6,157 matches
-
com); "mersici pentru intenție..." (forum.softpedia.com), "mersici fetelor" (culinar.ro); "bebelică îți transmite mii de mersici pt complimente" (forum.desprecopii.com). Mania diminutivală pare să creeze - cu mămici, pupici dulcici, mersici ș.a.m.d. - o subvariantă destul de stranie a românei actuale....
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
sensul de marcă discursivă al lui practic, deși acesta este bine fixat în limbă. Evoluția discursivă, enunțiativă a unor adverbe de mod este un fenomen dacă nu universal, atunci, cel puțin, comun multor limbi. O evoluție oarecum asemănătoare înregistrează, în româna actuală, termenul automat. și în acest caz, dicționarele suferă de inerție: în DEX, automat nici măcar nu este înregistrat ca adverb; în cadrul valorii sale de adjectiv se precizează doar că există și o utilizare adverbială, cu sensul "care se face, se
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
DEX, automat nici măcar nu este înregistrat ca adverb; în cadrul valorii sale de adjectiv se precizează doar că există și o utilizare adverbială, cu sensul "care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau voinței". Într-un registru al românei vorbite mai puțin cultivate, automat funcționează însă ca adverb modalizator, cu sensul "obligatoriu", "inevitabil", "sigur": "acum, sinceri să fim, faptul că citești mult nu înseamnă automat că știi să citești" (weblog.ro); "asta nu înseamnă automat că îi copiem" (musicxpress
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
construcție specifică, urmat de conjuncția că: desigur că..., evident că... - automat că...). Într-un dialog dintre moderator și invitatul unei emisiuni (Antena 1, 12.09.2007), acesta din urmă, un om cu un nivel relativ scăzut de cultură, vorbitor de română populară (nemarcată dialectal), și-a întărit răspunsul prin formula "automat că": "- S-ar putea ca el să nu recunoască. - Automat că nu recunoaște". Într-un interviu (High life, 13.01.2006), persoana care își povestea viața a folosit de mai
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
puțin instruite. Extinderea semantică și funcțională a adverbului automat este explicabilă, urmând un traseu deja parcurs de alte cuvinte asemănătoare. Adverbe ca normal sau natural - "din moment ce-i la muncă, normal c-ascultă radio" (IVRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu, coord., Interacțiunea verbală în româna actuală, București, EUB, 2002); "- Eu eram supărată. Dar n-a fost lucru curat. - Normal , ibid. ; " Natural că aș avea mai multe probleme suplimentare, dar problema cheie ar fi aceasta pe care v-am expus-o", kappa.ro - au și statutul
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
mare și mai recent, astfel încât folosirea sa conversațională creează adesea impresia de inadecvare, improprietate. Oricum, automat este specific oralității, apariția sa în scris fiind destul de rară. Chiar în corpusurile recente de limbă vorbită (IVRA, CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 ș.a.), adverbul cu valoare de semnal discursiv este în genere absent. Nici în internet și în presă nu se găsește cu ușurință: exemplele publicistice arată mai ales cum s-a petrecut evoluția spre
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
de bun, teribil de interesant. În cazul adjectivului groaznic, tocirea sensului nu este completă și definitivă: trăsăturile negative persistă, ceea ce face din groaznic de frumos o îmbinare destul de derutantă și contradictorie. Folosirea adverbului rău ilustrează și o altă caracteristică a românei populare: marca intensității se poate plasa nu doar înaintea unui adjectiv sau adverb (foarte bun, tare bine), ci și în urma acestora: structurile învechite de tipul bun foarte continuă și astăzi, popular, prin construcții precum bun tare sau bun rău. Postpunerea
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
înainte de ianuarie 1990 și am căzut într-un colocvialism verbal subcultural, pe care mulți îl asimilează cu dezinvoltura, cu revolta împotriva tuturor regulilor și coercițiilor imaginabile, altfel spus - cu libertatea." Și Mihai Zamfir găsește aceeași explicație pentru starea actuală a românei vorbite pe stradă dar și la televizor și nu vede (cu umor englezesc) în asta o nenorocire: "O limbă nu a fost niciodată frumoasă ori urîtă decît după un criteriu arbitrar, situat prin definiție în afara ei. Din moment ce imba română interjecțional-sexualizată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
de trei sute de cuvinte, iar interjecțiile și gesturile îi ajută să suplinească pauperitatea verbală. Așa încît introducerea în context a unor criterii de inspirație vag estetică mi se pare neproductivă". Ironia profesorului scriitor colorează și perspectiva: "A te exprima în româna literară va ajunge curînd în România supremul act de snobism. Membri ai unui club din ce în ce mai select și mai restrîns, scriitorii români vor purta de două ori semnul celor aleși: o dată, fără îndoială, pentru că scriu literatură, dar mai ales pentru că o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
numărul, forma rămînînd invariabilă: "are argumentele mai caștoc" (d13-th.ro); "asta e și faza caștoc" (pixelrage.ro). Originea termenului ar părea să rămînă obscură. Nu e discutat de Al. Graur, în celebrul său articol din 1934 despre împrumuturile țigănești în română, și nici de Vl. Drimba, în studiile ulterioare consacrate aceluiași subiect. Nu e înregistrat, din cîte știu (e posibil să-mi fi scăpat unele apariții) în dicționarele și glosarele publicate de profesorul Gh. Sarău în ultimii ani. Că este totuși
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
Greșesc ori nu, asta e altă problemă. Nu e grav că O.H. nu știe despre ce vorbește. E grav că Ziua permite astfel de intervenții care stîrnesc confuzie și, dincolo de ignoranță, se dovedesc imorale. O.H. rata bacul la română cu un text atît de temeinic instalat sub zodia unui nou și penibil radicalism. La mai multe! În numărul de săptămâna trecută al Adev|rului Literar & Artistic, citim un înduioșător articol al lui Claudiu Komartin despre Virgil Mazilescu. Și după ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba țiganilor din România. De altfel, Vasile Bogrea evoca, în articolul citat, o
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
forumuri din internet - unor declarații și dezbateri uluitoare prin irelevanță. Un val de indignare publică a fost provocat de o afirmație a președintelui, care observa că elevii etnici maghiari, din zone cu populație compactă, ar trebui să învețe la școală româna după metode și manuale tipice învățării unei limbi străine. Afirmația aparține bunului simț, ține de pura evidență, astfel încît ar fi putut fi considerată aproape inutilă. Chestiunea în discuție este în esență metodologică, nu politică, și abordarea ei normală este
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
luptă a fost provocat de formula aparent paradoxală - "româna-limbă străină". Dramatizarea si-tuației a fost obținută, ca de atîtea alte ori, în paginile ziarelor, mai ales prin titluri compuse cu intenția clară de a șoca și a provoca: În România, limba româna, limbă străină" (Cronica Română = CR, 10.08.2007). Formula a declanșat un discurs sentimental-patetic ("Limba noastr-a devenit străină", forum Gândul), iar discuțiile au produs confuzii de planuri - între statut și metodologie ("în România, limba română nu poate avea regimul unei
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
România, limba română nu poate avea regimul unei limbi străine", CR, loc.cit.), între limba oficială și limba maternă; s-a ajuns astfel la acuzații extreme ("încălcarea Constituției") și la sentințe care cad în afara chestiunii ("în România limba oficială este româna punct", forum Gândul). Stereotipul pe care îl activează sintagma "limbă străină" e, pare-se, negativ: nu atît prin pericolul pe care îl evocă în genere străinătatea, cît pentru că, prin definiție, limba străină e văzută ca o materie neglijată, știută prost
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
mulți își dau seama de importanța studiilor contrastive și de avantajul de a avea instrumente didactice bazate pe o perfectă cunoaștere a diferențelor dintre limba maternă și limba străină în curs de învățare. Nu orice vorbitor de română poate preda româna ca limbă străină - și nu o poate face nici măcar orice absolvent al unei facultăți de litere, dacă nu se pregătește special în această direcție. Mirarea celor care nu înțelegeau, la apariția noii Gramatici a Academiei, de ce e nevoie de o
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
apariția noii Gramatici a Academiei, de ce e nevoie de o descriere amănunțită a verbului românesc (de ce 10 sau 11 conjugări?) venea și din faptul că mulți nu încearcă să-și imagineze dificultățile pe care le întîmpină un non-român care învață româna. Desigur, discuțiile au adus și multe opinii raționale, argumentate, datorită cărora întreaga agitație mediatică a căpătat oarece sens: a atras atenția asupra unor probleme și le-a formulat, scoțîndu-le din tăcerea și nepăsarea care le înconjoară de obicei. La fel de pozitivă
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
Rodica Zafiu Am putut constata, în mai multe rînduri, cît de recente sînt normele explicite ale românei literare și cît de puțin pot corespunde ele variațiilor pe care le cunoștea uzul în limba mai veche. Un caz interesant îl constituie construcția prepozițională a pronumelui relativ care, cu funcția de complement direct: "cartea pe care ți-am dat
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de pildă, că, în corpusul autentic popular pe care l-a utilizat, construcția pe care nu apare nici măcar o dată! Comparînd situația din română cu fenomene asemănătoare din alte limbi, autoarea afirmă că cele două construcții au existență paralelă: În loc să vedem în construcția cu pronume invariabil o degradare a pronumelui relativ cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai rezonabil să considerăm că, încă
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
autoarea afirmă că cele două construcții au existență paralelă: În loc să vedem în construcția cu pronume invariabil o degradare a pronumelui relativ cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai rezonabil să considerăm că, încă dintr-un stadiu foarte vechi al românei, cele două aspecte discutate au cunoscut o existență paralelă. Pe măsură ce o normă a limbii scrise s-a stabilit prin opoziție cu norma orală, cele două construcții concurente s-au specializat, fiecare devenind simptomatică, deci normală, pentru unul dintre cele două
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
continuare vă vom aduce la cunoștință, numele unor cadre didactice începând din anul 1980. Școala generală numărul 3 din Moldova Veche :Iancu Maria- învățătoare; - Vrabete Maria învățătoare; -Craiovan- profesoară de fizică și chimie; -Caragia- profesor de geografie; -Harangus - profesoară de română; -Dușan -profesor de matematică; -Vlad- profesoară de matematică; -Băcila - profesor de educație fizică; -Sup - profesor de muzică; -Băcila - profesoară de desen. Profesori din Liceul Industrial Noldova Nouă: Băloi Claudia, Bojici Bojidar, Bojin Loredana, Cârpean Corina, Cojocaru Victoria, Corcodelu Mariana, Damian
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pot părea chiar create în română, de la consum. Această "autohtonizare" le face mai transparente, le motivează semantic suplimentar. Dezavantajul termenului consumerism e că are aparent aceeași transparență, care se dovedește totuși înșelătoare: conduce la reconstituirea unei rădăcini consumer, inexistente în română. Mai există și a treia opțiune: echivalentul englezescului consumer este în română substantivul consumator; de aceea consumerism poate fi echivalat și prin calcul consumatorism, care preia structura termenului englezesc. Consumatorism este totuși cel mai rar dintre cele trei variante de
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
vorbitori, construcția în cauză nici nu este simțită ca foarte marcată familiar-argotic; de aceea ea și pătrunde destul de repede în limbajul curent și în cel al presei. Originea construcției nu este totuși foarte clară, pentru că evoluția de la sensurile curente în română ale verbului a seca la semnificația familiar-argotică nu este tocmai previzibilă. În sensurile sale figurate, legate de atitudini și sentimente umane, a seca evocă în primul rând durerea, suferința ("Cîntă cucu dă mă sacă", citat în Dicționarul limbii române, tomul
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
1944 i se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfîntului părintelui nostru Paisie cel Mare. Eliminat din guvern, dar neinclus în succesivele "loturi" de "criminali de război", cel puțin o vreme, Paul Sterian este director al întreprinderii "Textila Română", pînă la naționalizare, ulterior lucrînd ca zilier, contabil, inspector de credite, vînzător la "Aprozar", șef al relațiilor externe la Uniunea Compozitorilor, statistician la Institutul de Geriatrie. Probabil pe la sfîrșitulul anilor '50, a fost arestat și închis la Aiud. E posibil
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
actuale, când nici o țară de-atunci nu le aplica! A mai demonstrat, mergând pe urmele lui Nicolae Iorga, Carlo Tagliavini, G. Călinescu, Giuseppe Piccillo și Francisc Pall, că limba principală de comunicare și de înțelegere între catolicii din Moldova era româna. A reconstituit o lume și avea planuri de noi restituiri, demonstrând deopotrivă știință și conștiință, rațiune și sentiment, migală și căldură, în prezentarea acestei lumi românești. Teresa Ferro trăia pentru și prin cultura și limba românească. Fără vreo legătură de
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]