2,886 matches
-
funcția sacrificiului, Polirom, Iași Mazilu, Dan Horia, 2001, O istorie a blestemului, Polirom, Iași McIntyre, Jerilyn, 1989, „Rituals of Disorder: A Dramatistic Interpretation of Radical Dissent”, În Journalism Monographs, nr. 112 McLeod, James, 1999, „The Sociodrama of Presidential Politics: Rhetoric, Ritual and Power in the Era of Teledemocracy”, În American Anthropologist, vol. 101, nr. 2 Mead, Margaret, 1973a, Coming of Age in Samoa, American Museum of Natural History Mead, Margaret, 1973b, „Ritual and Social Crisis”, În James Shaughnessy (coord.), The Roots
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Henrietta Moore, Todd Sanders (coord.), Magical Interpretations, Material Realities: Modernity, Witchcraft and the Occult in Post-Colonial Africa, Routledge, Londra Moore, Sally Falk, 1977, „Political Meetings and the Simulation of Unanimity: Kilimanjaro 1973”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Moore, Sally Falk; Myerhoff, Barbara, 1977, „Secular Ritual: Forms and Meanings”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Morgan, Kathryn, 2000, Myth and Philosophy from the Presocratics to Plato, Cambridge University Press
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Political Meetings and the Simulation of Unanimity: Kilimanjaro 1973”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Moore, Sally Falk; Myerhoff, Barbara, 1977, „Secular Ritual: Forms and Meanings”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Morgan, Kathryn, 2000, Myth and Philosophy from the Presocratics to Plato, Cambridge University Press, Cambridge Morier, Henri, 1961, Dictionnaire de la poétique et de la rhétorique, PUF, Paris Morinis, Alan, 1992, „Introduction: The Territory of the Anthropology of Pilgrimage
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Europa din Evul Mediu până azi, Humanitas, București Muir, Edward, 1997, Ritual in Early Modern Europe, Cambridge University Press, Cambridge Mullahy, B.I., 2003, „Procession”, În Berard Marthaler (coord), New Catholic Encyclopedia, Thompson-Gale, Washington Munn, Nancy D., 1973, „Symbolism in a Ritual Context: Aspects of Symbolic Action”, În Honnigmann, John J. (coord.), Handbook of Social and Cultural Anthropology, Rand McNally & Comp., Chicago Mușlea, Ion; Bârlea, Ovidiu, 1970, Tipologia folclorului, din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Minerva, București Mușu, Gheorghe, 1973, Din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la Sorbonne, Paris Piña Chán, Beatriz Barba de, 1987, „Spells”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religion, vol. XI, MacMillan, New York Pink, Sarah, 1997, Women and Bullfighting: Gender, Sex and Consumption of Tradition, Berg, Oxford Pink, Sarah, 1998, „From Ritual Sacrifice to Media Commodity”, În Felicia Hughes-Freeland (coord.), Ritual, Performance, Media, Routledge, Londra Pitt-Rivers, Julian, 1987, „La revanche du rituel dans l’Europe contemporaine”, În Les temps modernes, nr. 448 Poirier, M.J., 1985, „Sens et function de la fête”, În Le
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
républicain? Culte civique? Culte patriotique?”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Raglan, Lord, 1965, „The Hero of Tradition”, În Alan Dundes (coord.), The Study of Folklore, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs Rappaport, Roy A., 1999, Ritual and Religion in the Making of Humanity, Cambridge University Press, Cambridge Reader, Ian; Walter, Tony (coord.), 1993, Pilgrimage in Popular Culture, Macmillan Press, Houndmills Real, Michael, 1989, Super Media: A Cultural Studies Approach, Sage, Londra Rebreanu, Nora, 2000, Sărbători de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Origins: Walter Burkert, René Girard, and Jonathan Z. Smith on Ritual Killing and Cultural Formation, Standford University Press, Standford Ross, Marc Howard, 1988, „Election Night News Coverage as Political Ritual”, În Polity, vol. 21, nr. 2 Rothenbuhler, Eric W., 1998, Ritual Communication: from Everyday Conversation to Mediated Ceremony, Sage, Londra Rothenbuhler, Eric, 2005, „Ground Zero, the Firemen and the Symbolics of Touch on 9/11 and After”, În Eric Rothenbuhler, Mihai Coman (coord.), Media Anthropology, Sage, Thousands Oaks Rothgery, Eric, 2004
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Schnell, Scott, 1997, „Sanctity and Sanction in Communal Ritual: A Reconsideration of Shinto Festival Procession”, În Ethnology, vol. 36, nr. 1 Schrempp, Gregory; Hansen, William (coord.), 2002, Myth: A New Symposium, Indiana University Press, Bloomington Schrum, Wesley; Kilburn, John, 1996, „Ritual Disrobement at Mardi Gras: Ceremonial Exchange and Moral Order”, În Social Forces, vol. 75, nr. 2 Schuhl, Pierre-Maxime, 1949, Essai sur la formation de la pensée grecques, PUF, Paris Schwarz, Maureen Trudelle, 1998, „Holy Visit 1996: Prophecy, Revitalization and Resistance in
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Press, Cambridge Skultans, Vieda, 1987, „Affliction”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. I, MacMillan, New York Smith, John W., 1979, „Ritual in the Ethology of Communication”, În Eugene D’Aquili, Charles Jr Laughlin, John McManus, The Spectrum of Ritual: A Biogenetic Structural Analysis, Columbia University Press, New York Smith, Jonathan Z., 1982, Imagining Religion: from Babylon to Johnstown, Chicago University Press, Chicago Smith, Jonathan Z., 1987, To Take Place: Toward Theory in Ritual, University of Chicago Press, Chicago Smith, Jonathan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coord.), Encyclopedia of Cultural Anthropology, vol. II, Henri Holt Comp, New York Turner, Terence, 1977, „Transformation, Hierarchy and Transcendence: A Reformulation of Van Gennep’s Model of the Structure of Rites de Passage”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Turner, Victor, 1967, The Forest of Symbols: Aspects of Ndembu Ritual, Cornell University Press, Ithaca/Londra Turner, Victor, 1968, „Myth”, În Encyclopedia Britanica, vol. X Turner, Victor, 1969, The Ritual Process: Structure and Anti-Structure, Aldine, New York Turner
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, MacMillan, New York Weiner, Annette, 1992, Inalienable Possessions: The Paradox of Keeping-While-Giving, University of California Press, Berkeley Whitman, Cedric, 1958, Homer and the Homeric Tradition, Norton, New York Wilentz, Sean (coord.), 1985, Rites of Power: Symbolism, Ritual and Politics since the Middle Age, University of Philadelphia Press, Philadelphia Willcocks, Maria Pakucs, 2007, „Sărbătoare În oraș: festivaluri și ceremonialuri publice În Sibiul veacului al XVI-lea”, În Constanța Vintilă-Ghițulescu, Maria Pakucs Willcocks, (coord.), Spectacolul public Între tradiție și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
El invocă chiar d. ca un argument pentru a susține continuitatea poporului român pe teritoriul nord-dunărean. De altfel, cuvântul daina, pe care H. Tiktin îl socotește o exclamație elegiacă, apare și azi în refrenele unor doine ori ale unor cântece rituale de nuntă și cântece de leagăn. D. a denumit multă vreme, impropriu, întreaga lirică populară, dar cercetări mai noi limitează conținutul său la creațiile cu ton grav, câteodată de revoltă socială. Există în aceste confesiuni câteva permanențe, ca dorul, jalea
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
mai păstrează doar în nordul Olteniei, în Muntenia, nordul Moldovei și al Transilvaniei și parțial în Banat, fiind tot mai des influențată sau înlocuită de melodiile de cântec propriu-zis. Pe melodii de d. se cântă uneori și balade, bocete, cântece rituale, cântece de leagăn sau chiar colinde. Părerile în legătură cu originea și evoluția d. sunt diverse și contradictorii, pentru că au avut în vedere fie numai forma de manifestare artistică, fie numai melodia, fie numai conținutul, consemnat de puțină vreme. Unii cercetători (Ovid
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
stăpâni. În felul acesta, dorul de cei de acasă și jalea unui trai greu se îmbină cu duioșia maternă în discrete elegii. Certă pare a fi doar periodizarea care consideră că primul strat folcloric ar fi fost constituit de genurile rituale și că d., alcătuind un al doilea strat, ar fi apărut ulterior. Compoziția liberă a textului literar, corespunzând melodiei libere, permite îmbinarea motivelor, în cele mai neașteptate formule, și improvizația. Lirismul ia forma unor reflecții cu caracter generalizator sau a
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
fi fost uitat definitiv, după transformarea Daciei în provincie romană. Ar putea fi el căutat într-una dintre divinitățile sincretiste și romanizate ? Trăsăturile cultului lui Zalmoxis erau de tip misteric și escatologic: obținerea nemuririi prin inițiere, ce comporta o "moarte" rituală, urmată de o "renaștere" . Ne putem gândi că aceste credințe relative la Zalmoxis și cultul său au fost absorbite și radical transformate de creștinism. Un complex religios centrat pe speranța de a obține nemurirea, având ca model un zeu de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vechilor zei, ci păstrarea păgânismului popular, cu unele adaptări la creștinism. Religia păgână populară românească își are originile în preistorie: Caloianul, păpușa de lut îngropată, jertfa cocoșilor albi dați preotului la înmormântare, serbarea naturii cu copii îmbrăcați în verde, jocul ritual în jurul focului sunt rămășițele acestui cult popular păgân. Această religie populară și numai ea, insistă Panaitescu, a aflat-o creștinismul la ivirea sa în Dacia. La noi, "nu au fost temple dărâmate, nici idoli sfărâmați, n-a fost nici o luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Slavii aduceau zeilor jertfe de animale și produse agricole. Slavii adorau forțele supranaturale legate de sufletele morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația autohtonă, deja creștinată, din regiunea carpato-dunăreană, slavii au primit influențe privitoare la ritul și ritualul de înmormântare păgâne și chiar unele elemente creștine. În ceea ce privește organizarea social-economică și politică a slavilor în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stabilească în acel loc. Cu permisiunea craiului Vladislav, însoțitorii lui Dragoș s-au mutat cu familiile lor dincolo de munți și l-au ales pe conducătorul lor voievod. Pe un alt plan, legenda urmăririi bourului (zimbrului) se integrează în tema "vânătorii rituale", cu o origine foarte îndepărtată, făcând parte din șirul miturilor referitoare la geneza unui neam, oraș sau stat. Anumite asemănări cu legenda strămoșilor eponimi ai hunilor și maghiarilor, Hunor și Magor, au dus la concluzia că ar exista o înrâurire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a mitologiei ungare asupra narațiunii despre Dragoș. Dar Mircea Eliade, în De la Zalmoxis la Genghis-han, sesizând lipsa de similitudine între tradiția românească și cea ungară, sub raport structural, a exclus posibilitatea transpunerii versiunii maghiare. Concluzia sa este că motivul vânătorii rituale a bourului are o sorginte autohtonă, ca supraviețuire a riturilor și miturilor ancestrale, comune zonei carpatice și lumii orientale și mediteraneene. Valoarea istorică a tradiției despre "descălecatul" lui Dragoș, acreditată de letopisețele slavo-române și acceptată de cronicari și istoricii romantici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului, hermeneutica simbolului etc.), precum și deschidere spre interdisciplinaritate, el propunând un demers antropofilosofic. C. pornește de la ideea că mentalitatea tradițională românească își cristalizează un echilibru al vieții instituționalizând ca măsură a existenței buna-cuviință, acel comportament ritual care oferă fiecărui eveniment o explicație prin prisma etosului comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
paralele de dragoste care alcătuiesc scrierea. Departe de a ilustra o „limită” a romanului textualist, cea de-a doua carte a lui C. pare mai curând debarasată de intransigențele textualiste consacrate, practicând o autoreflexie bine strunită și cantitativ măsurată. Referirile rituale la actul scrierii și la consecințele lui sunt înlocuite, inspirat, de trimiteri la modelul Longos și de inserții-citat, reproduse cu caractere grafice distincte. Salturile autorului de la o paralelă la cealaltă dau cărții ritm și antren, scoțând-o din calmul ticăit
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
definitorie pentru prima etapă lirică rămâne aceea enunțată de poetul însuși, „stampe lirice”, în care muntele, turnurile, bruma sunt simboluri ale înaltului și purității glaciale, ale verticalității și solitudinii. După „fractura” (Ilie Constantin) proletcultistă, se revine la registrul contemplativ, solemnitatea rituală a rostirii, tonul elegiac, alături de notația meditativă, alegoria ironică, viziunile grotești. Poezia lui B. își adaugă un registru reflexiv, care se arată dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul reveriilor
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
asimilate de mediul folcloric. În ce privește structura, b. românesc are o serie de trăsături comune cu cântecele funebre ce răsună, în manieră asemănătoare, la înmormântările grecilor, albanezilor, sârbilor și bulgarilor. Jelirea mortului, plină de o vibrantă compătimire, dă b. un caracter ritual de incantație solemnă. El păstrează o formă echilibrată, în care durerea se convertește în melancolie reculeasă. Aproape în fiecare b., principalele momente se succed într-un triptic tragic: desprinderea mortului de o lume, integrarea sa în altă lume și restabilirea
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
b. popular tradițional se află în imediata proximitate a mitului primitiv (diferit de miturile clasice ale Antichității greco-latine), pe care îl continuă, dar de care se și desparte, se diferențiază din punct de vedere funcțional. Mitul are un pronunțat caracter ritual, situându-se pe planul sacrului, spre deosebire de b., care este o povestire nerituală, situată pe planul profanului. De aici decurge veridicitatea (și credibilitatea) absolută a mitului, în raport cu caracterul neveridic al b., al cărui adevăr este subminat de chiar formulele lui inițiale și
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
nervi, unghii Vase de sânge Grăsime, mușchi Piele, păr Oase, măduvă, creier Trăsături psihice și de personalitate Tip de energie În expansiune În fuzionare Moderatoare În condensare În conservare Abilitate Inițiativă Comunicare Negociere Discriminare Imaginație Preocupare mentală Muncă Stimulare Detaliu Ritual Secret, mister Obsesii Răspunsuri, alegeri, obiective Plăcere, dorință, iubire, divinitate Manipulare, loialitate, siguranță Perfecțiune, ordine, standarde Mistere, moarte, viziuni, fapte Tendințe Risc, cantitate mare de muncă Entuziasm, contact Confort, companie Se supune ordinelor, emite judecăți Solitudine, izolare Nevoie emoțională Excitare
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]