2,674 matches
-
EminescuOpVIII 61} [CELSUS] Pretutindeni a fost așa, așa va fi ș-aici. Un singur lucru v-ar putea ținea până ce deasupra acestei putrejuni va reînvia o auroră nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți - un rival. Și soarta vi-l dă - moartea *. Și poarta pe unde vor curge popoarele asupra Romei. Concede- i totul acestui om simplu. Îndoiește-i lanțul * coroanei lui, împarte pământul cu el, dar lasă-l în pace... Adu-ți aminte de căderea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dă - moartea *. Și poarta pe unde vor curge popoarele asupra Romei. Concede- i totul acestui om simplu. Îndoiește-i lanțul * coroanei lui, împarte pământul cu el, dar lasă-l în pace... Adu-ți aminte de căderea Cartaginei. Cu pierderea acelui rival s-a născut discordiile Romei, astfel încît astăzi pacea și dreptatea sânt o întîmplare ce atârnă de-un om ce poate fi rău și e rău adesa, poate fi bun și e bun arare. Nu putem da lumii pace eternă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și nu știu de ce ne-am mai întuneca viața cu această cugetare când avem atâta întuneric în viața noastră. [CELSUS] Moartea pământului, pace eternă. Eu pace eternă [nu] cer - căci n-o poț, Ci nu numai pace - îndurarea. Păstrează un rival Romei ca să-i păstrezi puterea până atunci până ce din ura sădită în inima acestui pământ va răsări un arbore care va umbri cu pace tot universul. De nu... atunci să știi c-ai nimicit tot fructul pe care l-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EminescuOpVIII 325} [ALECU] Nu mă mai omoară alta nimica decât nenorocirea mea. Lasă-mă să mă duc... lasă-mă singur... (iese) SC[ENA IX] [ȘTEFAN] Așa eram și eu... Adică mint... Nu eram deloc așa... Eu aș fi gâtuit pe rivalul meu, adică ce rival? Pe bărbatul nevestei lui eram să-l omor de nu era femeia mai cu minte decât mine și nu-mi zicea să mă duc naibei...... (s-apropie de piano ) Un piano Bosendorfer... note... A Emmei, a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă mai omoară alta nimica decât nenorocirea mea. Lasă-mă să mă duc... lasă-mă singur... (iese) SC[ENA IX] [ȘTEFAN] Așa eram și eu... Adică mint... Nu eram deloc așa... Eu aș fi gâtuit pe rivalul meu, adică ce rival? Pe bărbatul nevestei lui eram să-l omor de nu era femeia mai cu minte decât mine și nu-mi zicea să mă duc naibei...... (s-apropie de piano ) Un piano Bosendorfer... note... A Emmei, a nepoțelei mele, pe care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu se zică rău de dânsul... BOMILKAR Ce-i mai rău s-a împlinit chiar. PSAMIS Așa dară pot în fine Să te aflu, a mea scumpă, mai plecată pentru mine Și mai blîndă? Căci acuma nu mai am nici un rival. LAIS Te-nșeli, nevinovăție... Tot mai e fără egal Unul... unul singur, însă este cel periculos... PSAMIS Cine? LAIS E... necunoscutul! {EminescuOpVIII 449} PSAMIS (aparte) Îmi tot dă răspuns pe dos Încât n-o mai pot pricepe. SCENA A TREIA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pescar ce cânta, întocmindu-și mrejile, un cântic dintr-o operă la modă atunci în toată Italia, și acea operă nu era a lui! Publicul! Ingratul public uita ariile lui Serra Padrona ca să cânte pe ale micului și întunecosului său rival! Însă rivalul acesta era prietenul lui Pergoleze, și nobila-i inimă nu se răni nicidecum de triumful tovarășului său de învățătură. Cu toate acestea, zicea Pergoleze, pusesem eu în Olimpiada mea toată instrucția și dumnezeiescul foc ce îmi dăruise cerul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cânta, întocmindu-și mrejile, un cântic dintr-o operă la modă atunci în toată Italia, și acea operă nu era a lui! Publicul! Ingratul public uita ariile lui Serra Padrona ca să cânte pe ale micului și întunecosului său rival! Însă rivalul acesta era prietenul lui Pergoleze, și nobila-i inimă nu se răni nicidecum de triumful tovarășului său de învățătură. Cu toate acestea, zicea Pergoleze, pusesem eu în Olimpiada mea toată instrucția și dumnezeiescul foc ce îmi dăruise cerul, aceasta era
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Conrad de Montferrat care, c-un succurs de 250 de cavaleri și 500 de pedeștri adaoși la oastea împărătească, comandă centrul și hotărî soarta zilei printr-o năvală îndrăzneață. Capul lui Wranas, înfipt în lance, îl mântui pe-mpăratul de rivalul lui cel mai periculos, a căruia răscoală întrerupsese și campania în contra bulgaro-romînilor, dîndu-le acestora liniștea desigur dorită pentru a se odihni și întări. Titlul bizantin de onoare Sebastocrator s-ar traduce poate prin înălțime imperială. {EminescuOpXIV 83} Campanie romeică fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
soție pe prințesa Irina, văduva lui Andronic Paleolog. Curând după ce stătu în scaun, acest domnitor avu noroc în război, izbutind a ocupa și ținea câtăva vreme în puterea sa orașul Adrianopol, care-i ceruse ajutor în contra latinilor. Dar avu un rival periculos pentru tronul bizantin în noul despot din Epir, Theodor Comnen, care răpi la sine Thessalia, Dalmația, Macedonia, mare parte a Bulgariei și Traciei, și încorporă cu teritoriul său orașul Adrianopole, după ce alungase garnizoana pusă de Vatatzes. Acest despot îndrăzneț
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încoronării despotului Theodor pe baza poziției sale autonome și neresponsabile, își atribui el însuși competența de-a unge împărat pe oricine va voi, oriunde și oricând îi va plăcea. De atunci dușmănia între împăratul Theodor și împăratul Ioan Vatatzes ca rivali crescu vederat. E drept că Ioan Vatatzes trata și considera pe Theodor ca pe cel mai de aproape după el în rang și demnitate, îl lăsă să facă și să orânduiască orice ar fi voit pe teritoriul său propriu și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tzurulos și înfrînseră greu flota sa creată din nou și comandată de armeanul făr'de esperiență Isfre. Împăratul Ioan Vatatzes din parte-i nu putu să ia deocamdată altceva decât orașul Dakibyza și mica cetate Nikitiatis în Asia. Cei doi rivali, Ioan Asan și Vatatzes, stăteau astfel față-n față, aliați si înrudiți în aparență, dar înlăuntrul lor nu tocmai simpatici unul altuia, cu sentimente mixte, iar gelozia pentru împărțeala împărăției bizantine era și lanțul care-i lega unul de altul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asan, un băiat abia de zece ani, veni foarte la-ndemîna planurilor ambițioase ale împăratului Ioan Vatatzes, care căuta cumințește să tragă un folos foarte spornic din ea. Înainte de toate Vatatzes își puse de gând să umilească și să supuie pe rivalul său Ioan Angelos (Comnen) din Tessalonic, care-și arogă numirea și drepturile unui împărat, cu care scop el înduplecă pe tatăl acestuia, Teodor Angelos (Comnen), să vie la Curtea sa și, după ce-l atrase, îl trată cu multe onoruri și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se face căsătoria propusă și de atunci încoace fu pace si liniște între bulgaro-romîni și romei, mai cu seamă pentru că amândoi regenții litiganți solicitau în mod egal favoarea romeilor. Se-ntîmplă într-adevăr că Constantin Tichus, bătut într-o ciocnire de rivalul său, fu ținut locului împresurat în cetatea Stenimachos și căpătă de la împărătescul său socru ajutor, de scăpă de învingere deplină și de prinsoare; curând însă norocul armelor și-ntoarse foaia, căci Constantin, mântuit, veni deasupra în mod hotărâtor și goni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a răsturna pe împăratul Mihail și a pune în locu-i pe ginere-său Filip, fiul alungatului împărat Balduin II. Mihail Paleolog se răzbună, oprind în paraclisul împărătesc pomenirea papei în rugăciuni și aliindu-se cu Petru III, regele Aragoniei, rivalul lui Carol d'Anjou, contra acestuia. A se lepăda în public de uniunea pe care el însuși o voise atât de mult nu i se părea priincios și la vreme, căci numeroșii săi inamici dinlăuntru ar fi putut să facă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nevastă pe-o nepoată a acestuia, fiica despotului Theodor, dădu împăratului ostatici pe frate-său Kasîm și pe soră-sa Fatima și se așeză cu reședința la Adrianopol, întinzîndu-și domnia preste toate cuceririle osmane din Europa. Cei doi frați și rivali ai lui, Isa și Mahomed, cuceriră pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din domnie unul pre altul; Mohamed, cel mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se ajute reciproc și să folosească pentru un scop comun ajutorul primit. Mircea auzi despre aceasta și antipatia lui se prefăcu în dușmănie pe față contra guvernului romeic. Pîn-acum Suleiman, care vâna autocrația asupra turcilor, nu avea decât un singur rival periculos în persoana frățîne-său Mohamed din Asia; de acuma-nainte însă spiritul iscoditor al lui Mircea știu să deștepte pe un al doilea rival mai puternic în fratele său Musa, pe care-l pofti cu acest scop dincoace în Europa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
față contra guvernului romeic. Pîn-acum Suleiman, care vâna autocrația asupra turcilor, nu avea decât un singur rival periculos în persoana frățîne-său Mohamed din Asia; de acuma-nainte însă spiritul iscoditor al lui Mircea știu să deștepte pe un al doilea rival mai puternic în fratele său Musa, pe care-l pofti cu acest scop dincoace în Europa. Pentru Mircea nemulțămirile provinciilor europene din Turcia contra lui Suleiman nu erau o taină, deci se puse cu tot dinadinsul să înfrîngă cu desăvârșire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
hotărâtor contrarului său Musa, care, deși iute la mânie și pornit, ba încă crud și tiranic, dezvolta însă un spirit de prevedere și pază, de minte trează și de socoteală, care la urma urmelor au dat steagului său biruința asupra rivalului celui ușor. Înlesnit de Mircea cu de prisos atât cu bani cât și cu ajutor de oaste, întărit prin mercenarii și căpitanii lui Suleiman, câți nu-i fusese cu credință, Musa la-nceputul anului 1410 înaintă din ponoarăle și ascunzătorile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
relațiile și cu împărăția romeică, îi răpi cu puterea orașele și ținuturile macedonice și tesalice câte le mai păstrase și ceru de la împăratul Emanoil tribut în toată forma. Acest din urmă ceru ajutor și apărare de la sultanul Mohamed, fratele și rivalul lui Musa în Asia, îl pofti dincoace în Europa, ceru de la el făgăduință pozitivă că va veni, se armă cât putu și știu, afară de aceasta, să-i mai contrapuie lui Musa pe un alt pretendent și protivnic, recunoscând pe Urchan
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Voievod. După voievodul Lațco, ai cărui fii rămași se chemau Bogdan, Petru, Ștefan și Roman, urmă în domnie fiul său cel mai mare Bogdan, poreclit Mușat, care stătu pe scaunul domnesc șase ani de zile (1373 - 1379). El avu un rival în persoana lui Gheorghe Koriatowicz, căpetenia unui neam de ruteni care stăpânea o regiune întinsă din Podolia sub supremația litvană. Capi de partidă ai nestatornicului și iubitorului de schimbări popor moldovenesc îl aleseră domn pe acest om. ambițios și vestit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât mai ușoară era năvălirea în Moldova despre învecinata Podolie, adecă chiar de la granița țării sale. Supărarea Poloniei și nemulțămirile dinlăuntru în contra lui Ștefan Vodă le mai ațâță mai presus de toți un frate mai mic și cel mai primejdios rival al lui, Roman, care și izbuti să puie la cale o răscoală pentru răsturnarea domniei. Ștefan ceru, dar prea târziu, ajutor de la turci; înainte de-a putea sosi un asemenea ajutor el era deja detronat și aruncat în temniță, bun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a-și face o dată și sie însuși o plăcere, atunci el este chemat pe calea deschisă, iar cei ce se află în posesiunea unui rol sânt necesitați la o nouă silință și la un studiu continuat, ca să nu rămâi în urma rivalului lor. Cine însă ne-ar obiecta cum că atunci nu rar mulți actori, din necunoaștere totală a proprielor lor facultăți, ar face cereri neîmplinibile, aceluia îi opunem că în asemenea cazuri, unde pretenția la reprezentarea unei role ar închide în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și nu l-ar fi împins din nou în fotoliul de ministru pe Ioan Brătianu, care se bosumflase. Rosetti și Brătianu nu sunt însă, numai dioscuri politici de 35 de ani încoace, ci, pân - la un grad oarecare, sunt și rivali, deci, când cestiunea dunăreană se ivi din nou, unul din ei trebuia să iasă din ministeriu. De astă dată se duse Rosetti, nu fără oțărire, precum ne spun știrile din București, pentru că refuza de a mai lua prezidenția Camerei și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
verbalizează percepțiile, gîndurile și sentimentele în încercarea de a le comunica. Cititorul pare să afle direct, printr-o privire directă în conștiința personajului-reflector, despre întîmplările și reacțiile care sînt oglindite în conștiința lui. În romanul contemporan, personajul-reflector a devenit un rival serios al personajului-narator atît de mult testat. Personajele-reflector de astăzi manifestă atît de extensiv o diversitate ca aceea a personajelor-narator tradiționale: cele două Emma (Emma a lui Jane Austen și Madame Bovary a lui Flaubert) deja au puține lucruri în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]