și moralei. Proiecția ideologică este la Kant un sistem al lumii create
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de literatură” și 51 pentru Fondul Literar 25. Creșterile progresive și concurente de personal subîntind logica productivă și autoreproductivă vizibilă la nivel de politică financiară și școlară: stipendiile bogate acordate literaturii și instituțiile create În ideea „fabricării” unor autori 26 rezonează cu școlile și cursurile organizate pentru pregătirea profesională a cadrelor „Îndrumătoare”27. Pedagogia corecțională și stimulativă promovată de regim atinge toate sectoarele culturale În acord cu un maraton al echipării ideologice care antrenează atât publiciștii (ședințele și reciclările periodice), cât
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
al întreprinderii. Apariția unor deficiențe la una dintre cele trei categorii de resurse poate genera efecte nedorite, cu o serie de consecințe negative pe termen lung. Activitatea oricărei întreprinderi este un mecanism complex, în cadrul căruia toate compo nentele trebuie să rezoneze la unison, să acționeze coordonat. Funcția de aprovizionare, prin care întreprinderea beneficiază de necesarul de materii prime, materiale sau mărfuri necesare bunei desfășurări a activității de exploatare, constituie un pas determinant în realizarea obiectivului final al activității economice. Conținutul prezentului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
ca un „personaj” (characteră neunitar, dispersat în rețea, care poate fi anonim ori invizibil sau care poate alege multiple identități cât mai diferite de cele reale. Autoarea stabilește, în primul rând, criteriile și fundamentele pe baza cărora identitatea avatarică poate rezona cu ideile postmoderne. Optând în spațiul virtual pentru o identitate diferită de identitatea din lumea real-fizică, utilizatorul este surprins la interfața celor două identități (numerică și respectiv fizicăă. Subiectul uman este și, în același timp, nu este „personajul” ales sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sensibili la semnalele normative. Vulnerabilitatea unor actori, efect al multiformității, contribuie la sensibilizarea acestora față de semnalele normative Izolarea actorilor rețelei implică autonomia acestora, ceea ce se poate reflecta pozitiv asupra eficacității guvernării. Actorii izolați sunt foarte sensibili la acele semnale ce rezonează cu sistemul lor de referință Combinate izolarea elementelor rețelei. Sunt favorizate procesele care se derulează Sursa: Popescu, L.G. (2005), Politici publice, ediția a doua, Editura Economică, București. 1.4.1. Funcțiile rețelelor de guvernare În comparație cu formele de guvernare tradiționale, participarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
universală. În studiul dedicat lui René Descartes În Concepte deschise În istoria filosofiei (pp. 20-40), Constantin Noica (1909-1987) avansează ideea că se poate recunoaște intenția carteziană de a stabili ca știință universală știința proporțiilor. Așa cum ne este prezentată acolo, ideea rezonează În multe din aspectele sale cu o știință a analogiei universale. O asemenea posibilitate pare totuși Îndoielnică. Căci nu poate fi trecut cu vederea faptul că Descartes Însuși susține că o știință generală ne-ar putea descrie natura În cel
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
a trăirilor profesorilor care au conceput acest proiect, dar și încântare, pentru că am descoperit în aceste pagini o reflecție profundă și profesionistă privind rostul educației și, mai mult decât atât, punerea ei în scenă într-un mod entuziast, care a rezonat semnificativ în mintea și sufletul elevilor participanți. Ce se află în spatele "măștii" acestui proiect transdisciplinar? O școală "altfel", așa cum anunță chiar invitația adresată elevilor. O școală care se deosebește de cea obișnuită nu atât prin metodele moderne de predare (problematizare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
auzit că îl numesc alții așa. Ci doar pe acei doi oameni care mi-au impactat constructiv și abundent înțelesurile profesiei mele. Care au dat dovada maestriei în interiorul meu, îmbogățindu-l. Le-am spus maeștrii doar lor. Celor care au rezonat profund cu direcțiile de exprimare ale sufletului meu. În primele 3 luni din anul întâi al Facultății de Regie Film, Alexa Visarion mi-a devenit maestru, pentru totdeauna. Primul contact? Deosebit. De fapt e greu să aleg momentele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
foc, domnul care avea să ne crească 4 ani în arta care se cheamă regie de film. Primul contact... revelatoriu. Nu pot să nu spun ce m-a apropiat de el cel mai mult în primul curs; fraza asta a rezonat în mine și am dat-o mereu mai departe. A zis așa: Spiritul creativ reiese și dintr-o anumită energie erotică." Lucru pe care îl simțeam de pe la 17 ani, de când am dat în liceu de lucrul cu filmul și de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
perpetuă, cosmică, undeva în depărtare, pâlpâia un foc, aruncând în jur lumini nesigure, tremurătoare. Prezența focului aduce în scenă elementele, stihiile, forțele telurice care se opuneau efortului meșterilor de a ridica zidurile bisericii. Găman, un personaj bizar, elemental el insuși, rezonează cu aceste forțe și în stări de semitransă pare a gângăvi și bolborosi comunicări din lumi obscure, subpamântene. Tot din cutia întunecată a scenei, înaintează și urcă la cele trei nivele ale schelei, panta de acces și scări care asigură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al morții. Interpretat de Ilie Gheorghe, el e îmbrăcat în costumul lui Agamemnon (o manta roșie uzată) din Orestia lui Silviu Purcărete, un citat asimilat prin care regizorul dorește să facă legătura cu tradiția spectacolelor ilustre ale Naționalului craiovean. Firs rezonează enigmatic, misterios cu Charlotta Ivanovna, interpretată de același Ilie Gheorghe. O apariție grotescă, un fel de Firs travestit, pervers, morbid, defulându-și frustrările în izbucniri cabotine, isterice. Actorul, în frac negru, târăște la sfarșitul spectacolului măștile celor două personaje, adunându-le
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cavou... și era vânt... Vântul, simbol obsesiv în poe tica bacoviană, este o entitate enigmatică, semnificând efemerul și inconsistența existenței sau neliniștea spiritului captiv în trupulcavou. Ca suflu cosmic, el poate simboliza o precară manifestare a transcendentului care face să rezoneze, strident și ironic, golul existenței umane (... și era vânt / și scârțâiau coroanele de plumb). În strofa a doua, sentimentul singurătății devine atât de copleșitor, încât ființa își exprimă spaima de neant prin strigăt. Zadarnic strigăt, fără răspuns, fără ecou întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
faptul că, disimulat sau etalat ostentativ, evenimentul biografic reprezintă un pattern al majorității creațiilor artistice. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume în balada cultă Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu INTRODUCERE: Modernismul interbelic Rezonând cu „spiritul veacului“, literatura modernismului interbelic pune în dezbatere marile teme existențiale: limitele condiției umane, cunoașterea și creația, sensul existenței, iubirea și alienarea, viața și moartea. Toate aceste teme majore se regăsesc în spațiul, deloc întins, al creației lui Ion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o Biserică sau alta. Știind că, de obicei, un copil crede în părinții lui, acei părinți se simțeau îndreptățiți să impună aceeași credință copiilor. Dar vârsta adolescenței, cu preocupările ei „păcătoase“, cum ar fi cunoașterea, răz vrătirile și sexualitatea, nu rezonează prea bine cu vârsta adultă sau cu bătrânețea, la care credința atenuează cel mai bine neliniștile morții. Așadar, pentru adolescenți se naște o dilemă: te naști în credința părinților tăi și o păstrezi toată viața sau îți alegi credința după cum
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
iar nu de sfiala, care e mimata fără nuanțe, nedelicat, fără rigoare. Sunt sentimente în filigran care nu sunt stăpânite și, deci, neexprimate. Povestea livrată pe ecran este, în consecință, neveridică din punct de vedere al tonalității emoționale care nu rezonează nici cu partitura livresca, nici cu sentimentul îndrăgostirii, în mod real. 4. Film serial vs. lungmetraj Cele trei episoade difuzate de televiziunea franceză configurează, serial, povestea de dragoste și dramele în care sunt implicate personajele. Primul episod îl introduce pe
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]